BusinessMagazin

Tag: INS

  • Personalitatea anului: Consumatorul

    Motivaţie:

    Business Magazin a acordat titlul „personalitatea anului” consumatorului român, deoarece plusurile din consum au dus la o creştere economică peste aşteptările analiştilor. Astfel, consumatorul român este cel care a pus în mişcare roţile sistemului economic românesc în 2016.

    „Consumul creşte, economia duduie”, „Cât mai poate creşte consumul în România?” Sau „Este această creştere sustenabilă?” Sunt titluri pe care le-am văzut şi revăzut anul trecut. Pe măsură ce consumatorii s-au îndreptat tot mai des către casele de marcat, punând capitalul în mişcare, indicii economici au reacţionat pe măsură, ducând România în topul statelor cu cea mai bună creştere economică din Uniunea Europeană. Dar consumul s-a dovedit, în alte rânduri, insuficient pentru o creştere pe termen lung; care sunt factorii care au dus la acest fenomen, ce industrii au beneficiat şi cum se va manifesta consumul în 2017 sunt întrebările la care acest material încearcă să răspundă.

    Principalul motor ce a contribuit la această creştere este consumul privat. „Consumul a fost impulsionat de creşterea venitului mediu, reducerea ratei şomajului, scăderea preţurilor la anumite produse. De asemenea, începând cu 2016, şi reducerea cotei de TVA a avut un rol major în creşterea consumului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, banii trimişi de românii care muncesc în străinătate au impulsionat, în primele trei luni ale anului 2016, vânzările cu amănuntul”, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România.

    Ţinând cont de previziunile pentru anul acesta, Bădin se aşteaptă ca şi consumul să crească în valori absolute. „Raportându-ne însă la creşterea din acest an, impulsionată şi de reducerea TVA-ului, ne aşteptăm ca această tendinţă ascendentă să fie mai limitată în 2017. În plus, consumul este influenţat în mare măsură de optimismul populaţiei, iar acesta ţine de contextul macroeconomic şi geopolitic care pot să impulsioneze sau nu creşterea.”

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături, dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Pentru 2016 şi 2017, prognoza UniCredit pentru creşterea economică din România este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5%, fiind campioni în regiune, afirmă Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul UniCredit Bank.

    El spune că previziunea instituţiei financiare pe care o reprezintă este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri. „Motivul pentru care consumul nu poate să ţină creşterea peste 5% este că deşi consumăm foarte mult, importăm tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi, dar au început şi ei să producă mai mult”, adaugă Dan Bucşă.

    Consumul privat este cel care a împins economia înainte; dar această creştere s-a temperat spre finalul anului: dacă în luna mai vorbeam de un plus de 18% al consumului privat, în luna octombrie această rată scăzuse până la 8%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 7,8% în primele 10 luni ale anului 2016 comparativ cu perioada similară din 2015. Aceasta s-a datorat, în principal, comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+26,2%), al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+17,2%), al comerţului cu ridicata nespecializat (+13,0%), al produselor alimentare, băuturilor şi al tutunului (+10,7%). Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-4,3%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-1,2%).

    O consecinţă pozitivă este creşterea PIB, cu impact direct asupra creşterii economice. Pe fondul plusurilor din consum, în primul trimestru al anului trecut, PIB a crescut la 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă în 2015, conform datelor publicate de INS. De asemenea, potrivit Eurostat, România a avut cel mai accelerat ritm de creştere a PIB din UE în lunile aprilie-iunie.

    Acest avans are însă şi efecte ce se pot dovedi riscante pe termen lung, aşa cum este creşterea accelerată a gradului de îndatorare. „La nivelul populaţiei, evoluţia consumului a determinat şi va angrena în continuare o creştere a gradului de îndatorare”, crede Dan Bădin. Dar venitul suplimentar al românilor este mai degrabă cheltuit decât economisit. În ultimii patru ani, potrivit statisticilor, în România existau mai multe credite decât economii. „Creditul de consum în România este deja la valori mai mari, comparativ cu ţările din jur, acest lucru realizându-se în condiţiile unei reduceri a ratei de economisire. Este posibil ca acesta să fie un indicator ce reflectă că o astfel de creştere a consumului va suferi corecţii, în viitor, fie prin, sperăm, maturizarea consumatorilor, care se vor îndrepta mai mult către economisire şi investiţii pe termen lung, fie prin corecţii negative, generate de piaţă.”

     

  • Comisia Naţională de Prognoză: Rata şomajului va scădea, în 2017, la 4,6%. Tendinţa se va menţine şi în următorii ani

    Rata şomajului va coborâ, în 2017, la 4,6% faţă de 4,8% cât se estimează că se va atinge până la sfârşitul acestui an, se arată în raportul publicat joi de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

    Cea mai mare rată a şomajul se estimează că va fi cea din Regiunea Sud-Vest Oltenia, care va scădea de la 7,8% în 2016, la 7,7% în 2017. La polul opus se va situa Bucureşti-Ilfov unde rata şomajului va coborâ de la 1,7% în 2016, la 1,6% în anul care vine.

    Tendinţa de scădere a ratei şomajului va continua şi în următorii ani, astfel încât în 2018 aceasta va atinge, pe total economie, 4,4%, iar în 2019 va ajunge la 4,3%.

  • Din 100 de beculeţe din pomul de Crăciun din România, 67 sunt aprinse din surse termo şi hidro şi 3 de energia solară

    Resursele de energie generate în acest an (în primele 10 luni – ultima raportare) au provenit în proporţie de 94% din producţia autohtonă şi 6% din import, arată datele Institutului Naţional de Stratistică (INS). Astfel că, în instalaţia noastră, energia din producţia autohtonă aprinde 94 de beculeţe, iar energia adusă din import aprinde 6 beculeţe.

    Detaliat pe surse de energie, cea produsă în termocentrale (37% din total) aprinde cele mai multe beculeţe (37), urmată de cea produsă în hidrocentrale (30%), care aprinde 30 de beculeţe.

    Energia produsă de Nuclearelectrica (17% din total resurse) aprinde 17 beculeţe din 100, apoi cea obţinută în centralele electrice eoliene aprinde 7 beculeţe, iar cea obţinută în centralele fotovoltaice (panouri solare) aprinde 3 beculeţe. Soarele, am putea spune, aprinde trei beculeţe din pomul de Crăciun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 4,6 milioane de lei au cheltuit turiştii nerezidenţi, în primele nouă luni din 2016

    Peste 1,9 milioane de turişti rezidenţi s-au cazat în structurile de cazare din România, în primele nouă luni din 2016, cheltuielile acestora depăşind 4,6 miliarde de lei, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de peste 19 milioane, iar cheltuielile acestora au trecut de 4,6 miliarde de lei. Turiştii nerezidenţi sosiţi în România au cheltuit în medie 2.400 de lei, fiecare, precizează INS.

    Peste 830.000 de nerezidenţi au fost cazaţi în hoteluri sau pensiuni în trimestrul al treilea din 2016. Cheltuielile acestora s-au ridicat în total la peste 1,8 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • Care sunt oraşele din România unde se înregistrează cele mai multe divorţuri

    În România, rata divorţului a ajuns la 25% în anul 2015, conform datelor de pe site-ul INS, reprezentând numărul total al divorţurilor raportate la numărul total al căsătoriilor într-un an.

    Practic, o căsătorie din patru s-a sfârşit prin divorţ, anul trecut. Cele mai multe divorţuri se înregistrează în Bucureşti, urmează judeţele Constanţa şi Prahova, la polul opus, cu cele mai puţine divorţuri, sunt judeţele Tulcea, Giurgiu şi Bistriţa.

    Din studiul Divorce Journey aflăm că femeile din Bucureşti sunt cele mai dispuse să divorţeze, pentru că se pot întreţine singure şi îşi pot întreţine şi copiii, graţie veniturilor proprii. 11 procente dintre cele app. 31.500 de divorţuri intentate în 2015 în România, au fost în Bucureşti.

    Din acelaşi studiu aflăm că femeile sunt primele care vin şi cer ajutorul unui specialist pentru a se recupera după divorţ. Rata de prezenţă la un consilier care să ajute în depăşirea problemelor din timpul sau de după divorţ este de 80% femei versus 20% bărbaţi. În acelaşi timp sunt mai mulţi bărbaţi (60%) care accesează site-ul Divorce Journey pentru educaţie online sau pentru articole pe această temă. Din totalul divorţurilor care au avut loc anul trecut, 43% au fost familii cu unul sau mai mulţi copii minori în îngrijire. În 2015 au rezultat peste 18.500 de minori proveniţi din familii destrămate, dintre care aproximativ 20% au fost în Bucureşti.

  • Care sunt oraşele din România unde se înregistrează cele mai multe divorţuri

    În România, rata divorţului a ajuns la 25% în anul 2015, conform datelor de pe site-ul INS, reprezentând numărul total al divorţurilor raportate la numărul total al căsătoriilor într-un an.

    Practic, o căsătorie din patru s-a sfârşit prin divorţ, anul trecut. Cele mai multe divorţuri se înregistrează în Bucureşti, urmează judeţele Constanţa şi Prahova, la polul opus, cu cele mai puţine divorţuri, sunt judeţele Tulcea, Giurgiu şi Bistriţa.

    Din studiul Divorce Journey aflăm că femeile din Bucureşti sunt cele mai dispuse să divorţeze, pentru că se pot întreţine singure şi îşi pot întreţine şi copiii, graţie veniturilor proprii. 11 procente dintre cele app. 31.500 de divorţuri intentate în 2015 în România, au fost în Bucureşti.

    Din acelaşi studiu aflăm că femeile sunt primele care vin şi cer ajutorul unui specialist pentru a se recupera după divorţ. Rata de prezenţă la un consilier care să ajute în depăşirea problemelor din timpul sau de după divorţ este de 80% femei versus 20% bărbaţi. În acelaşi timp sunt mai mulţi bărbaţi (60%) care accesează site-ul Divorce Journey pentru educaţie online sau pentru articole pe această temă. Din totalul divorţurilor care au avut loc anul trecut, 43% au fost familii cu unul sau mai mulţi copii minori în îngrijire. În 2015 au rezultat peste 18.500 de minori proveniţi din familii destrămate, dintre care aproximativ 20% au fost în Bucureşti.

  • Accizele în anul 2017 ar trebui să fie egale cu cele din 2016, pentru că inflaţia a fost negativă

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, marţi, că în luna septembrie 2016 indicele preţurilor de consum – inflaţia – a fost de -0,6% faţă de septembrie 2015, ceea ce înseamnă, potrivit Codului Fiscal, o îngheţare a accizelor pentru anul 2017 la nivelul celor din anul 2016.

    Pentru anul 2016, cursul de schimb utilizat la calculul accizelor a fost egal cu cel aplicat în 2015, respectiv de 4,7380 lei/euro, pentru că în luna septembrie 2015 inflaţia a fost negativă (-1,5%) faţă de septembrie 2014. Cursul pentru 2017 ar trebui să fie calculat prin adăugarea creşterii medii a preţurilor (inflaţia) la cursul din 2016. Dar inflaţia a fost negativă (-0,6%) şi în noua perioadă de referinţă, astfel că – potrivit Codului Fiscal – cursul ar trebui să rămână neschimbat.

    „Anexa privind Accizele din Legea nr. 227/2015 (noul Cod Fiscal) nu a mai fost modificată şi nu au mai apărut niciun fel de clarificări intermediare, astfel că accizele în anul 2017 ar trebui să rămână la nivelul celor din 2016, exprimate în lei”, a declarat pentru MEDIAFAX Gabriel Sincu, expert fiscal în cadrul EY România. El a precizat că la niciun produs accizabil nu sunt prevăzute majorări ale nivelului din 2017 faţă de cel din 2016, pentru că „România a ajuns chiar mai devreme la armonizarea cu accizele din UE”.

    Până pe data de 20 octombrie a fiecărui an, trebuie publicat pe siteul Ministerului Finanţelor Publice nivelul actualizat al accizelor pentru anul următor.

    Accizele sunt taxe speciale care se percep pentru produse precum ţigarete şi alte consumabile pe bază de tutun, combustibili, cafea, alcool, parfumuri, energie sau bijuterii, cu anumite excepţii prevăzute în mod expres de legislaţia aferentă.

    Coful Fiscal prevede că nivelul accizelor „se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică”. Aceste prevederi „nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea preţurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015”.

  • Cea mai gravă problemă a României din ultimii 50 de ani

    Dintre statele membre UE, România ocupă poziţia a treia în topul ţărilor în care populaţia vârstnică, de 80 de ani sau mai mult, este în continuă creştere. Doar în ultimul deceniu, numărul persoanelor vârstnice din România a crescut cu 2%. În acelaşi timp, populaţia României, la nivel general, va continua să scadă, astfel că se aşteaptă ca până în 2060 numărul de locuitori din ţara noastră să ajungă la 14,3 milioane, cu 5,6 milioane de locuitori mai puţin faţă de anul 2015.

    De altfel, potrivit datelelor INS, populaţia rezidentă în România este la nivelul din 1966. Una dintre cauze este speranţa de viaţă care, la nivelul Uniunii, a crescut în ultimii ani. Cu toate acestea, în România speranţa de viaţă pentru populaţia vârstnică este printre cele mai scăzute din UE, în urma noastră situându-se doar Bulgaria, arată cel mai recent raport Eurostat.

    Speranţa de viaţă în ţara noastră se situează în jurul vârstei de 75,4 ani, demonstrează şi datele furnizate de INS, potrivit cărora femeile au o durată medie a vieţii de 78,91 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,96 ani). În acest ritm, cele mai pesimiste estimări arată, însă, că peste aproximativ 50 de ani populaţia ar putea ajunge chiar şi la 12,5 milioane de locuitori.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • SONDAJ: Mai mult de o treime dintre antreprenori susţin că au restanţe la întreţinere. 16% au spus chiar că nu-şi pot asigura o masă consistentă

    Din datele prezentate de INS în studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România“, consultat de MEDIAFAX, reiese că majoritatea liderilor mediului de afaceri duc un trai îndestulător, dar şi că există o minoritate puternic afectată de neajunsurile sărăciei.

    Potrivit INS, 45,8% din gospodăriile conduse de oamenii de afaceri („lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni”, în terminologia studiului citat) se confruntă cu dificultăţi mari şi foarte mari în acoperirea cheltuielilor curente şi 38,7% nu-şi pot acoperi la timp cheltuielile legate de locuinţă sau de plata ratelor bancare.

    Detaliat, 43,5% din lucrătorii pe cont propriu şi patronii chestionaţi au declarat că sunt restanţieri la întreţinere (apă, gaz, căldură etc.), 42,1% – că nu-şi pot achita la timp factura de energie electrică, apoi 36,1% sunt restanţieri la plata abonamentului de telefonie şi 13,3% sunt restanţieri la ratele bancare.

    Acelaşi studiu privind condiţiile de viaţă ale populaţiei mai relevă că 13,3% din oameni de afaceri „nu au reuşit menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă“. Apoi 57,6% „nu şi-au putut achiziţiona o săptămână de vacanţă“ şi 16,3% „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile“.

    Studiul INS mai arată că oamenii de afaceri locuiesc, în general, confortabil (29,5% au o casă individuală separată şi 60,6% au un apartament în blocuri cu mai multe locuinţe), dar şi aici sunt consemnate situaţii mai puţin favorabile. Spre exemplu, 26,7% nu au baie sau duş în locuinţă şi 28,7% nu au grup sanitar.

    Cât priveşte înzestrarea locuinţei patronale cu bunuri de folosinţă îndelungată, sunt relevante câteva procente: 10,9% au declarat că nu-şi permit o maşină de spălat rufe, 2,9% – că nu-şi permit un telefon (fix sau mobil), apoi 17,7% nu şi-au permis achiziţionarea unui computer şi mai mult de o treime (35%) nu şi-au permis cumpărarea unui autoturism.

    Pe baza răspunsurilor patronilor privind starea de sănătate, studiul INS relevă că, în total, 1,5% au o stare „rea şi foarte rea“ şi numai 27,9% au o stare „foarte bună“. De asemenea, 8,1% din întreprinzători au avut activitatea „foarte mult“ afectată din cauza unei probleme de sănătate.

    Întrebaţi ce venituri nete le-ar fi de ajuns pentru a face faţă tuturor cheltuielilor curente, cei mai mulţi oameni de afaceri au indicat sume de peste 3.000 de lei lunar (32,7% din respondenţi). Dar sunt şi 1,7% care au afirmat că s-ar mulţumi cu până la 500 de lei lunar şi 4,2% care consideră că le-ar fi suficiente venituri cuprinse între 501 şi 1.000 de lei lunar. Un venit echivalent cu salariul mediu pe economie – 2.000 de lei lunar – ar fi suficient pentru 30,7% afaceriştii chestionaţi.

    La nivelul întregii populaţii, studiul INS arată că aproximativ o treime (32,2%) din gospodăriile românilor nu fac faţă cheltuielilor importante, respectiv cu întreţinerea locuinţei, ratele bancare şi plata utilităţilor. De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.