BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Ce spune Dragoş Pavăl, co-fondator Dedeman, despre achiziţia Praktiker Hellas: Ne dorim de mult să facem acest pas, iar astăzi visul devine realitate. Suntem mândri că un brand 100% românesc reuşeşte să treacă graniţele

    Pavăl Holding, vehiculului de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman, a confirmat oficial achiziţia reţelei Praktiker Hellas din Grecia, marcând astfel primul pas internaţional pentru compania de bricolaj din România.

    „Ne dorim de mult să facem acest pas, iar astăzi visul devine realitate. Este o provocare pentru noi, dar şi un nou început spre care privim cu multă încredere şi responsabilitate. Suntem mândri că un brand 100% românesc reuşeşte să treacă graniţele şi să ducă mai departe principiile în care credem şi care ne-au ghidat dintotdeauna: respectul pentru oameni, munca cinstită şi spiritul de echipă.” declară Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman.

    Potrivit presei elene, tranzacţia depăşeşte 130 milioane euro. 

    Potrivit Pavăl Holding, această mişcare strategică reprezintă începutul unei noi etape în evoluţia brandului, prin extinderea la nivel regional.

    Praktiker Hellas, lider pe piaţa DIY din Grecia, operează o reţea de 17 magazine fizice şi un magazin online, având peste 1.200 de angajaţi la nivel naţional.

    În cadrul acestei tranzacţii, compania a semnat şi un preacord notarial cu Eurobank pentru achiziţionarea tuturor proprietăţilor din portofoliul său actual, care sunt în prezent închiriate.  Pentru Pavăl Holding, acest acord a reprezentat un element esenţial în decizia de achiziţie, oferind garanţia continuităţii operaţionale şi un control solid asupra activelor-cheie.  

    Investiţia va fi susţinută exclusiv din capital propriu.

    „Am simţit încă de la început o compatibilitate reală între noi şi echipa Praktiker Hellas, prin modul în care înţelegem relaţia cu clienţii, grija pentru angajaţi şi responsabilitatea faţă de comunităţi. N-a fost aşadar doar o decizie de business, ci o potrivire de valori care ne dă încrederea că împreună putem dezvolta ceva cu adevărat durabil.” a adăugat Dragoş Pavăl.

    În paralel, Dedeman îşi continuă planurile de extindere în România şi va  demara lucrările pentru un nou magazin la Mediaş.

    „Această achiziţie nu înseamnă nicidecum că ne îndepărtăm de România, ci dimpotrivă. Continuăm să investim în reţeaua naţională, pentru a fi prezenţi acolo unde clienţii noştri au nevoie de noi. Acum, cu mai mult curaj, visăm şi mai departe. Ne dorim să valorificăm sinergiile dintre cele două organizaţii, luând ce e mai bun de la fiecare. Credem sincer că împreună putem deveni mai puternici decât am fi fost separat.”, a subliniat Dragoş Pavăl.

     Dedeman are 64 de magazine fizice şi magazin online, 5 centre logistice, parc auto propriu, o gamă de peste 120.000 de produse (inclusiv magazinul online) şi peste 13.500 de angajaţi. Cifra de afaceri a companiei a ajuns în 2024 la 12,2 miliarde lei, de la 11,5 miliarde lei în 2023, iar profitul net a urcat de la 1,5 miliarde lei la la 1,6 miliarde lei.

    Pavăl Holding a raportat în 2024 venituri de 1,8 miliarde lei şi un profit net de 1,7 miliarde lei. 

  • Producătorul de bere Bergenbier, cu afaceri de aprope 1 miliard de lei în 2024: Contextul actual ne obligă să fim reticenţi în privinţa noilor investiţii şi rezervaţi în ceea ce priveşte creşterea pieţei în 2025

    Bergenbier, parte a grupului Molson Coors Beverage Company şi unul dintre principalii producători de bere din România, a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    „2024 a fost, fără îndoială, un an dificil, iar piaţa berii din România nu a fost ocolită de provocări. Într-un context social şi economic complicat, ne-am consolidat poziţia datorită unei abordări coerente, axate pe extinderea portofoliului de branduri şi pe întărirea parteneriatelor comerciale. Este al patrulea an consecutiv de creştere double-digit a cifrei de afaceri, o validare că strategia noastră funcţionează într-un mod sustenabil”, spune Mihai Voicu, director general al Bergenbier S.A.

    În ultimii cinci ani, compania a desfăşurat un proces de extindere şi diversificare a portofoliului, concentrându-se pe segmentele core, premium şi fără alcool.

    „În ciuda incertitudinilor macroeconomice care au complicat planificarea financiară, ne-am atins obiectivele şi am înregistrat o contribuţie fiscală semnificativă, de peste 282 de milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de 2023. Strategia noastră, validată de o creştere cu peste 53% a cifrei de afaceri din 2020 până în prezent, demonstrează că Bergenbier S.A. poate livra performanţă chiar şi în contexte volatile”, a completat Oana Popa, director financiar.

    Potrivit datelor Berarii României, care reprezintă 90% din piaţa locală de profil, vânzările producătorilor de bere s-au situat anul trecut la 15 milioane de litri, la acelaşi nivel cu cel din anul anterior, după trei ani de scăderi succesive,

    Livrările de bere fără alcool au crescut în 2024,cu 15% faţă de 2023. Acest segment a depăşit astfel, pentru prima dată, o cotă de piaţă de 6%. În această categorie, livrările de mixuri de bere şi beri cu arome au crescut cu 21% faţă de anul anterior.

    Pentru anul în curs, Bergenbier rămâne prudentă în ceea ce priveşte perspectivele de creştere. Instabilitatea fiscală, măsurile economice restrictive şi scăderea puterii de cumpărare pot afecta negativ evoluţia întregului sector.

    „Deşi avem o bază solidă – susţinută de lansări precum Madrí Excepcional, investiţii continue în fabrica din Ploieşti şi în echipele noastre – ne confruntăm cu creşteri de taxe, iar acciza la bere se va majora cu 10% de la 1 august. Întregul context ne obligă să fim reticenţi în privinţa noilor investiţii şi rezervaţi în ceea ce priveşte creşterea pieţei în 2025. Vom continua planurile strategice pentru anul în curs, conştienţi că optimizarea resurselor şi capacitatea de adaptare vor fi esenţiale în perioada următoare”, a concluzionat Mihai Voicu.

    Portofoliul Bergenbier cuprinde mărci care acoperă toate segmentele pieţei. Pe lângă berile produse la Ploieşti – Bergenbier, Caraiman, Madrí Excepcional, Fresh, Staropramen, Staropramen Unfiltered, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Löwenbräu – compania importă şi distribuie în exclusivitate berile de abaţie belgiene Leffe şi Hoegaarden, berea americană Miller Genuine Draft, berea mexicană Corona, precum şi berea albă germană nefiltrată Frazinskaner. De asemenea, compania are în portofoliu şi variantele 0.0% alcool pentru Stella Artois şi Staropramen.

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Adio bonusuri mari: Bancherii de investiţii au cel mai prost an din ultimul deceniu

    Pentru al 14-lea trimestru consecutiv, diviziile de investment banking ale celor mai mari bănci americane furnizează mai puţin de un sfert din veniturile de pe Wall Street — un record negativ care continuă să se adâncească, informează Financial Times.

    În această săptămână, când giganţii bancari vor publica rezultatele pe trimestrul doi, traderii se pregătesc din nou să acopere golurile lăsate de colegii lor din consultanţă. Veniturile totale din activităţi de tranzacţionare sunt estimate la 31 de miliarde de dolari pentru JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup, Goldman Sachs şi Morgan Stanley — de peste patru ori mai mari decât cele din investment banking, prevăzute la doar 7,5 miliarde de dolari.

    Analiştii anticipează o creştere de aproape 10% a veniturilor din trading faţă de anul trecut, în timp ce investment banking-ul ar urma să scadă cu aproximativ 10%, potrivit estimărilor Bloomberg.

    Dacă cifrele se confirmă, acest trimestru va marca o serie istorică de subperformanţă: din 2022 încoace, investment banking-ul nu a reuşit să depăşească pragul de 25% din veniturile Wall Street – cea mai lungă perioadă de acest tip din cel puţin 2014.

    Scăderea dramatică a activităţii în domenii precum fuziuni & achiziţii sau lansări de acţiuni (IPO) reflectă stingerea bruscă a efervescenţei din perioada post-pandemie (2021). În acelaşi timp, revenirea spectaculoasă a tradingului arată cum volatilitatea pieţelor şi dobânzile mai mari au reaprins o sursă de venit care pălise în anii 2010.

    Pe scurt: băncile americane câştigă bani când pieţele sunt agitate — iar traderii profită din plin. În schimb, bancherii de investiţii încă aşteaptă relansarea.

  • Ce plasamente a făcut BNR din rezerva valutară şi cât a câştigat

    ♦ Circa 57% din rezervă au fost investite în titluri ale guvernelor străine ♦ A crescut apetitul pentru dolari, ponderea în rezerva valutară urcând la 26%, iar ponderea euro scade spre 50%.

    BNR a păstrat şi în 2024 rezervele valutare preponderent în titluri de stat emise de guverne străine, cu rating minim A-, ponderea acestor plasamente urcând spre 57% , după cum se observă din structura rezervei în funcţie de emitenţi, urmărind siguranţa şi lichiditatea investiţiilor.

    Comparativ, în 2008 plasamentele în titluri de stat străine erau de 50%, iar cel mai ridicat nivel al plasamentelor în astfel de titluri, de 71,6%, a fost în 2011.

    În privinţa structurii rezervei valutare pe valute, după ce ponderea euro în rezerva valutară a fost câţiva ani aproape de 60%, în anul 2024 a scăzut spre 50%, în timp ce a crescut apetitul pentru dolari, astfel că ponderea în rezerva valutară a monedei americane a urcat la 26% anul trecut, de la 16% în 2023.

    „A fost practicat în continuare un management dinamic şi flexibil al rezervelor valutare, orientat către identificarea şi valorificarea oportunităţilor apărute pe pieţele financiare internaţionale, care să nu pericliteze însă obiectivele BNR privind siguranţa şi lichiditatea investiţiilor. În vederea obţinerii unor venituri suplimentare, au avut loc ajustări tactice ale compoziţiei valutare a rezervelor, precum şi ale alocărilor pe clase de emitenţi de titluri cu venit fix“, susţine BNR.

    Veniturile nete ale BNR din administrarea activelor şi pasivelor în valută au fost în anul 2024 de 8,9 mld. lei , cu 21% peste 2023.

    BNR a raportat pentru 2024 un profit de 3,8 mld. lei, cel mai mare câştig din ultimii 15 ani, depăşind cu 58% profitul din 2023.

  • Dimo Stefanov: România într-un singur cuvânt – pasiune

    Românii pun mult suflet în tot ceea ce fac, fie că este vorba de muncă, tradiţii, sport sau relaţiile interumane, observă Dimo Stefanov, CEO al Tavex România, companie care comercializează lingouri şi monede din aur ca investiţie. Tot el spune că dacă ar putea îmbunătăţi un aspect din modul în care funcţionează lucrurile, s-ar gândi la anumite procese administrative, pentru a le face mai eficiente şi mai accesibile, atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeni.

    „Mediul de afaceri este mult mai dinamic acum, tehnologia a avansat rapid, iar spiritul antreprenorial s-a consolidat considerabil. De asemenea, infrastructura s-a îmbunătăţit vizibil, iar calitatea vieţii este într-o continuă creştere. Se simte o deschidere tot mai mare către iniţiative internaţionale, iar România devine din ce în ce mai atractivă atât pentru investitori, cât şi pentru expaţi”, spune Dimo Stefanov, care s-a stabilit oficial în România în 2019 şi, de atunci, a observat o evoluţie semnificativă. Primul său contact cu ţara noastră a avut loc cu un am mai devreme, iar la acel moment, impresia sa a fost că este o ţară plină de energie, oportunităţi şi oameni foarte primitori.

    Născut în Bulgaria, executivul observă că sunt multe asemănări în ceea ce priveşte cultura, tradiţiile şi chiar mentalitatea din cele două ţări. Din punctul de vedere al mediului de afaceri, atât România, cât şi Bulgaria sunt într-o continuă dezvoltare şi evoluează rapid. „În România, am observat o piaţă mai mare, ceea ce atrage mai multe investiţii internaţionale şi creează un ecosistem al mediului de afaceri foarte dinamic. Remarc aici un adevărat apetit pentru inovaţie, mai ales în domeniul tehnologiei şi al antreprenoriatului”, afirmă CEO-ul Tavex.

    Ca expat, adaugă tot el, unul dintre cele mai mari avantaje este perspectiva proaspătă pe care o oferă experienţa de a trăi într-o altă ţară. „Venind dintr-un mediu diferit, pot observa oportunităţi pe care localnicii, poate, nu le iau mereu în considerare. De asemenea, diversitatea culturală te poate ajuta uneori să înţelegi mai bine diferite moduri de a face business şi de a interacţiona cu oamenii.”

    Pe de altă parte, una dintre provocările majore a fost învăţarea limbii române, mărturiseşte el. La început, i s-a părut destul de dificilă, dar, treptat, a reuşit să o înţeleagă şi să se exprime mai bine. De asemenea, adaptarea la un peisaj profesional nou necesită timp, dar, după câţiva ani, a devenit un proces natural pentru el, povesteşte executivul bulgar.

    Cât priveşte preferinţele sale pentru specificul culinar local, povesteşte că ii plac foarte mult papanaşii. „Ador dulciurile, iar acest desert este pur şi simplu perfect, mai ales când este servit cu smântână şi dulceaţă de afine.” Şi pentru că drumeţiile sunt una dintre marile sale pasiuni, destinaţia sa preferată de vacanţă în România o reprezintă Munţii Carpaţi, unde găseşte aici peisaje spectaculoase, aer curat, iar liniştea naturii face din acesta locul ideal pentru relaxare şi aventură.

    Dimo Stefanov consideră românii rezilienţi, ambiţioşi şi ingenioşi. „Au o capacitate remarcabilă de a găsi soluţii chiar şi în situaţii dificile şi sunt foarte uniţi atunci când vine vorba de comunitate şi sprijin reciproc. Am fost impresionat de ospitalitatea lor, de dorinţa de a progresa şi de spiritul lor muncitor.”

    „Preţul aurului a avut o evoluţie marcantă în 2024, crescând de la 350 lei/gram la începutul anului până la 470 lei/gram la final. Investitorii au continuat să prefere lingourile de aur, acestea reprezentând 80% din totalul vânzărilor, în timp ce monedele de aur au avut o pondere de 20%.”

    O figură românească pe care o admiră foarte mult, spune el, este David Popovici. „Am practicat şi eu înotul, aşa că înţeleg cât de multă muncă, disciplină şi sacrificiu sunt necesare pentru a ajunge la nivelul său. Performanţele lui excepţionale şi modul în care reprezintă România pe plan internaţional sunt cu adevărat inspiraţionale. Este un exemplu de perseverenţă şi excelenţă pentru tinerii sportivi şi nu numai”, punctează CEO-ul Tavex România.

    Activitatea firmei pe care o conduce are activitate în domeniul investiţiilor în aur fizic, o industrie care a evoluat rapid în România în ultima perioadă, ca urmare a şocurilor inflaţioniste recente şi a războiului din Ucraina. „Oamenii caută modalităţi mai sigure de a-şi proteja economiile, iar aurul a devenit o opţiune tot mai atractivă. Piaţa este în expansiune, iar interesul din partea investitorilor, atât din sectorul retail, cât şi din cel instituţional, este tot mai mare”, declară Dimo Stefanov.

    Tot el spune că Tavex, ca în multe alte domenii de activitate, a întâmpinat provocări legate de volatilitatea pieţei şi incertitudinea economică, dar compania s-a adaptat prin diversificarea ofertelor şi îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi. O realizare importantă a fost extinderea prezenţei companiei pe piaţă şi creşterea încrederii clienţilor în aur ca investiţie pe termen lung. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 35 de milioane de euro în România, în creştere de aproape 60% faţă de anul anterior. Volumul total de aur vândut a ajuns la 450 kg, cu 100 kg mai mult decât în 2023. „Evoluţia preţului aurului pe parcursul anului a atras un număr semnificativ de noi investitori, contribuind la o creştere de 20% a bazei de clienţi noi comparativ cu anul precedent”, afirmă CEO-ul Tavez România.

    Preţul aurului a avut o evoluţie marcantă în 2024, crescând de la 350 lei/gram la începutul anului până la 470 lei/gram la final. Investitorii au continuat să prefere lingourile de aur, acestea reprezentând 80% din totalul vânzărilor, în timp ce monedele de aur au avut o pondere de 20%.

    n ceea ce priveşte profilul clienţilor, investitorii individuali rămân dominanţi, reprezentând peste 80% dintre cumpărători, dar s-a observat şi un interes crescut din partea companiilor care au început să îşi păstreze profiturile în aur. Produsul cu cele mai mari vânzări în 2024 a fost lingoul de aur Valcambi de 10 g, urmat de lingoul Tavex de 1 g, apreciat pentru costul accesibil şi uşurinţa în tranzacţionare.

    Mai mult, punctează Dimo Stefanov, „la jumătatea lunii martie, aurul a atins un nou record, depăşind pragul de 3.000 de dolari/uncie, pentru prima dată în istorie. Această creştere a fost determinată de factori precum inflaţia ridicată, scăderea ratelor dobânzilor, instabilitatea economică şi geopolitică şi războiul dintre Ucraina şi Rusia, achiziţiile masive de aur realizate de băncile centrale, care au atins un nivel fără precedent şi, mai recent, incertitudinea privind politicile tarifare ale preşedintelui Donald Trump. Industria se îndreaptă spre o cerere tot mai mare pentru investiţiile în aur fizic, iar noi plănuim să ne concentrăm pe extinderea bazei de clienţi, pe educarea investitorilor şi pe consolidarea poziţiei noastre în România”.

    În perspectiva expatului bulgar, România oferă un mediu extraordinar pentru afaceri şi se declară convins că ţara are un potenţial uriaş de creştere, cu multe oportunităţi încă de explorat. „Combinaţia dintre talent, inovaţie şi spirit antreprenorial face din această ţară o destinaţie promiţătoare pentru investiţii. Mă bucur să fac parte din acest parcurs şi să contribui, într-un fel, la dezvoltarea lui”, conchide Dimo Stefanov.  

     

     

    Carte de vizită

    1.Œ Dimo Stefanov este CEO-ul Tavex România, cu peste zece ani de experienţă în sectorul financiar. A absolvit Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia, unde a obţinut o diplomă de licenţă în Finanţe, urmată de un master în Finanţe Internaţionale.

    2. Parcursul său în cadrul Tavex a început în Bulgaria, unde, în 2013, a ocupat poziţia de dealer de valută şi trezorerie. De-a lungul anilor, a avansat până la rolul de chief currency & treasury dealer, iar în 2019 a preluat funcţia actuală. Conducerea companiei într-o piaţă dinamică a reprezentat atât o provocare, cât şi o oportunitate extraordinară de a stimula creşterea şi inovaţia în sectorul aurului şi al schimbului valutar.

    3.Ž Dincolo de viaţa profesională, sportul a fost mereu o parte importantă a rutinei sale, menţinându-l în formă şi oferindu-i un mijloc de destindere şi deconectare. Începerea zilei cu puţină mişcare, fie că e vorba de o alergare scurtă sau o sesiune de exerciţii, îi oferă energia şi claritatea de care are nevoie pentru a aborda tot ce urmează cu încredere. Fotbalul a fost o pasiune de-a sa încă din copilărie, când obişnuia să joace cu prietenii după şcoală. Chiar şi cu un program încărcat, încearcă să practice acest sport cel puţin o dată pe săptămână. De asemenea, îi place înotul, precum şi drumeţiile în natură şi în zonele montane.

     

    De vorbă cu Dimo Stefanov

     

    Cum arată agenda ta zilnică şi cum gestionezi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea profesională?

    Îmi încep ziua destul de devreme, de obicei cu puţină activitate fizică – fie o sesiune de exerciţii, fie o alergare scurtă, pentru a-mi activa organismul şi a-mi încărca bateriile. Apoi, îmi dedic timpul întâlnirilor, strategiilor şi deciziilor esenţiale pentru activitatea profesională. Fiecare zi este diferită, dar încerc să fiu cât mai eficient şi concentrat pe obiectivele importante.

    Seara, îmi propun să mă deconectez de la activităţile profesionale şi să petrec timp cu familia sau să joc fotbal, ceea ce mă ajută să mă relaxez. Menţinerea unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală este mereu o provocare, dar cred că este esenţial să îţi stabileşti priorităţi clare şi să îţi faci timp pentru ceea ce contează cu adevărat.

    Ce-ţi lipseşte cel mai mult la ţara de origine şi cât de des mergi acasă?

    Cel mai mult îmi lipsesc familia, prietenii şi anumite tradiţii cu care am crescut şi care îmi oferă un sentiment de apartenenţă. Deşi mă simt foarte bine în România, uneori dorul de casă este inevitabil. Încerc să merg în Bulgaria de câteva ori pe an, în funcţie de cum îmi permite programul, pentru a petrece timp cu cei apropiaţi şi a mă reconecta cu locurile dragi mie.

    Cum ţi-ai descrie stilul de leadership şi care sunt valorile pe care fiecare lider ar trebui să le posede?

    Cred în abilitatea de a conduce prin exemplul propriu şi în importanţa încurajării echipei. Un lider ar trebui să fie echilibrat, flexibil, mereu dispus să înveţe şi să se dezvolte. Pentru mine, este esenţial să creez un mediu în care oamenii să se simtă apreciaţi şi motivaţi să evolueze constant. Cred că acestea reprezintă fundamentul unui leadership eficient.

    Care au fost cele mai importante lecţii pe care le-ai deprins de-a lungul carierei şi ce sfat ai oferi tinerilor aflaţi la început de drum?

    Una dintre cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat este că eşecul face parte din reuşită. Fiecare obstacol îţi poate oferi o lecţie valoroasă. Avem o vorbă: „Fii lacom pe termen lung”. Acest lucru înseamnă să te concentrezi pe succesul sustenabil, nu pe câştiguri pe termen scurt. Sfatul meu pentru tinerii profesionişti este să rămână curioşi, să muncească din greu şi să se înconjoare de oameni care îi provoacă să fie mai buni. Şi, cel mai important, să aibă răbdare, succesul nu vine peste noapte.

  • În ce investesc românii pe eToro: Pepsi, producătorul de armament Rheinmetall şi gigantul Berkshire Hathaway. Investitorii globali, concentraţi pe sectorului sănătăţii şi boomul AI

    Investitorii individuali la nivel global au cumpărat acţiuni UnitedHealth şi Lululemon la preţ redus în trimestrul al doilea, precum şi acţiuni din sectorul sănătăţii, în aşteptarea redresării domeniului conform cu trendul pieţei per ansamblu, potrivit celor mai recente date ale platformei de tranzacţionare şi investiţii eToro.

    eToro a analizat care sunt companiile care au înregistrat cea mai mare schimbare proporţională a numărului de deţinători de la un trimestru la altul dar şi care sunt cele mai deţinute 10 acţiuni de pe platformă la nivel global şi în România.

    În fruntea listei globale a acţiunilor cu cele mai mari creşteri ale numărului de deţinători se află UnitedHealth, cu o creştere de 148% a numărului de deţinători faţă de primul trimestru. Pe măsură ce preţul acţiunilor sale a scăzut cu 42% în al doilea trimestru, investitorii individuali au profitat de scădere. Cea mai mare companie de asigurări de sănătate din America a fost afectată de crize în acest an, inclusiv demisia directorului său general, reducerea previziunilor de profit pentru 2025, dispute cu Departamentul de Justiţie al SUA privind fraude în sistemul Medicare şi o încercare de achiziţie a unui furnizor rival de servicii medicale la domiciliu.

    Pe locul al doilea în lista „celor mai mari creşteri” se află retailerul de echipament sportiv Lululemon, care a înregistrat o creştere de 43% a numărului de acţionari faţă de trimestrul anterior. Preţul acţiunilor Lululemon a scăzut cu 19% în trimestrul al doilea şi cu 37% de la începutul anului. Având o proporţie semnificativă din produsele sale fabricate în ţări asiatice, Lululemon riscă să fie grav afectată de tarifele americane. În combinaţie cu scăderea consumului în SUA, marca de echipament sportiv şi-a redus în iunie previziunile privind veniturile pe întreg anul, ceea ce a dus la o scădere masivă pe piaţă a acţiunilor.

    Lale Akoner, analist pentru pieţe globale la eToro, a declarat: „Despre ultimul trimestru se poate spune orice, dar nu că ar fi fost unul liniştit pentru pieţe. Am început cu anunţul privind tarifele „Zilei Eliberării”, care a aruncat pieţele globale în haos. Cu toate acestea, până la sfârşitul lunii iunie, S&P 500 şi Nasdaq 100 au înregistrat reveniri impresionante şi au atins noi maxime istorice.

    În acest context volatil, cele mai recente date privind acţiunile de top demonstrează agilitatea şi rezilienţa investitorilor individuali. În loc să se lase descurajaţi de scăderile masive ale preţurilor de pe burse, aceştia au văzut valoare în acţiuni precum UnitedHealth şi Lululemon. UnitedHealth este în continuare liderul pieţei de asigurări de sănătate din SUA, în timp ce Lululemon reflectă încrederea investitorilor că cererea de bunuri de lux va reveni. Aprilie 2025 va rămâne în istorie ca una dintre cele mai mari „vânzări” din istoria pieţei bursiere, iar cei care au avut convingerea să cumpere şi să păstreze acţiunile în acel moment vor culege probabil roadele acum.”

    Investitorii români au preferat Rheinmetall (+13%), Berkshire Hathaway (+10%) şi Pepsi (+8%) în alegerile lor de investiţii, acestea fiind cele trei companii cu cea mai mare creştere a numărului de deţinători din România de pe platforma eToro, reiese dintr-o analiză.

    Bogdan Maioreanu, analist de piaţă eToro pentru România, a comentat: „Investitorii români au acordat atenţie planului UE ReArm Europe, care va creşte cheltuielile pentru apărare cu 800 de miliarde de euro, ceea ce se aşteaptă să stimuleze veniturile companiilor europene din domeniul apărării. Rheinmetall a fost vedeta acestui an, preţul acţiunilor sale crescând cu 234% de la începutul anului. De asemenea, au cumpărat acţiuni Berkshire Hathaway în timpul „vânzării din aprilie” şi acţiuni Pepsi, deoarece preţul acestora a scăzut în cursul trimestrului.”

     

    Investitorii individuali se concentrează pe sectorul sănătăţii şi îşi diversifică investiţiile în tehnologie şi AI

    Alături de UnitedHealth, şi alte companii din sectorul sănătăţii şi biotehnologiei precum Thermo Fisher Scientific (39%), Hims & Hers Health (32%), Sanofi (29%) şi Novo Nordisk (21%) au ocupat locuri de frunte în clasamentul global al celor mai mari creşteri ale numărului de deţinători. Toate au avut un al doilea trimestru tumultuos. În special, preţul acţiunilor Hims & Hers a scăzut cu 32% după ce Novo Nordisk a pus brusc capăt parteneriatului de vânzare Wegovy, în timp ce Novo Nordisk se confruntă cu dificultăţi din cauza preocupărilor legate de pipeline-ul său de medicamente pentru slăbit.

    Pe măsură ce tarifele vamale ameninţau marile companii de tehnologie din SUA, investitorii individuali au căutat noi câştigători în domeniul AI. Applied Digital, firma susţinută de Nvidia, a înregistrat o creştere de 42% a numărului de deţinători de pe platforma eToro. Bigbear.ai, care furnizează soluţii de AI pentru guvern şi apărare, a înregistrat o creştere de 39% a numărului de acţionari. În afara sectorului AI, a crescut şi numărul de deţinători de acţiuni în compania de jocuri video Take Two Interactive (cu 30%), întrucât amânarea lansării GTA 6 până în 2026 a stârnit şi mai mult entuziasm.

    Lale Akoner a adăugat: „Sectorul sănătăţii nu şi-a revenit încă precum alte sectoare de când pieţele globale au atins un minim în aprilie. De fapt, luând în considerare fondul Health Care Select Sector SPDR, acţiunile din sectorul sănătăţii din SUA au în prezent cea mai slabă performanţă faţă de S&P 500 din ultimii 24 de ani. Acest lucru explică prezenţa numeroaselor acţiuni legate de sănătate şi biostiinte în lista celor mai mari creşteri, deoarece investitorii le-au păstrat în speranţa unei redresări mai puternice a sectorului.

    Investitorii s-au diversificat şi în afara companiilor mari din domeniul tehnologic, din cauza incertitudinilor legate de politica comercială a SUA. Acest lucru a dus la alte investiţii în tehnologie şi AI, precum Applied Digital, furnizorul de centre de date susţinut de Nvidia, care a semnat în iunie un contract pe 15 ani cu firma de cloud computing CoreWeave, şi Bigbear.ai, care a câştigat contracte guvernamentale pentru proiecte legate de apărare. Ambele afaceri sunt axate pe piaţa internă şi sunt mai puţin expuse tensiunilor comerciale globale.”

    Analizând lista „celor mai mari scăderi” ale numărului de deţinători, vedem că la nivel global investitorii individuali au marcat profituri din companii precum TransMedics (tehnologie medicală), banca braziliană Itaú Unibanco şi firma de securitate cloud Zscaler, care au înregistrat creşteri semnificative pe burse în trimestrul al doilea. Investitorii individuali români au marcat profituri din tehnologie: Microsoft (-11%), dar şi Coinbase (-8%).

    În al doilea trimestru, nu au existat schimbări semnificative în topul celor mai deţinute 10 acţiuni la nivel global pe eToro, cu excepţia schimbării de poziţii între Alphabet şi Nio, care ocupă acum locul 6, respectiv 7. Nvidia, Tesla şi Amazon sunt cele mai deţinute trei companii pe eToro de la sfârşitul anului 2024, iar numărul deţinătorilor acestora a înregistrat schimbări minime de la un trimestru la altul. Pentru investitorii români (Tabelul 3), schimbarea a avut loc între unicornul românesc UiPath si Microsoft, care şi-au inversat poziţiile în top ocupând acum locurile  5 si respectiv 6, scriu reprezentanţii eToro.

    „Sincronizarea este totul în investiţii”, a declarat Lale Akoner. „Este liniştitor să vedem că investitorii individuali nu doar cumpără oportunist la preţuri scăzute, ci şi vând la momentul potrivit pentru a-şi realiza câştigurile. Având în vedere că acţiuni precum Oracle au atins recent un nou maxim istoric, este logic ca o proporţie semnificativă de investitori să-şi fi închis poziţiile până la sfârşitul lunii iunie.”

     

  • Cerul nu mai are nevoie de eroi: Europa testează avioane de luptă fără piloţi, controlate de o inteligenţă artificială capabilă să rescrie regulile războiului şi să înlocuiască omul din cea mai periculoasă meserie a secolului

    Europa se află la doar câţiva ani distanţă de momentul în care va putea desfăşura avioane de luptă complet autonome, fără niciun pilot la bord, informează Benchmark Beat.

    Compania Helsing, specializată în drone şi inteligenţă artificială, a reuşit o premieră tehnologică: în două exerciţii desfăşurate în Marea Baltică, în lunile mai şi iunie, software-ul său a preluat controlul unui avion de vânătoare Gripen E, produs de gigantul suedez al industriei de armament Saab.

    Stephanie Lingemann, director senior în divizia de aviaţie a companiei, a declarat că acest test demonstrează viteza uimitoare cu care progresează tehnologia. Deşi avioanele au avut piloţi de siguranţă la bord, aceştia nu au intervenit, software-ul gestionând complet misiunea.

    „Adoptarea acestor sisteme de către forţele aeriene nu este o chestiune de decenii, ci de ani”, a spus Lingemann. „Fenomenul la care asistăm acum va schimba radical regulile jocului.”

    Un aspect impresionant al acestui progres este capacitatea sistemului Centaur AI, dezvoltat de Helsing: în doar 72 de ore, a acumulat echivalentul a 1 milion de ore de zbor — o experienţă pe care niciun pilot uman nu o poate atinge. Spre comparaţie, un pilot de elită poate ajunge la aproximativ 5.000 de ore de zbor într-o întreagă carieră.

    „Poţi obţine performanţe supraomeneşti într-un timp extrem de scurt şi poţi reacţiona la situaţii neprevăzute fără a pune în pericol vieţi omeneşti”, a explicat Lingemann. „Asta face tehnologia atât de revoluţionară.”

    La nivel global, marile puteri militare — SUA, Rusia, China — investesc masiv în adaptarea avioanelor de luptă existente pentru a funcţiona alături de drone autonome, denumite „loyal wingmen”, care acţionează în tandem cu piloţii umani pentru a le amplifica eficienţa în luptă.

    Colonelul Kevin Anderson din cadrul Forţelor Aeriene ale SUA afirmă că ne aflăm în mijlocul unei „schimbări de paradigmă în aviaţia militară globală”.

    Chestionată cu privire la momentul în care piloţii umani vor fi complet înlocuiţi, Lingemann a spus că tranziţia va fi una de durată. Ea prevede o etapă intermediară în care piloţii vor colabora direct cu AI-ul la bord, acesta asistând în operaţiuni complexe şi detectarea ameninţărilor.

    „Vom vedea o coexistenţă a celor două timp de decenii”, a explicat ea. „La fel ca în cazul dronelor, rolul operatorului va evolua treptat.”

    Deşi Helsing a fost fondată abia acum patru ani, compania a crescut exploziv în contextul războiului din Ucraina şi al retragerii SUA din garantarea securităţii Europei. Valul de preocupare pentru apărare a impulsionat investiţiile pe continent.

    Recent, compania de investiţii a fondatorului Spotify, Daniel Ek, a condus o rundă de finanţare de 600 de milioane de euro, evaluând Helsing la nu mai puţin de 12 miliarde de euro — un semnal clar al interesului uriaş pe care industria de apărare îl generează în prezent în Europa.

  • Anastasiu: Cheltuielile care s-au făcut au fost benefice pentru români. Dar s-a depăşit plapuma

    „Domnul Bolojan a ieşit şi a spus: «Noi, cei care am guvernat, suntem vinovaţi! Şi eu, Ilie Bolojan, mi-am cerut scuze faţă de poporul român». Este clar că cei care au guvernat, poate nu din rea intenţie în ceea ce priveşte salariile, pensiile, investiţiile, pentru că sunt toate necesare. Dar au fost prea multe, s-a depăşit plapuma. Poate şi pentru că a fost an electoral, poate şi pentru că nu şi-au măsurat suficient de bine”, a declarat Dragoş Anastasiu în emisiunea „Ai Aflat! Cu Ionuţ Cristache”.

    Vicepremierul afirmă că „lucrurile alea care s-au întâmplat, au fost şi în favoarea românilor”.

    „Că, pe de altă parte, nu s-au uitat la risipa de la bugetul de stat, la abuzurile de acolo, în ceea ce priveşte salarii, indemnizaţii (…) pe de altă parte, cheltuielile au fost benefice, şi pentru pensionari, şi pentru angajaţi, şi pentru investiţii, pentru că nu avem suficiente autostrăzi, nu avem suficiente spitale, şcoli (…) avem 14.000 de şantiere în toată ţara. Nu ni le permitem, asta e problema”, a declarat Dragoş Anastasiu.

  • Cum vede mediul de business măsurile din pachetul fiscal şi ce măsuri ar fi necesare pentru continuarea investiţiilor

    Berarii României: Asistăm la cea mai agresivă majorare a taxării

    ► Decizia guvernului de a majora acciza la bere cu 10% în luna august a acestui an, după o creştere de 4,3% în ianuarie, riscă să provoace efecte negative majore pentru industria de profil, în ciuda unui câştig bugetar limitat. La aceasta se adaugă impactul semnificativ al majorării TVA, de la 19% la 21%, dar şi al creşterii acesteia în sectorul ospitalităţii.

    În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere.

    ► Piaţa berii se poate contracta cu până la 10% în acest an, în condiţiile în care se află deja la minimul ultimilor 20 de ani. Creşterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum şi vine într-un context economic fragil.

    ► Nu credem că un sector sau o economie pot creşte în condiţiile unei predictibilităţi care, în România, nu reuşeşte să depăşească şase luni. Această abordare contraproductivă va avea efecte negative de durată pentru producători, consumatori şi bugetul public, în ciuda aşteptărilor din prezent ale autorităţilor.

    ► În piaţa berii, producţia locală reprezintă în mod constant 97% din consum. În 31 din cele 41 de judeţe ale României, plus Capitala, există cel puţin o fabrică de bere. Totodată, sectorul berii este recunoscut pentru comportamentul fiscal onest, validat de autorităţile din România, cu zero evaziune fiscală pe întregul lanţ de producţie.

    Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: Pentru a stimula investiţiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori

    ► Principalul impact al creşterii TVA, şi a preţurilor în final, este că se va reduce puterea de cumpărare, mai ales că va creşte şi TVA în HoReCa. Va scădea consumul, ceea ce ne duce inevitabil într-o (mică, sperăm) criză economică. Va afecta practic toate domeniile.

    ► Pentru a stimula investiţiile trebuie create diferite avantaje fiscale pentru investitori. Este greu, taxele au crescut, impozitul pe dividende creşte, deci trebuie create avantaje clare pentru investitori, de tipul reducerilor de taxe.

    Daniel Anghel, country managing partner, PwC România: Politica bugetară şi fiscală trebuie să nu fie o povară pentru economie

    ► Situaţia fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile  au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative şi fiscale frecvente şi fără studii de impact, creşterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea şi dotarea cu tehnologie a administraţiei fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie şi de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului şi deficite tot mai mari, mai greu de finanţat şi, implicit, o stare de nemulţumire a multor categorii sociale.

    ► O mulţime de schimbări afectează şi vor afecta şi mai pregnant lumea şi, implicit, România. Astfel, convulsiile din comerţul global, războiul tarifar, modificarea lanţurilor de aprovizionare, relocarea producţiei, toate au impact asupra industriei europene şi mai ales a celei germane, de care România este dependentă în mare măsură şi trebuie analizate pentru a fi luate acele decizii care, pe termen mai lung, pot sprijini economia românească să se dezvolte.

    ► De asemenea, demografia este un alt factor de risc, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a nevoii de asigura pensii şi asistenţă medicală. Forţa de muncă este sub presiunea AI şi a altor tehnologii, care nu vor ”fura” neapărat locurile de muncă, dar care le vor transforma dramatic în timp şi vor impune noi competenţe şi, deci, o altă piaţă a forţei de muncă şi un alt model educaţional. 

    ► Politica bugetară şi fiscală trebuie să sprijine aceste demersuri şi nu să fie o povară pentru economie. Toate aceste schimbări necesită o viziune şi, evident, investiţii din fonduri publice, dar mai ales private care trebuie atrase, stimulate pentru a contribui la creşterea economică şi pentru a evita ca România să intre în capcana venitului mediu, adică a stagnării economice.

    Grigore Horoi,  preşedinte, grupul de firme Agricola: Consumatorii vor avea tendinţa să facă economii

    ► Creşterea cu 2 puncte procentuale a TVA, în principiu, nu va avea un impact major, având în vedere că în această perioada cererea depăşeşte cu mult oferta noastră. În general, această ar putea fi estompată prin scăderea marjei la producători şi/sau la comercianţi, în funcţie de politică comercială a fiecăruia.

    ► Pe de altă parte, inflaţia, preţul combustibilului, al energiei şi toată nesiguranţa economică şi politică din acest moment pot afecta psihologic consumul în următoarea perioada.

    ► Consumatorii vor avea tendinţa să facă economii, însă este aproape imposibil de estimat dacă va fi afectată şi categoria noastră.

     

    Ady Hirsch, CEO, Alka Trading Co, unul dintre cei mai mari producători de snackuri, cu două fabrici şi afaceri de 545 mil. lei în 2024

    ► Pentru a încuraja investiţiile în primul rând statul trebuie să creeze un context economic stabil. Oricare investitor caută o stabilitate şi o predictibilitate, altfel va prefera să facă investiţia la un alt loc. În această privinţă, statul trebuie să fie hotărât să scadă deficitul bugetar pentru a demonstra că lucrurile sunt stabile şi sub control, iar modalitatea principală trebuie să fie prin reducerea cheltuielilor. Este şi un mesaj de leadership, că mai întâi se taie cheltuielile şi numai apoi se aplică taxe suplimentare.

    ► O altă măsură pentru a creşte investiţiile ar fi programe de stat care să susţină investiţiile în unităţi de producţie. Deşi pe termen scurt creează încă o presiune asupra bugetului, o astfel de mişcare este extrem de benefică pe termen mediu şi lung, prin crearea locurilor de muncă şi creşterea PIB-ului. Astfel de investiţii aduc mai multe venituri la bugetul statului. Orice economie sănătoasă are nevoie de unităţi de producţie.

    ► Iar orice creştere de TVA va majora preţurile de raft, iar asta va duce la scăderea consumului. Această scumpire este una suplimentară peste câţiva ani consecutivi de scumpiri, care au erodat puterea de cumpărare şi încrederea consumatorilor în viitorul lor economic. Consecinţa este stagnarea sau o creştere foarte timidă a consumului, care deja se vede în România. În domeniul nostru, în primele luni ale anului vedem o creştere foarte uşoară a consumului.

     

    Confederaţia Patronală Concordia: Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului, dar soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat

    ► Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului şi recunoaştem gravitatea situaţiei fiscale moştenite. Cu toate acestea, soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat şi a cetăţenilor, care au demonstrat rezilienţă şi capacitatea de a genera venituri pentru bugetul naţional, chiar şi în cele mai dificile perioade. Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii şi a continuat să contribuie masiv la bugetul naţional. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim preţul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale.

    România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate şi durabile.

    ► Recunoaştem experienţa administrativă a premierului Ilie Bolojan şi înţelegem urgenţa măsurilor. Cu toate acestea, abordarea aleasă pune din nou o povară disproporţionată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat şi suprataxat comparativ cu multe ţări din regiune.

    ► România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate şi durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naţionale, în timp ce ineficienţele structurale ale statului rămân nerezolvate. Solicităm consultări clare şi imediate pentru a găsi împreună soluţii care să nu compromită viitorul economic al României.”

    Dinel Boromiz, acţionar Boromir: Creşterea TVA poate duce la stagnarea sau scăderea companiilor din sectorul nostru

    ► Noi sperăm să fie cota maximă de TVA care se aplică în România. Această creştere în general afectează firmele în sensul că unele pot avea stagnare iar altele o mică creştere.

    ► La noi în piaţă tendinţa în ceea ce priveşte consumului este de uşoară scădere.

     

    Daniel Donici, cofondator, Artesana: O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecţi

    ► Creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, respectiv a cotelor reduse de la 5% la 11% pentru produse ecologice şi de la 9% la 11% pentru alimente în general, va avea un impact direct asupra preţului final la raft.

    ► În mod normal, o majorare de 2% în preţuri poate fi absorbită mai uşor de către consumatori, mai ales într-un context în care inflaţia anualizată în România a fost peste 5% în ultimele luni. Cu toate acestea, contextul economic general contează: cum o veste proastă nu vine niciodată singură – vorbim şi de creşteri de accize, liberalizarea pieţei de energie electrică, precum şi de incertitudini pe lanţurile de aprovizionare, cel mai probabil inflaţia se va menţine la un nivel ridicat anul acesta.

    ► Dacă această majorare de TVA ar fi însoţită de măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale şi de o mai bună colectare a TVA – domeniu în care statul pierde sume importante – atunci, pe termen mediu, efectele negative asupra consumului ar putea fi mai bine echilibrate. O colectare mai bună ar aduce venituri suplimentare fără a pune presiune exclusiv pe consumatorii corecţi şi pe businessurile care îşi plătesc taxele la timp.

     

    Bogdan Tudor, CEO şi fondator, StarTech Team: E uşor să tai. E greu să creşti. Dar exact aici se face diferenţa

    ► La noi se taie bursele olimpicilor! Când mă uit la o parte din miniştrii noştri, văd că o bună parte doar se plâng şi se lamentează. Taie arbitrar, vorbesc în lozinci, se ascund în spatele “grelei moşteniri”. Analizează în loc să facă. Iar adevărul este că economia nu se guvernează cu explicaţii, ci cu profesionişti. Iar aceasta se vede în decizii clare, asumate, care dau direcţie, nu cu haos, schimbări bruşte şi discursuri defensive. Liderii buni pun pe masă un plan. Îl explică. Îl susţin cu cifre.

    ► România are tot ce îi trebuie: oameni muncitori, inteligenţi şi rezilienţi. Dar are nevoie şi de direcţie. De lideri care nu dau vina, ci dau exemplu. Care nu împart, ci inspiră. Care nu se întreabă “cine a greşit”, ci “cum ieşim din asta mai puternici”.

    ► E uşor să tai. E greu să creşti. Dar exact aici se face diferenţa. Cred că e nevoie de competenţă, dar pentru a ajunge aici, e nevoie şi ca majoritatea să acceptăm că e obligatoriu să ne oprim din a-i alege doar pe cei care ne plac sau ne seamănă, ci pe cei care sunt capabili să ne conducă!

     

    Alexandru Dobra, director general, Sorcani: Avem nevoie de predictibilitate fiscală pentru investiţii

    ► Avem nevoie de predictibilitate fiscală, cum să te dezvolţi adică să faci investiţii, să mergi la bănci, care îţi cer previziuni pe cash-flow, când totul se schimbă de la o zi la alta. (…)  Ce se întâmplă la noi este că statul dă drumul cum s-ar zice la gaz pe foc şi pune şi mai mai mare presiune pe mediul antreprenorial.

    ► Creşterea economică a fost datorată consumului, or acest prim pachet va lovi fix acolo, în consum. Nu cred că România mai poate avea creştere economică în acest an, şi dacă o să fie, va fi de ordinul 0,3-0,5 %.

    ► Singurul lucru la care mai sper este să accelereze accesarea de fonduri europene, să se atingă jaloanele din PNRR ca să putem beneficia de aceşti bani. Măsurile la acest moment lovesc direct partea de transporturi TVA / acciză / rovignete, toate pe creştere.

    Radu Timiş jr, CEO, Cris-Tim: Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi

    ► Majorarea TVA poate duce la scăderea consumului în termeni cantitativi, sau poate conduce la fenomenul de downtrading, în sensul în care consumatorii să-şi reorienteze consumul spre produse mai ieftine şi de calitate mai slabă.

    ► Consumul anul acesta este anemic. Din perspectiva volumelor vândute, vedem o stagnare la nivelul pieţei, luând în calcul toate canalele de distribuţie. Din perspectivă valorică, sigur că există o creştere, însă în principal pe fondul inflaţiei.

     

    Corina Martin, preşedinte, Asociaţia Patronală RESTO Constanţa: Toţi cei care plătesc salarii, taxe şi impozite şi care reuşesc să facă şi investiţii nu se vor opri aici

    ► În absenţa tichetelor de vacanţă şi cu un TVA mărit, multe locaţii de cazare se întorc să lucreze la negru, iar în zona afacerilor de restaurante se anunţă tot mai multe migrări spre mutarea firmelor în Bulgaria.

    ► De aceea, toţi cei care muncesc 14 ore/zi, care plătesc salarii, taxe şi impozite şi care luptă în fiecare zi, nedrept, cu concurenţa neloială şi totuşi reuşesc să facă şi investiţii nu se vor opri aici.

     

    HORA: Majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluţii, pentru a proteja mediul de afaceri

    ► HORA susţine intenţia Guvernului României de a asigura redresarea economică a ţării prin măsuri responsabile precum reducerea cheltuielilor bugetare, combaterea evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor la buget. Considerăm însă că majorarea taxelor ar trebui să fie ultimul instrument utilizat, doar după epuizarea celorlalte soluţii, pentru a proteja mediul de afaceri, locurile de muncă şi competitivitatea economiei.

    ► Industria ospitalităţii din România, cu aproximativ 23.300 de firme şi 40.000 de unităţi, a traversat perioade extrem de dificile în ultimii ani. După un vârf al cifrei de afaceri de 3,5 miliarde euro în 2019, industria a înregistrat o scădere drastică în anii pandemiei (2,7–2,8 miliarde euro în 2020–2021). Revenirea recentă, cu o cifră de afaceri estimată la 6,5 miliarde euro în 2024, s-a datorat unor eforturi considerabile şi unei politici fiscale relativ stabile, care a permis consolidarea şi dezvoltarea industriei.

    Industria ospitalităţii din România are aproximativ 23.300 de firme şi 40.000 de unităţi.

    ► În realitate, în industria HoReCa, aproximativ 70% din încasări provin din produse cu TVA redus (actual TVA de 9% la mâncare) şi 30% din încasări sunt cu TVA la cota generală de 19%. Această structură face ca TVA-ul mediu efectiv în industrie să fie în prezent de aproximativ 12%. Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare, coroborată cu creşterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, va ridica TVA-ul mediu la circa 14%, ceea ce reprezintă o creştere efectivă de aproape 17% a poverii fiscale în sector, cu impact semnificativ asupra consumului şi competitivităţii.

    ► România, cu TVA de 9% la mâncare (proiectată la 11%), se situează deja în zona mediană superioară a statelor europene privind TVA-ul aplicat restaurantelor, depăşind ţări precum Italia, Austria, Franţa, Spania, Cehia, Slovacia, Slovenia, Olanda, Bulgaria şi Polonia, care aplică cote de 10% sau mai mici. Creşterea la TVA de 11% la mâncare va amplifica dezavantajul competitiv al industriei româneşti.

    ► Majorarea TVA de la 9% la 11% la mâncare va conduce la o creştere a preţurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%. Estimările noastre indică o scădere a cifrei de afaceri cu circa 15% în 2025, până la 5,5 miliarde euro, comparativ cu estimarea de 6,5 miliarde euro pentru 2024. Această diminuare se va datora, pe de o parte, frânării consumului din cauza creşterii preţurilor şi a incertitudinii economice, iar pe de altă parte, creşterii evaziunii fiscale.

  • Cum au evoluat dotările din spitale în zece ani: spitalele private şi-au dublat sau chiar triplat infrastructura de echipamente, dar şi la stat se văd investiţii

    ♦ Preţurile la operatorii privaţi pentru o investigaţie cu un echipament avansat sunt de peste 100-200 euro, ceea ce a atras investiţiile în reţele întregi de clinici de imagistică ♦ Medicii spun că în prezent nu mai pot diagnostica fără o astfel de investigaţie ♦ Şi în spitalele de stat este o evoluţie ca număr de echipamente, mai ales la computere tomograf (CT-uri).

    Echipamentele medicale avansate – CT-uri, RMN-uri, aparate de mamografie – fără de care medicii nu mai pot diagnostica sau urmări evoluţia boli­lor grave au avut o evoluţie de la sim­plu la dublu sau chiar mai mult în spitalele publice şi private din Ro­mânia în ultimul deceniu.

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în total în Româ­nia sunt 586 de tomografe, majorita­tea la stat, dublu faţă de acum 10 ani. În cazul RMN-urilor (rezonanţă mag­netică nucleară) este o triplare în pe­ri­oada menţionată, operatorii privaţi fiind cei care au investit cel mai mult în acest domeniu.

    Spitalele şi clinicile private au in­vestit semnificativ în ultimii ani în aparatură medicală, fiind un domeniu profitabil, unde şi decontările de la stat acoperă tarifele practicate în pri­vat. Astfel, au apărut departamente în­tregi de imagistică medicală în ca­drul unităţilor private cu profil gene­ralist. Circa 10-15% din cifra de afa­ceri a marilor operatori privaţi vin din investigaţii imagistice, din datele ZF.

    Ziarul Financiar a scris că un pacient care scotea din buzunar 400-500 de lei în 2021 pentru o tomografie computerizată de torace, fără substanţă de contrast, în Bucu­reşti plăteşte astăzi pentru aceeaşi investigaţie de la 520 de lei până la 720 de lei la primii trei operatori privaţi după cifra de afaceri.