BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare dezvoltată de start-up-ul unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri români din Silicon Valley


    Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare (RPA – Robotic Process Automation) dezvoltată de MissionCritical. Startup-ul care creează roboţi software pentru automatizarea mai rapidă a proceselor din companii este evaluat la peste 5 milioane de euro după această rundă de finanţare.  Investiţia va fi alocată în principal pentru dezvoltarea platformei de RPA şi mărirea echipei operaţionale.

    Cu tehnologia creată de MissionCritical, companiile au posibilitatea să „recruteze”, pe lângă resurse umane, şi forţă de muncă digitală accesibilă sub formă de roboţi software reutilizabili. Această tehnologie bazată pe inteligenţă artificială are rolul de a executa rapid diverse procese repetitive care pot fi standardizate şi automatizate, cu scopul de a economisi timp pentru angajaţi şi a le permite acestora să se concentreze pe activităţi mai complexe.

    “Tratăm cea mai importantă problemă a industriei de RPA tradiţional – investiţii ample şi un orizont de timp incert până în momentul în care eficientizarea proceselor începe. Aşteptările clienţilor sunt total diferite, aceştia îşi doresc să poată automatiza procese de business într-un timp scurt, iar modelul nostru de business vine în ajutorul acestora, accelerând utilizarea roboţilor software în companii”, spune Mario Popescu, CEO MissionCritical.

    De la resurse umane, la departamentul financiar sau la cel de marketing, tehnologia RPA este folosită în aproape toate funcţiunile unui business. Cu ajutorul acesteia, companiile pot configura un robot sau un software pentru manipularea datelor, pentru declanşarea unor răspunsuri automate, sau pentru comunicarea cu alte sisteme digitale. Printre companiile care folosesc deja soluţiile MissionCritical se numără Ana Hotels, Athénée Palace Hilton, Courtyard by Marriot sau Xerox România. În acelaşi timp, compania are parteneriate strategice cu Bit Soft, Bittnet, Microsoft şi Neogen.

    “Asistăm la o schimbare dramatică a procesului de muncă aşa cum îl ştiam până acum. Companiile vor supravieţui prin eficientizarea proceselor adaptându-se din mers şi punând la treabă în mod cât mai eficient şi creativ toate resursele: umane şi digitale. Bariera digital – nedigital este din ce în ce mai subţire. Ca să supravieţuieşti trebuie să foloseşti tehnologia”, a precizat Călin Fusu, CEO Neogen.

    ”Viziunea noastră este să eficientizăm şi să automatizăm procesele de lucru ale companiilor. Bazându-ne pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, deschidem drumul unei noi industrii, mai simplu de înţeles, care va revoluţiona modul în care noi, oamenii, suntem obişnuiţi să muncim”, completează George Haber, partener şi membru al board-ului MissionCritical, responsabil de dezvoltarea companiei în Asia şi SUA.

    Născut în Oradea, el a plecat din România la finele anilor ’70, iar după ce a studiat în Israel a plecat în SUA, unde a construit mai multe companii, dintre care prima a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. De la exitul de 80 mil. $ din primul său start-up, CompCore, i se şi trage lui Haber supranumele de „părintele DVD-ului”, potrivit ZF.
     

  • Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare dezvoltată de start-up-ul unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri români din Silicon Valley


    Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare (RPA – Robotic Process Automation) dezvoltată de MissionCritical. Startup-ul care creează roboţi software pentru automatizarea mai rapidă a proceselor din companii este evaluat la peste 5 milioane de euro după această rundă de finanţare.  Investiţia va fi alocată în principal pentru dezvoltarea platformei de RPA şi mărirea echipei operaţionale.

    Cu tehnologia creată de MissionCritical, companiile au posibilitatea să „recruteze”, pe lângă resurse umane, şi forţă de muncă digitală accesibilă sub formă de roboţi software reutilizabili. Această tehnologie bazată pe inteligenţă artificială are rolul de a executa rapid diverse procese repetitive care pot fi standardizate şi automatizate, cu scopul de a economisi timp pentru angajaţi şi a le permite acestora să se concentreze pe activităţi mai complexe.

    “Tratăm cea mai importantă problemă a industriei de RPA tradiţional – investiţii ample şi un orizont de timp incert până în momentul în care eficientizarea proceselor începe. Aşteptările clienţilor sunt total diferite, aceştia îşi doresc să poată automatiza procese de business într-un timp scurt, iar modelul nostru de business vine în ajutorul acestora, accelerând utilizarea roboţilor software în companii”, spune Mario Popescu, CEO MissionCritical.

    De la resurse umane, la departamentul financiar sau la cel de marketing, tehnologia RPA este folosită în aproape toate funcţiunile unui business. Cu ajutorul acesteia, companiile pot configura un robot sau un software pentru manipularea datelor, pentru declanşarea unor răspunsuri automate, sau pentru comunicarea cu alte sisteme digitale. Printre companiile care folosesc deja soluţiile MissionCritical se numără Ana Hotels, Athénée Palace Hilton, Courtyard by Marriot sau Xerox România. În acelaşi timp, compania are parteneriate strategice cu Bit Soft, Bittnet, Microsoft şi Neogen.

    “Asistăm la o schimbare dramatică a procesului de muncă aşa cum îl ştiam până acum. Companiile vor supravieţui prin eficientizarea proceselor adaptându-se din mers şi punând la treabă în mod cât mai eficient şi creativ toate resursele: umane şi digitale. Bariera digital – nedigital este din ce în ce mai subţire. Ca să supravieţuieşti trebuie să foloseşti tehnologia”, a precizat Călin Fusu, CEO Neogen.

    ”Viziunea noastră este să eficientizăm şi să automatizăm procesele de lucru ale companiilor. Bazându-ne pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, deschidem drumul unei noi industrii, mai simplu de înţeles, care va revoluţiona modul în care noi, oamenii, suntem obişnuiţi să muncim”, completează George Haber, partener şi membru al board-ului MissionCritical, responsabil de dezvoltarea companiei în Asia şi SUA.

    Născut în Oradea, el a plecat din România la finele anilor ’70, iar după ce a studiat în Israel a plecat în SUA, unde a construit mai multe companii, dintre care prima a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. De la exitul de 80 mil. $ din primul său start-up, CompCore, i se şi trage lui Haber supranumele de „părintele DVD-ului”, potrivit ZF.
     

  • Un miliardar investeşte în presă în mijlocul crizei: Moştenitorul imperiului Fiat Chyrsler pune pe masă 100 de milioane de euro pentru o participaţie în cel mai mare grup editorial din Italia, care cuprinde La Repubblica şi La Stampa

    John Elkann, preşedintele Fiat Chrysler şi moştenitorul familiei de industriaşi miliardari Agnelli, a decis să îşi menţină pariul pe presa scrisă din Italia, în ciuda crizei economice, potrivit FT.

    Exor, un vehicul controlat de familia Agnelli, a încheiat joi tranzacţia de 102,4 milioane euro prin care preia o participaţie majoritară în GEDI, cel mai mare grup editorial din Italia – o tranzacţie care a fost anunţată iniţial în luna decembrie.

    Vehiculul de investiţii deţine acum aproape 49% din grupul GEDI, faţă de o participaţie de 6% deţinută anterior.

    Tranzacţia marchează sfârşitul unei perioade de 30 de ani în care familia De Bendetti s-a aflat la conducerea gurpului cu peste 1.000 de jurnalişti şi mai multe publicaţii printre care cotidianul de stânga La Repubblica, ziarul centrist La Stampa, revista de investigaţii LăExpresso şi trei posturi naţionale de radio.

    În piaţa media preluarea a fost percepută ca o dorinţă a lui John Elkann, 44 ani, de a se întoarce la un business cu care familia sa a fost asociată pentru mult timp.

    Deşi Exor a vândut La Stampa familiei De Benedetti în anul 2016, vehiculul controlat de familia Agnelli a devenit cel mai mare acţionar al The Economist în 2015 – iar businessul de presă a fost o pasiunea a bunicului său, Gianni Agnelli.

    Însă cei care îl cunosc pe Elkann spun că el a urmărit investiţia strict din motive de business.

    „Nu este un trofeu şi nici o manifestare a nostalgiei, ci o investiţie. Lui John îi place presa, dar nu ar fi investit dacă nu ar fi crezut că poate transforma compania într-un succes comercial”, a spus o persoană apropiată moştenitorul averii acumulate de dinastia Agnelli, citată de Financial Times.

    Însă Elkann este optimist referitor la capacitatea businessului de a redeveni profitabil.

    „Suntem conştienţi că este o achiziţie care vine în contrast cu situaţia cu care se confruntă industria presei. Cu toate acestea, noi credem că organizaţiile de presă care oferă jurnalism de calitate vor continua să atragă cititori care plătesc pentru conţinut, în ciuda provocărilor”, a scris Elkann într-o notă către acţionari în luna martie

    Cea mai mare publicaţie a grupului este ziarul La Repubblica, care are un tiraj de 200.000 şi operează cu 360 de jurnalişti din nouă birouri locale. Luna trecută, website-ul publicaţiei a înregistrat o medie de 26 milioane vizualizări pe zi şi înregistra 160.000 de subscripţii.

  • Evadări în vremuri de pandemie

    Ideea care a stat la baza platformei a venit observând piaţa autohtonă de design de bijuterie. Există o multitudine de artişti talentaţi, există o şcoală românească şi diverse cursuri, există artişti care migrează spre bijuterie din domeniul arhitecturii şi al artelor plastice, dar nu şi un contact susţinut cu publicul amator”, spune Irina Şerban, cea care a creat platforma Buline.ro.
    Şi-a propus să promoveze bijuterie contemporană românească de autor, după ce a observat că, în Bucureşti şi în alte câteva – puţine – oraşe mari există târguri şi expoziţii, predominant de weekend, însă acestea au un caracter temporar. Irina Şerban lucrase înainte în domeniul publishingului online, ocupându-se mai mult de segmentul feminin şi de modă,
    astfel că a observat obiceiurile de consum ale femeilor şi a remarcat un interes mai mare pentru producţia unicat.
    „Dacă acum câţiva ani, creaţiile erau în zona de handmade, de hobby, uşor rudimentar, diversitatea fiind una redusă, acum avem creaţii din ce în ce mai complexe, de la concept la execuţie. Pretenţiile consumatorilor au crescut şi ele.” Momentan, site-ul Buline.ro adună peste 20 de designeri români cu stiluri şi materiale diverse, de la cele preţioase, la cele mai puţin convenţionale. Investiţia este în desfăşurare.
    „După primele luni de la fondare, semnalele pe care le-am primit din piaţă au fost pozitive, iar datele financiare s-au dublat de la o lună la alta. Produsele de pe Buline.ro, se împart în două categorii principale: Polka dots şi Velvet dots. Polka, după cum le spune şi numele, sunt bijuteriile «next door», relaxate, prietenoase, nu presupun un efort mare de integrare în ţinute, sunt bijuterii de zi cu zi. Vecinele lor, Velvet, sunt «the bad girls». Sunt piese statement, care fac declaraţii belicoase de stil, care afirmă cu putere individualităţi puternice”, explică Irina Şerban.
    Businessul Buline.ro este operat, potrivit datelor de pe site, prin compania IM Accelerator, înfiinţată în 2019.
    „Pentru anul 2020, ne-am păstrat, de fapt, obiectivul iniţial: acela de a atrage cât mai mulţi designeri şi produse. Creştem frumos, organic, vrem să scalăm businessul cât de mult putem. Designul românesc are multe de arătat, e un domeniu în plină dezvoltare şi credem că merită urmărit”, mai spune Irina Şerban.
    Preţurile produselor listate pe platforma Buline.ro variază între
    20 şi 2.000 de lei, în funcţie de designer sau de materiale. Cumpărătorii? Evident, femei. Din mediul urban, cu vârste între 25 şi 50 de ani, amatoare de design contemporan. Şi de alte forme de evadare.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Climb House – centru de escaladă (Baloteşti, lângă Bucureşti)
    Fondatori: Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Prezenţă: Baloteşti şi, în pregătire, Braşov

    Mr. Blade – barbershop (Bucureşti)
    Fondatori: Tiberius Creţu şi Mihai Grama
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro (pentru două spaţii)
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti (pe strada Ion Brezoianu)

    Nympheum – producţie de cosmetice (Bucureşti)
    Fondatoare: Alina Gutium şi Luiza Dinu
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Luviane – atelier de parfumuri (Bucureşti)
    Fondatoare: Iulia Neagoe
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 21.000 de euro
    Prezenţă: online şi un showroom în Bucureşti

    Academia Micilor Developeri – şcoală de IT (Bucureşti)
    Fondatori: Costin Pietraru şi Oana Manga
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 200.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Buzău

  • Criza loveşte deja în malluri. Deschiderea celui mai mare centrul comercial de anul acesta, o investiţie de 170 mil. euro, amânată

    AFI Europe Romania anunţă reprogramarea deschiderii centrului comercial AFI Braşov, care va fi inaugurat în România în 2020. Planificată iniţial pentru luna mai a acestui an, deschiderea va fi reprogramată pentru toamna acestui an, în condiţiile în care contextul social general o va permite, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    „Dată fiind situaţia fără precedent cu care ne confruntăm în România, în Europa şi la nivel global, am decis amânarea deschiderii centrului comercial AFI Braşov pentru toamna anului 2020, după ce iniţial o planificaserăm pentru luna mai a acestui an. Decizia se bazează pe faptul că prioritatea noastră acum este siguranţa angajaţilor, a colaboratorilor, a clienţilor şi a partenerilor noştri, pe care în momentul de faţă nu o putem asigura din cauza pandemiei de COVID-19. Data deschiderii va fi stabilită în momentul în care vom avea o predictibilitate a contextului social general”, a declarat Ilan Kalimi, director general AFI Braşov.

    Pe parcursul acestei perioade, AFI Braşov va sprijini toţi chiriaşii şi partenerii pentru a se ajusta corespunzător condiţiilor actuale, continuând, în acelaşi timp, demersurile necesare pentru deschiderea centrului comercial.

    AFI Braşov este cel mai mare proiect de retail care va fi livrat în România în 2020, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 45.000 mp. Centrul comercial va include magazine, restaurante, un complex cinematografic, un hypermarket, locuri de joacă, o sală de fitness, bănci, farmacii, spaţii de servicii şi o terasă verde. Investiţia totală făcută de AFI Europe Romania pentru construcţia AFI Braşov se ridică la 170 de milioane de euro.

    AFI Europe, subsidiară a AFI Properties, este una dintre companiile lider în ceea ce priveşte dezvoltarea, managementul şi investiţiile din domeniul imobiliar, ce operează în Europa Centrală şi de Est din 1997.

    Portofoliul AFI Europe include centre comerciale şi proprietăţi de retail, parcuri de business şi dezvoltări rezidenţiale de mare amploare şi dezvoltări cu utilizare mixtă. AFI Europe operează în România, Cehia, Polonia, Germania, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Letonia.

     


     

  • Noua eră în sănătate: consultaţii şi opinii medicale la un clic distanţă

    Două start-up-uri locale, MedicChat şi DOXTAR, au fost vizionare şi au început să pună bazele digitalizării interacţiunii dintre pacient şi doctor în urmă cu câţiva ani, soluţiile lor devenind astăzi prima opţiune pentru persoanele care au nevoie doar de un sfat medical sau de o doua opinie medicală.
    „Ideea platformei MedicChat s-a conturat pe o perioadă mai lungă de timp. Discutasem de conceptul acesta cu prietenul meu Emilian Rădoi, alături de care am acest start-up. Pentru mine personal ideea s-a cristalizat atunci când am avut un accident la schi, am căzut, nu mi-au sărit schiurile şi mi-am rupt un ligament. Am fost la doctor, la acea dată trăiam în Marea Britanie, în Scoţia, iar doctorul mi-a spus că trebuie să mă operez. În Marea Britanie sistemul este de aşa natură încât nu îţi permite să mergi la un specialist foarte uşor, durează luni de zile, nu poţi ajunge când ai tu o nedumerire. Căutam date pe internet dacă să fac sau nu operaţia şi această problemă ne-a motivat”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Dumitrache, cofondator al MedicChat, alături de Emilian Rădoi, ambii absolvenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti.
    Cei doi au construit o platformă online – accesibilă prin aplicaţii dedicate pentru smartphone-urile cu software de la Apple sau Google, dar şi pe web prin intermediul oricărui browser – prin care utilizatorii au acces rapid şi uşor la sfatul unui medic fără a se deplasa la o clinică sau cabinet medical.
    „Avem până în momentul de faţă peste 20.000 de conturi de pacienţi. Avem sute de întrebări pe lună şi a fost o creştere în ultimul an de aproximativ zece ori. Din ce vedem acum creştem din ce în ce mai mult şi credem că o să ajungă să crească de încă zece ori în următoarele şase luni. Veniturile au tot crescut, sunt direct proporţionale cu numărul de întrebări, care au crescut de zece ori în ultimul an. Noi estimăm că în şase luni o să ne putem acoperi cheltuielile ca start-up“, a precizat Cosmin Dumitrache.
    Serviciul MedicChat funcţionează pe bază de întrebare-răspuns text, iar doctorii răspund în mai puţin de 24 de ore. Pentru fiecare doctor sunt prezentate informaţii profesionale precum studii, experienţă, dar şi calificative din partea altor utilizatori. În acest moment pe platformă sunt disponibili peste 70 de medici din 26 de specialităţi. Preţul pentru a pune o întrebare unui doctor porneşte de la 30 de lei, sumă din care platforma reţine un comision, a explicat cofondatorul MedicChat.
    Pentru a reuşi să dezvolte în continuare soluţia şi pentru a accelera expansiunea, start-up-ul are nevoie de o finanţare de circa 200.000 euro.
    „Vrem să ducem start-up-ul până la punctul în care să putem obţine o investiţie care să ne accelereze şi credem că se va întâmpla asta anul acesta. Ne interesează o investiţie pentru a accelera. Până acum nu am luat nicio investiţie, am investit 100% banii şi timpul nostru. Am investi banii în inginerie şi marketing”, a punctat el.
    Un alt start-up local care a pariat pe digitalizarea consultaţiilor medicale este DOXTAR, platforma online creată de acesta oferindu-le pacienţilor posibilitatea de a cere o a doua opinie medicală. Platforma DOXTAR, disponibilă atât în varianta web, cât şi ca aplicaţie mobilă, reuneşte în prezent o echipă de peste 70 de medici cu diferite specializări medicale. „Avem 27 de specializări active în prezent, cele mai populare fiind chirurgia, oncologia, obstetrica şi ginecologia, neurologia şi endocrinologia. Recent, am adăugat în platformă şi specializarea de radiologie şi imagistică“, a spus Corin Chiriac, business developer în cadrul DOXTAR, la emisunea ZF IT Generation.
    O consultaţie prin intermediul DOXTAR pentru a cere o a doua opinie medicală costă între 60 şi 250 de lei, tariful fiind diferit în funcţie de specializarea medicului. „Doctorii au libertatea de a-şi stabili singuri tarifele în aplicaţie şi le pot modifica oricând doresc. Noi reţinem un comision de 20% plus TVA“, a punctat el, adăugând că DOXTAR lucrează doar cu medici specialişti. Acum, pe platforma DOXTAR sunt înregistrate peste 4.000 de conturi de pacient, iar numărul continuă să crească.
    Cum se foloseşte însă platforma? Utilizatorii trebuie să îşi creeze un cont în prealabil, iar apoi îşi pot alege specialitatea medicală în funcţie de primul diagnostic şi pot selecta un doctor în funcţie de CV, preţ, competenţe şi eventual de proximitate. Plata se face online, iar apoi începe discuţia cu medicul.
    „Discuţia medicală se întâmplă într-o interfaţă care seamănă foarte tare cu cea din orice aplicaţie de messenger. Atât pacientul cât şi doctorul pot încărca fişiere medicale relevante pentru caz – practic orice informaţie care poate fi digitizată poate fi încărcată în sistem. Durata de răspuns la o întrebare este de sub 48 de ore”, a explicat Corin Chiriac. Platforma DOXTAR a fost lansată în februarie anul trecut în urma unei investiţii iniţiale de circa 150.000 euro, pragul de rentabilitate urmând să fie atins înspre finalul acestui an, conform estimărilor reprezentanţilor start-up-ului.
    „Aplicaţia are în spate un plan pe termen lung, sub nici o formă nu ne-am imaginat că ne vom recupera banii în primul an. Suntem on track cu planul nostru de dezvoltare. Nu suntem încă în zona break-even, probabil că vom ajunge acolo undeva spre sfârşitul anului. Trebuie să ţinem minte că a doua opinie medicală este totuşi o nişă cu 1.000-2.000 de cazuri active lunar în toată România”, a spus Corin Chiriac. 
    În prezent, valoarea de piaţă a platformei DOXTAR este estimată la circa 250.000 euro, însă în momentul în care start-up-ul va atinge pragul de rentabilitate, aceasta se va dubla la 500.000 euro, iar atunci când va lansa şi primul produs derivat, businessul va ajunge la o evaluare de circa 750.000 euro. 

    „Avem până în momentul de faţă peste 20.000 de conturi de pacienţi. Avem sute de întrebări pe lună şi a fost o creştere în ultimul an de aproximativ zece ori.”
    Cosmin Dumitrache, cofondator al MedicChat

    MedicChat
    Ce face? Platformă online care facilitează comunicarea între pacienţi şi doctori
    Necesar de finanţare: 200.000 euro
    Invitat: Cosmin Dumitrache, cofondator MedicChat 

    DOXTAR
    Ce face? Platformă digitală pentru a doua opinie medicală
    Investiţie iniţială: 150.000 euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Ţinta de venituri pentru 2021: 1 milion euro
    Evaluare ţintiţă: 750.000
    Invitat: Corin Chiriac, business developer în cadrul DOXTAR

    AlphaBlock
    Ce face? Soluţii bazate pe inteligenţă artificială pentru managementul investiţiilor 
    Evaluare proiect: peste 15 milioane euro
    Evaluare ţintită: 50 milioane euro
    Invitat: Andrei Nagy, director de vânzări pe zona Europei în cadrul AlphaBlock

    Machinations
    Ce face? Platformă de game design
    Investiţii totale atrase până acum: 500.000 euro
    Evaluare proiect: 2 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1 milion euro
    Invitat: Mihai Gheza, CEO şi cofondator al Machinations

    Tire2Tire
    Ce face? Soluţie bazată pe inteligenţa artificială pentru a detecta automat gradul de uzură al anvelopelor din flotele de camioane
    Invitaţi: Teodora Moraru şi Ionuţ Oţelea, cofondatori Tire2Tire

    Exigo
    Ce face? Exoschelete pentru recuperare medicală personalizate prin imprimare 3D
    Invitaţi: Ioana Ciripan şi Ana-Maria Melinte, cofondatori Exigo

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Platforma digitală de de servicii medicale Docbook primeste o investiţie de 600.000 euro şi dezvoltă o platfomă de telemedicină

    Platforma online de programări la doctor, Docbook, a atras o investiţie de 600.000 euro de la Grupul Next Capital şi va dezvolta prima soluţie completă de Telemedicină din România. Potrivit reprezentanţilor businessului, telemedicina va redefini zilele acestea interacţiunea pacient-medic în contextul crizei mondiale COVID 19, iar consultaţiile, dosarele medicale, consultul pluridisciplinar se vor muta în online, tocmai pentru a se evita interacţiunea directă.

    „Am căutat să atragem un profil de investitor activ, adică nu doar money, ci smart money. Contribuţia noului investitor, Next Capital Group, nu este dată doar de participaţia achizitionată, ci si de experienţa membrilor Board-ului, care sunt dispuşi să se implice activ, precum şi de complementaritatea şi sinergiile cu celelalte companii din grupul Next Capital, astfel încât dezvoltarea Docbook sa fie accelerată de acestea, Docbook vizând în scurt timp extindere internaţională.” a precizat Cristian Barbu, founding partner Docbook.

    Adrian Boghiu, reprezentantul Next Capital, a precizat recent că NCG începuse deja investiţiile în proiecte din domeniul tehnologiei pe piaţa europeană, vizând să investească şi în domeniul medical, Docbook fiind oportunitatea perfectă pentru îmbinarea acestora. Potrivit lui, platforma digital Docbook este complet integrată cu o reţea de peste 6.000 de medici şi oferă acces instant la servicii medicale pe tot teritoriul ţării, dar şi de viziunea şi capacitatea de execuţie a echipei.

    Printre investitorii Docbook se numără şi dr. Wargha Enayati (fondatorul reţelei medicale Regina Maria, al clinicilor Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria, precum şi a Enayati Medical City, cea mai mare investiţie medicală din România ultimilor 30 de ani), precum si Florin Antoci, fondatorul Whiteboard.

    „Investiţia în această platformă va fi înzecit multiplicată pe termen lung, tocmai pentru că vom dezvolta sistemul de Telemedicină. Veţi vedea că şi după ce vom iesi din criză, Telemedicina va suplini cu brio vizitele dese la diversele specialităţi, va scurta timpul şi evaluarea, costurile actului medical în sine, va uşura birocratic şi va inlesni evaluarea pluridisciplinară a cazului medical, iar rezultatele ne vor determina să folosim acest sistem şi în viitor. Dacă până acum problema cea mai mare ţinea de legislaţie, azi până şi autorităţile din România sunt forţate de criză să urgenteze reglementarea actului medical online” a declarat Wargha Enayati, preşedintele Enyati Group.

    Docbook este prima platformă digitală de servicii medicale pentru adulţi şi copii din România, care intermediază accesul la toata gama de servicii medicale (consultaţii, analize, investigaţii imagistice, tratamente, farmacie online etc), atât pentru utilizatori individuali, cât şi pentru angajatori şi care acoperă întreaga ţară. Accesul la Docbook permite găsirea şi programarea la clinică, specialitatea, sau chiar medicul dorit în doar câteva minute, inclusiv de pe telefonul mobil.  Până acum, Docbook a ajutat mai mult de 100.000 de pacienţi, reuşind sa ofere acestora servicii medicale de calitate, în proximitate şi la costuri reduse.

  • Combustibil pentru viitorii unicorni

    În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.

    În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.

    Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).

    Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”

    ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.

    „În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.

    Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
    În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.

    „Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.

    În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.

    „Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
    ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
    „În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.

    Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”

    Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Două surori şi-au transformat hobbyul în business, iar acum fac mii de euro din acesta

    „Hobbyul s-a transformat în business la sfârşitul anului 2010, când am decis să deschidem o întreprindere individuală. Atât eu, cât şi sora mea am făcut studii în domeniul economic, care nu prea are legătură cu latura noastră creativă”, povesteşte Luciana Gheorghe.
    Are însă legătură cu natura antreprenorială, iar asta le-a ajutat să-şi dezvolte businessul.
    „Investiţia iniţială nu a fost aşa mare din punctul de vedere al banilor. Câteva zeci de pachete colorate, câteva unelte, un cuptor şi patru mâini pricepute. Din punctul de vedere al timpului însă, pentru a porni un astfel de business, este absolut necesar să te implici foarte mult. Nu poţi să ai un job şi după aceea să vii acasă şi să creezi. Însuşi procesul de creaţie cere minte limpede, inspiraţie, calcule tehnice, căutări intense de materii prime şi accesorii, schiţe peste schiţe”, mai spune Luciana Gheorghe. În 2019, Tracolla le-a adus celor surori o cifră de afaceri de 11.000 de euro, peste rezultatul din anul precedent.
    „Pentru 2019, sunt mulţumită, avem creştere şi există încă cereri pe piaţă. Am introdus peste 20 de modele noi şi suntem prezente pe eMAG, Breslo, Esteto şi pe site-ul personal. În perioadele cele mai aglomerate ale anului – cum sunt Crăciunul, Mărţişorul şi Paştele – chem ajutoare, aşa că facem angajări sezoniere.”
    Cum multe din bijuteriile pe care le fac cele două surori se pretează a fi dăruite ca mărţişoare, atelierul Tracolla din Bucureşti forfoteşte în acest sezon. De la brăţări, inele, broşe sau cercei, gama s-a extins la ceasuri, ghivece, tablouri şi chiar sonerii de bicicletă – tot ce poate fi făcut cu mâinile celor două tinere în micul lor atelier din Bucureşti. Preţurile produselor făcute de ele pornesc de la 5 lei şi cresc în funcţie de timpul alocat şi de cantitatea de material folosit pentru confecţionare.
    „Produsele se pliază pe orice buzunar, aşadar clientul nostru poate fi oricine, de la persoane care vor să ofere un mărţişor la mirese care vor să fie unice în ziua cea mare.”
    Planul Lucianei Gheorghe este, în acest moment, dezvoltarea atelierului, astfel încât să-şi poată primi acolo clienţii care vor să vadă şi să probeze produsele pe loc. Alte obiective sunt îmbunătăţirea site-ului Tracolla, dar şi extinderea vânzărilor de produse handmade şi în străinătate.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pikasea şi Pikaski – „magazin” de vacanţe personalizate (Bucureşti)
    Fondator: Marius Clain
    Cifră de afaceri în 2019: 50.000 de euro
    Prezenţă: internaţională

    Rockha – producţie de agende cu hârtie din piatră (Târgu-Mureş)
    Fondator: Marius Ardelean
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Librăria lui Andrei – magazin de cărţi scrise de autori români (Berlin)
    Fondatori: Bianca şi Tavi Bolog
    Investiţie iniţială: 6.000-7.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    Jucărie la cutie – producţie de materiale educaţionale tip Montessori (Bucureşti)
    Fondatori: Andreea Damian şi Alina Lupu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online, la târguri

    StarGift – magazin de cadouri personalizate (Bucureşti)
    Fondator: Liviu Bîrleanu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro
    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Premieră: Studenţii de la ASE vor avea blockchain în programă după o investiţie de 50.000 de euro a companei Modex

    Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) devine una dintre primele universităţi din lume care introduce tehnologia blockchain în curriculă, după un parteneriat cu compania de blockchain Modex, fondată de antreprenorul român Mihai Ivaşcu.

    Printr-o investiţie estimată la 50.000 de euro, o sală cu o capacitate de 80 de locuri va deveni laborat de blockchain pentru studenţii tuturor facultăţilor din cadrul ASE, începând din toamna anului 2020.

    „Ca absolvent al Academiei de Studii Economice sunt extrem de emoţionat că mă aflu astăzi aici, avându-l pe domnul rector alături, în sala în care am făcut şi eu cursuri cu mulţi ani în urmă, sală pe care acum, ca fondator al unei companii de tehnologie, am posibilitatea să o modernizez pentru studenţi. Modex este un produs tehnologic de ultimă generaţie dezvoltat de programatori români şi este în ADN-ul nostru să oferim ceva înapoi societăţii în care ne-am format. ASE-ul merită o sală de curs amenajată de Modex, care să se ridice la nivelul epocii digitale în care trăim cu toţii”, a precizat Mihai Ivaşcu, CEO Modex.

    Potrivit parteneriatului semnat la începutul săptămânii de Mihai Ivaşcu şi Nicolae Istudor, rectorul ASE, specialiştii Modex vor organiza evenimente educaţionale, workshop-uri, conferinţe ştiinţifice pentru studenţi şi comunitatea academică.

    Ce ştim despre Modex

    Compania de blockchain Modex, parte a grupului M3 Holdings fondat de antreprenorul român Mihai Ivaşcu, care a atras finanţări de la investitori precum Merryl Lynch şi JPMorgan prin şase runde de finanţare, şi-a deschis în luna noiembrie un birou în Silicon Valley.

    „Odată cu intrarea pe piaţa americană de enterprise ca o companie care dezvoltă noi tehnologii şi care are în ADN-ul ei inovaţia, Modex şi-a urmat drumul şi a deschis primul său birou de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii în Silicon Valley. Core-ul echipei de programatori rămâne la Bucureşti, headquarter-ul nostru este în continuare la Londra, dar Silicon Valley va fi o punte pentru dezvoltările tehn­o­logice ulterioare, cu un accent deosebit pus pe cercetare şi dezvoltare“, a spus Alin Iftemi, head of business, Modex la deschiderea biroului din Silicon Valley.

    Modex a luat naştere în 2017 sub umbrela grupului M3, fondat de antre­prenorul român Mihai Ivaşcu odată cu înfinţarea aplicaţiei de transfer de bani Moneymailme în 2015. Compania mai are în prezent birouri în Bucureşti, Londra, Gibraltar şi Monaco.

    Inaugurarea biroului din Silicon Valley, care era progamată iniţial pentru primul trimestru din 2020, a avut loc mai devreme, în contextul impactului peste aşteptări al intrării pe piaţa americană în luna septembrie cu produsul BCDB (Modex Blockhain Database), care dă tonul unui model de business de tip SaaS în rândul companiilor de blockchain – în care promovează caracteristicile de imu­ta­bilitate şi securitate ale tehnologiei, la costuri mai reduse.