BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.

     

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.

     

  • Celebrul miliardar Michael Dell, şeful Dell Technologies, primeşte o lovitură. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari, după ce vânzările companiei au dezamăgit investitorii

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.

     

     

     

  • Celebrul miliardar Michael Dell, şeful Dell Technologies, primeşte o lovitură. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari, după ce vânzările companiei au dezamăgit investitorii

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.

     

     

     

  • Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început. Cel mai bogat om din lume pregăteşte o mare surpriză pentru a intra în această luptă

    xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

    Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

    Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială  care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

    Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

    Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

    Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

  • Cresc tensiunile la Volkswagen: CEO-ul celebrului producător auto german se confruntă cu o serie de presiuni din partea investitorilor pentru a ascuţi strategia EV a companiei

    La un an după ce directorul general Oliver Blume şi-a apărat planul de redresare a Volkswagen AG, răbdarea investitorilor se află într-un punct critic, raportează Bloomberg.

    Acţiunile constructorului auto german au câştigat doar aproximativ 2,5% în ultimele 12 luni, în timp ce alţi producători europeni de volume mari, precum Renault SA şi Stellantis NV, au crescut mult mai mult.

    În cadrul şedinţei cu acţionarii de miercuri, Blume va pune accentul pe nevoia de răbdare, susţinând faptul că tranziţia Volkswagen reprezintă „o cursă de anduranţă pe distanţe lungi”, faţă de care toţi cei angajaţi trebuie să manifeste încredere.

    Cu toate acestea, investitorii sunt doritori să vadă un progres clar în abordarea tranziţiei dificile a companiei către vehiculele electrice, care a inclus o serie de lansări ratate de noi modele şi o relevanţă în scădere în China, cea mai mare piaţă EV din lume. În contextul în care producătorii chinezi de automobile pe baterii se extind agresiv în Europa, Volkswagen se află sub o presiune tot mai mare pentru a produce o maşină electrică pe care să şi-o poată permite mai mulţi oameni.

    Volkswagen „nu are o «maşină a oamenilor» pentru sectorul electric”, a declarat Janne Werning de la Union Investment în comentariile pregătite înainte de şedinţa de miercuri. Acţiunile companiei „au nevoie urgentă de un impuls”.

    Volkswagen intenţionează să prezinte un EV de 20.000 de euro (21.722 de dolari) în 2027 pentru a concura cu modelele mai ieftine ale producătorilor chinezi.

    Atât Renault, cât şi Stellantis au căutat parteneriate pentru a reduce costul ofertelor lor electrice. Stellantis plănuieşte să vândă în Europa, începând din septembrie, vehicule electrice dezvoltate împreună cu firma chineză Leapmotor. 

    Renault, care cooperează cu Volvo AB pentru camionete alimentate cu baterii, a prezentat anul trecut un autoturism electric compact care va fi vândut din 2026 pentru mai puţin de 20.000 de euro. În ultimul an, acţiunile Renault au urcat cu 57% la Paris, în timp ce Stellantis a crescut cu aproximativ 40% la Milano.

    Între timp, proiectul EV al Volkswagen cu Xpeng Inc. din China, care va asigura primele modele pentru piaţa din această ţară, planificate pentru lansare în 2026, avansează cu o „viteză enormă”, a declarat Blume în comentariile pregătite investitorilor: „Numai în China plănuim să lansăm peste 40 de modele noi în următorii trei ani”, potrivit acestuia.

  • Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început. Cel mai bogat om din lume pregăteşte o mare surpriză pentru a intra în această luptă

    xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

    Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

    Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială  care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

    Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

    Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

    Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

  • Războiul pentru supremaţie în cursa AI a început: Elon Musk a strâns de la investitori şase miliarde de dolari pentru a transforma compania sa de inteligenţă artificială într-un rival al celebrului ChatGPT

    xAi, compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, a reuşit să strângă de la investitori şase miliarde de dolari pentru a se dezvolta şi a concura cu OpenAI, compania care a creat ChatGPT, scrie Bloomberg.

    Compania lui Musk s-a lansat în 2023 şi a reuşit într-un singur an să atragă una dintre cele mai mari investiţii realizate până acum în domeniul inteligenţei artificiale. CEO-ul Tesla a fost un susţinător timpuriu al inteligenţei artificiale, sprijinind OpenAI înainte ca aceasta să introducă ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    Ulterior, el şi-a retras sprijinul pentru această companie şi a pledat pentru prudenţă din cauza potenţialelor pericole ale tehnologiei. El face parte dintr-un grup mare de lideri din industrie care au îndemnat anul trecut la o pauză în dezvoltarea IA.

    Pentru a concura cu ChatGPT, Elon Musk l-a lansat în noiembrie 2023 pe Grok, un program de inteligenţă artificială  care a fost antrenat pe şi integrat pe X., platforma socială cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost până acum cel mai vizibil produs al activităţii xAI, care este condus de directori cu experienţă în domeniul tehnologiei.

    Compania intenţionează să utilizeze fondurile pentru a lansa primele sale produse pe piaţă, pentru a construi o infrastructură avansată şi pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii viitoare, conform blogului său.

    Nume importante din industria de venture capital inclusiv Sequoia Capital şi Andreessen Horowitz, au sprijinit investiţia în xAi, care este una dintre cele mai mari de până acum din industrie.

    Tot mai multe companii din tehnologie au început să parieze pe AI. Microsoft Corp. a investit aproximativ 13 miliarde de dolari în OpenAI, în timp ce Amazon.com Inc. a pariat aproximativ 4 miliarde de dolari în Anthropic.

  • Marius Matei, profesor conferenţiar doctor, ASE: Atingerea unui număr de 1 mil. de investitori la BVB se va întâmpla organic, odată cu creşterea economică a României

    În cadrul ultimei ediţii de săptămâna trecută a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi au fost invitaţi Marius Matei, conferenţiar universitar doctor, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine, Academia de Studii Econo­mice, şi Teodora Tricorache, analist investment banking la Blu Capital Partners, studentă din echipa FABIZ ASE care a câştigat etapa subregio­nală a competiţiei CFA Institute Research Challlenge, având ca studiu de caz compania Transport Trade Services (simbol bursier TTS).

    Unul dintre subiectele dezbătute a fost potenţialul de creştere al Bursei locale şi perspectivele de atingere a pragului de 1 milion de investitori la BVB.

  • Trei investitori de retail străini despre trei lucruri la care se uită în 2024

    Au înţeles în ultimul an cât de importante sunt menţinerea investiţiilor şi răbdarea în piaţa de capital şi că investitorii activi pot beneficia de oportunităţi de pe urma comportamentelor iraţionale de pe piaţa bursieră. Ce ar mai putea învăţa trei investitori de retail străini în 2024 şi la ce aspecte sunt atenţi în acest an profund electoral? Am face bine să rămânem vigilenţi, consideră unul dintre ei.

     

    Cristià Calle Mercado:

    Născut şi crescut în Spania, Cristià a studiat dreptul şi business management la Madrid, înainte de a călători prin lume pentru a-şi găsi un loc de muncă, stabilindu-se în cele din urmă în Sydney. El şi-a descoperit adevărata pasiune pentru investiţii abia în ultimii ani, după ce dorinţa sa de a studia companiile şi de a citi despre modul în care acestea funcţionează a devenit tot mai evidentă. Cristià foloseşte analiza cantitativă şi calitativă pentru a determina valoarea intrinsecă a unei companii şi a produce propria sa valoare estimată. Dacă nu poate determina singur acest lucru, este simplu: nu investeşte.

     

    Ce a învăţat în 2023:

    Menţinerea investiţiilor s-a dovedit, încă o dată, a fi un comportament foarte important pe piaţa bursieră. Poate că titlurile din media abundă în motive pentru a vinde, dar există o mulţime de alte motive pentru a menţine investiţiile, pe care nu le veţi vedea vehiculate de media la fel de des. Comportamentele iraţionale de pe piaţa bursieră generează mari oportunităţi pentru investitorii activi. Acesta este cazul unor companii precum Meta. În 2022, naraţiunea era că Meta pierdea cotă de piaţă în favoarea TikTok şi că îşi irosea banii în Metaverse. Acest lucru a dus la scăderea acţiunilor cu 64% în 2022. La aproximativ un an după aceea, oamenii au uitat de asta, iar acţiunile au crescut cu peste 180%. Dacă puteţi vedea dincolo de zgomotul creat de media, randamentele dvs. pot fi îmbunătăţite remarcabil datorită reacţiilor iraţionale ale pieţei.

    Bursă. Trei investitori de retail străini vorbesc despre ce se întâmplă pe piaţa bursieră internă