Tag: incasari

  • Tesla anunţă o pierdere de două ori mai mare faţă de estimări în T2. Toyota, profit mai mic cu 14,5%

    Tesla Motors, companie con­trolată de Elon Musk, a raportat o pierdere de 293 mil. dolari în al doilea trimestru, de două ori mai mare faţă de estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Deşi încasările producătorului de maşini electrice au crescut cu 33%, până la aproximativ 1,3 mld. dolari, cheltuielile operaţionale au crescut de asemenea cu 34%, până la 513 mil. dolari în T2/2016. Compania a realizat 18.345 de vehicule în T2, un record pentru Tesla. Compania îşi propune ca până în trimestrul al patrulea să reuşească să producă 2.400 de vehicule pe săptămână, după ce în prezent a reuşit să ajungă la nivelul de 2.000/săptă­mână.

    Comenzile pentru Model 3 con­tinuă să vină, ajungând în prezent la 400.000. Astfel, dacă va reuşi să le livreze, compania ar putea încasa14 mi­liarde de dolari.

    Toyota, cel mai mare producător auto din lume, a încasat 64 mld. dolari în T2, cu 5,7% mai puţin decât rezultatul raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Japonezii au raportat un profit de 5,4 mld. dolari, echi­valentul unei marje de profit de 8,39%.

  • Cum şi-a transformat eşecul în fotbal într-o carieră de succes la Hollywood. Anul trecut a încasat peste 64 milioane de dolari

    A jucat în filme de acţiune, în filme de comedie şi în franciza de succes “Fast and Furious” şi se pregăteşte pentru noi roluri în “Baywatch” şi “Jumanji”, reproduceriile filmului şi serialului de succes din anii 90.

    Dwayne “The Rock” Johnson este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai mult simpatie din parte publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane.  San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furios 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.

    Imaginea succesului lui The Rock se conturează din ce în ce mai clar. Johnson încasând 64,5 milioane de dolari anul trecut ajungând pe locul 19 în lista Forbes a celor mai bogate celebrităţi.

    Însă succesul nu a venit peste noapte.

    Johson s-a născut pe 2 mai 1972 în Hayward California. Înainte de a ajunge vedetă pe marele ecran, The Rock a fost wrestler, ca şi tatăl său Rocky “Soul Man” Johnson şi bunicul său Peter Maivia.

    Înainte de asta a fost sportiv şi a jucat fotbal american pentru Miami Hurricanes în timpul facultăţii. Şi-ar fi continuat cariera în fotbalul profesionist dacă nu s-ar fi rănit grav la umeri şi la spate. În schimb, a jucat în liga de fotbal a Canadei unde câştiga 250 de dolari pe săptămână până când a fost dat afară. “Visurile mele mi-au fost spulberate. A fost o perioadă neagră din viaţa mea”, a spus The Rock, potrivit Business Insdier.
    S-a gândit să încerce wrestling-ul şi a debutat în 1996 într-un serial Tv numit Survivor Series. Numele de scenă a fost Rocky Maivia

    The Rock şi-a dovedit abilităţile câştigând titlul de 6 ori şi de 5 ori pe echipe. Popularitatea lui The Rock a atras atenţia Hollywood-ului şi a fost invitat să găzduiască o emisiune a “Saturday Night Live”. Apariţia lui în cadrul emisiunii le-a dovedit oamenilor şi că ştie să joace şi şi-a făcut debutul în cinema în 2001 în filmul “The Mummy Returns”. În 2003 a devenit recunoscut ca fiind un adevărat erou al filmelor de acţiune, iar mai târziu avea să-şi demonstreze talentul şi la comedie jucând în filme de comedie ca “The Game Plan” sau “The Other Guys”. Au urmat şi alte filme de acţiune care au încasat milioane de dolari la box office. Acum a terminat filmările la serialul Baywatch unde joacă alături de Zach Effron şi filmează următorul film din franciza Fast and Furious, Furious 8.

  • Legea care obligă hipermarketurile să comercializeze 51% produse româneşti, promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti şi le interzice să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, în unanimitate în luna iunie.

    Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea: RADET are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la MAI

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, miercuri, că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din perioada 2007-2011.

    “RADET are de încasat de la terţe instituţii peste 260 de milioane de euro, dintre care aproximativ 160 de milioane din perioada 2007-2011 de la MAI sumă care ar trebui să poată să fie recuperată în perioada următoare tocmai pentru a nu intreveni prescripţia”, a declarat Gabriela Firea la finalul întâlnirii pe care a avut-o, miercuri, cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu şi directorul general al ELCEN, Marcel Nicolaescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul de stat a pierdut anul trecut 8,3 miliarde de euro

     Bugetul României pierde anul 8,3 miliarde de euro din cauza deficitului de TVA, adică a diferenţelor dintre valoarea TVA prevăzută a fi încasată şi sumele colectate efectiv, arată un studiu PwC care analizează evaziunea fiscală din România, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia.

    Practic, bugetul nu încasează 4 euro din 10, procentul de 39,6% fiind cel mai ridicat din cele cinci state analizate

    Potrivit estimărilor PwC, TVA necolectată a generat o pierdere de peste 8 de miliarde de euro în 2015 pentru bugetele celor cinci state din Europa Centrală şi de Est. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul unei conferinţe PwC desfăşurate la Bucureşti, dedicată combaterii evaziunii fiscale în zona de TVA în statele din Europa Centrală şi de Est.

    Toate cele 5 state din ECE se confruntă cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variază între 19,6% în Republica Cehă şi 39,6% în România. Nivelul deficitului de TVA a fost de 20,5% în Ungaria, 28,3% în Slovacia şi 29,2% în Polonia.

    În termeni financiari, acest deficit înseamnă o pagubă de 3,1 miliarde de euro anual la bugetul Cehiei, 2,6 miliarde de Euro la bugetul Ungariei, 12 miliarde de euro în Polonia şi 2,2 miliarde de euro pentru Slovacia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filmul de animaţie “Finding Dory” a doborât recordul din toate timpurile la box office

    “Finding Dory”, continuarea filmului “Finding Nemo” a celor de la Pixar, a debutat pe primul loc la box office-ul american încasând 136 milioane de dolari, record absolut în categoria filmelor de animaţie, scrie Time

    Înainte de acest film, recordul a fost deţinut de către “Shrek the Third” cu 121 milioane de dolari la debut.

    Acţiunea are loc la aproximativ un an de la întâmplările filmului original, Finding Nemo, şi îi are ca participanţi pe Marlin (Albert Brooks), Nemo şi Gaşca din Acvariu, printre alţii. Locul peripeţiilor lor va fi de data aceasta lungul coastei californiene, iar în poveste îşi vor face loc o serie de personaje noi.

    Filmul se află şi în cinematografele din România.

  • Şut, gol, profit! Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive

    Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

    Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

    „Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

    În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

    Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

    Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

    Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

    OUL SAU GĂINA

    În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

    Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

    A

  • Modificări la RATB: controlorii obligaţi să poarte veste reflectorizante

    Începând cu 2 iunie 2016, controlorii RATB sunt obligaţi să poarte veste reflectorizante albastre. Măsura a fost luată de RATB pentru a-i încuraja pe cei care circulă cu mijloacele de transport să îşi valideze cardurile de călătorie.

    Astfel regia de transport speră să îşi sporească încasările.

    “Am instituit un nou element de identificare vizuală în rândul controlorilor de bilete. Este vorba de o vestă pe care scrie «Control RATB», vestă prin care ne propunem întărirea autorităţii de control. Scopul nu este acela de a amenda călătorii care nu au bilet, ci de a-i determina să-şi cumpere un titlu de transport. Profilul controlorului este altul acum. El a devenit interfaţa Regiei. Este reprezentantul RATB în teritoriu. El poate da informaţii călătorilor privind anumite trasee, de exemplu. Considerăm că acest element de identificare vizuală este benefică pentru bucureşteni. Schimbarea face parte dintr-un amplu proiect de îmbunătăţire a imaginii RATB. Vor urma şi alte acţiuni în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al RATB, Constantin Tobescu, potrivit b365.ro

    Foto: Alex Mihaileanu

  • „Captain America: Civil War” a stabilit un nou record de box office în România

    În primul weekend de la lansare, „Captain America: Civil War” a înregistrat în România încasări record de aproape 500.000 de dolari americani şi peste 87.000 de spectatori, devenind astfel cel mai bun film Disney cu supereroi din 2016, cât şi filmul Disney cu supereroi care are cele mai mari încasări la lansare din toate timpurile.  

    Comparând cifele de deschidere ale filmului ”Captain America: Civil War” cu ale altor producţii cu supereroi, acesta conduce în top după cum urmează: a depăşit încasările cu 247% faţă de ”Captain America: Soldatul Iernii”, cu 188% faţţă de ”Iron Man 3”, cu 125% încasările ”Avengers: Sub semnul lui Ultron”, preum şi filmul ”Batman vs. Superman”, unde a înregistrat încasări mai mari cu 71%.

    Din distribuţia filmului fac parte: Chris Evans, Robert Downey Jr., Scarlett Johansson, Sebastian Stan, Anthony Mackie, Emily VanCamp, Don Cheadle, Jeremy Renner, Chadwick Boseman, Paul Bettany, Elizabeth Olsen, Paul Rudd şi Frank Grillo, cu William Hurt şi Daniel Brühl.

    Anthony & Joe Russo sunt regizori, iar Kevin Feige este producător. Louis D’Esposito, Alan Fine, Victoria Alonso, Patricia Whitcher, Nate Moore şi Stan Lee sunt producători executivi. Scenariul este scris de Christopher Markus & Stephen McFeely.

    Filmul „Captain America: Civil War / Captain America: Război Civil” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 6 mai 2016, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.
     

  • Copos a încasat între 10 şi 20 mil. euro pe fabrica de motoare ANA Imep

    Tranzacţia, cu o valoare estimată între 10 şi 20 mil. euro, marchează exitul din zona de producţie industrială pentru George Copos, antreprenor care în 2006 a avut pe masă o ofertă de peste 40 mil. euro de la gigantul american Emerson, dar nu a vândut atunci compania.

    Fabrica de motoare electrice ANA Imep din Piteşti (judeţul Argeş), controlată de familia Copos, a fost preluată de către japonezii de la Nidec Corporation, companie cu aproape 100.000 de salariaţi şi afaceri de peste 8 mld. euro care produce motoare electrice.

    Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă potrivit unor surse din piaţă ea se situează între 10 şi 20 mil. euro

    Cititi mai multe pe www.zf.ro