BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Ministerul de Finanţe se împrumută masiv de la bănci. Săptămâna trecută a luat 2,2 mld.lei, iar săptămâna aceasta vrea să mai împrumute încă 900 mil.lei

    Ministerul de Finanţe s-a împrumutat săptămâna trecută de la bănci circa 2,2 miliarde lei, în trei emisiuni de titluri de stat cu dobânzi cuprinse între 3,6% şi 5%, şi a programat pentru acestă săptămână alte două emisiuni cu o valoare totală de peste 900 milioane lei.

    Astfel, săptămâna trecută ministerul a organizat o licitaţie pentru titluri de stat scadente în iunie 2024, în urma căreia a împrumutat 1,1 miliarde lei, la o dobândă de 4,29% pe an. În următoarele două emisiuni Finanţele au luat de la bănci 758 milioane lei, prin titluri cu scadenţa în septembrie 2031 şi un cost anual de 5,06%, respectiv 345 milioane lei prin obligaţiuni scadente în iunie 2021, la un cost de  3.64%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Portughezii se întorc spre banii chinezilor: Portugalia devine prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni în yuan

    Portugalia a devenit prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni denominate în yuanul chinezesc, potrivit CNBC.

    Cunoscute drept obligaţiuni „Panda”, titlurile de stat denominate în yuan lansate de un emitent străin, vor fi lansate pe piaţă miercuri şi joi.

    Ţara europeană a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde obligaţiuni în valoare de 289 milioane euro cu maturitatea la trei ani.

    Aceste obligaţiuni Panda nu reprezintă o premieră în UE, ci doar în zona euro, încât guvernul polonez a lansat o astfel de emisiune de obligaţiuni pe piaţa chineză în 2016, iar Ungaria în 2018.

    Ministrul de Finanţe portughez, Mario Centeno, a declarat pentur CNBC că emisiunea această este „un pas pozitiv în modul în care Portugalia îşi gestionează datoria externă pe termen mediu”.

    Această vânzare va permite Portugaliei să îşi extindă baza de investitori, a declarat Centeno.

    Portugalia este una dintre ţările europene care a beneficiat de cele mai multe investiţii chinezeşti. Ţara a trecut printr-un bailout internaţional în perioada 2011 – 2014 în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    De atunci, economia portugheză a revenit pe creştere iar agenţiile de rating sunt din nou optimiste cu privire la perspectivele Portugaliei. Chiar săptămâna trecută, Fitch ratings şi-a schimbat perspectiva asupra Portugaliei de la „stabil” la „pozitivă”, deschizând uşa pentru noi evoluţii.

     

  • În urmă cu şapte ani, a împrumutat 10.000 de dolari pentru a porni un business. Astăzi, zeci de milioane de oameni îi folosesc produsele

    Howard Panes este creatorul ţigărilor electronice.
     
    El a creat o companie numită Logic, prin intermediul căreia a comercializat produsul în Statele Unite.
     
    După ce şi-a vândut businessul celor de la Japan Tobacco, Panes a dezvoltat un alt produs, destinat celor care voiau să intre în formă dar nu aveau timpul necesar pentru a ajunge la sală.
     
    Stealth Body Fitness e un aparat care necesită doar trei minute de lucru pe zi şi dă rezultate excelente.
     
    Din vânzarea Stealth Body Fitness, Panes a obţinut peste 1 miliard de dolari.
     
    Deşi s-a bucurat de un succes pe care puţini îl cunosc, Panes a trecut prin momente dificile înainte de a lansa Logic: în urmă cu aproape 10 ani, el era aproape în faliment, fiind nevoit să împrumute bani pentru a-şi înregistra compania.
     
    Astăzi, antreprenorul colecţionează maşini: este fan al mărcilor McLarens, Porsche şi Ferrari.

  • Guvernul majorează plafonul de împrumut de pe pieţele externe cu 4 mld. euro, până la 31 mld. euro

    Guvernul avea pe ordinea de zi, în şedinţa de ieri, ma­jo­rarea plafo­nu­lui de în­­datorare de pe pieţe externe de la 27 mld. euro la 31 mld. euro prin programul Ro­mâniei de împru­mu­turi pe pieţele externe cu­nos­cut sub numele de „Medium Term Notes“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: Noua întrebare/problemă pentru milioane de români cu credite la bancă: vor merge înainte cu ROBOR-ul sau vor trece la IRCC, noua dobândă de referinţă la împrumuturi?

    Săptâmâna trecută m-am trezit cu o întrebare: Iau un credit ipotecar şi cei de la bancă mă întreabă dacă merg cu ROBOR sau aştept să apară noua dobândă. Ce-i cu această nouă dobândă, că nu înţeleg nimic? Şi cum e mai bine, care dobândă este mai mică?

    Joi, 2 mai, BNR va începe să publice zilnic şi trimestrial noul indice de referinţă de dobândă pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – calculat pe baza tranzacţiilor realizate de bănci între ele pe piaţa interbancară, conform OUG 19/2019.

    Joi, 2 mai, momentul adevărului: BNR va anunţa indicele de referinţă de dobândă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, care va înlocui Roborul. Atunci se va vedea care este diferenţa dintre cotaţiile de dobândă afişate de bănci şi tranzacţiile efective

    Acest IRCC va înlocui ROBOR-ul, celebrul indice de referinţă pentru credite, pentru noile împrumuturi acordate persoanelor fizice.

    La un credit de retail, dobânda se calculează pornind de la un indice de referinţă, ROBOR până acum, la care se adaugă marja băncii.

    Acest sistem este valabil pentru creditele cu dobândă variabilă. Dobânda pe care o plăteşte cineva depinde astfel de variaţia ROBOR, pentru că marja băncii este fixă pe toată durata creditului. La creditele care din start au dobândă fixă, ştii încă de la început cât ai de plată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PNL: „România trebuie să împrumute masiv bani pentru cheltuielile curente”

    „Adio investiţii! FMI confirmă că România trebuie să împrumute masiv doar pentru cheltuieli curente! Ministerul Finanţelor Publice încearcă să ascundă informaţia, dar a publicat-o FMI. În ultimii doi ani MFP a prezentat din ce în ce mai puţine informaţii şi mereu cu întârziere. Este un comportament normal pentru un guvern care masluieste datele şi ascunde informaţii. Funcţionarii din MFP şi CNSP ştiu foarte bine că sunt părtaşi la măsluirea datelor şi distrugerea economiei. Toţi cei responsabili pentru situaţia în care a ajuns România astăzi, vor plăti”, a scris Florin Cîţu, duminică, pe Facebook.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro. 

  • Din ce în ce mai îndatoraţi: Guvernul PSD vrea să împrumute cu 4 miliarde de euro mai mult decât plănuie iniţial de la băncile străine

    Ministerul Finanţelor cere modificarea articolului 1 din HG 1264/2010 privind aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”, încât să se poată împrumuta mai mult de la băncile străine.

    Până acum, plafonul prevăzut pentru astfel de împrumuturi era de 27 miliarde de euro.

    „Art. 1 Se aprobă programul-cadru de emisiuni de titluri de stat “Medium Term Notes”, în sumă maximă, în orice moment, de 31 miliarde euro sau echivalent în orice valută, denumit în continuare Program.”, după cum arată propunerea de modificare.

    Astfel, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, vrea să majoreze plafonul cu încă 4 miliarde de euro.

    Ministerul Finanţelor ar urma să mai împrumute 1,25 miliarde euro în acest an, având în vedere programul indicativ de emisiuni de stat aferent anului 2019, care estima iniţial valoarea sumelor planificat a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe la un nivel de circa 4,25 miliarde euro.

    Din acest total, 3 miliarde de euro au fost deja atraşi de Finanţe la sfârşitul lunii martie prin eurobondurile vândute.

    În cadrul acelei vânzări investitorii din Marea Britanie şi SUA au cumpărat peste 60% din eurobondurile de 1,35 mld. euro pe 30 de ani, aproape jumătate din titlurile de 500 mil. euro pe 15 ani şi circa o treime din bondurile de 1,15 mld. euro pe 7 ani. Bon­du­ri­le lansate de România în euro pe cele trei sca­denţe au trezit într-o proporţie mare şi interesul austriecilor şi germanilor.

    Astfel, dacă propunerea Finanţelor va fi aprobată, şi cele 4 miliarde de euro suplimentare vor fi atrase de România tot anul acesta, Ministerul de Finanţe va ajunge să se împrumute până la finalul anului cu peste 8 miliarde de euro.

      

     

  • Cum faci rost de bani pentru facultate? Absolvenţii de liceu din SUA se împrumută prin obligaţiuni de la fonduri de investiţii

    Pentru a-şi plăti taxele de şcolarizare, mai mulţi studenţi americani apelează la un nou instrument de finanţare, mai puţin obişnuit. Practic, prin intermediul unui broker, studenţii vând obligaţiuni către fondurile de investiţii, potrivit Bloomberg.

    Publicaţia americană scrie povestea unei tinere pe nume Amy Wroblewski care şi-a vândut o bucată din viitor pentru a-şi plăti educaţia. 

    Astfel, în fiecare lunp, pentru 8 ani şi jumătate, ea trebuie să dea un procent din salariu către investitori. Astăzi, la un an după absolvire, Wroblewski câştigă 50.000 de dolari pe an într-o carieră de resurse umane în Winchester, Virginia şi plăteşte circa 279 dolari pe lună  – mai puţin decât rata la maşină.

    Dacă tânăra de 23 de ani reuşeşte să ajungă printre cei mai buni oameni din domeniu, ar putea ajunge să plătească dublu. Dacă îşi pierde locul de muncă, ea nu trebuie să mai plătească nimic, iar investitorii aşteaptă până când îşi va găsi din nou un loc de muncă.

    Wroblewski a închieat înţelegerea de finanţare când era studentă la Purdue University în West Lafayette, Indiana. În loc să aleagă un credit bancar pentru a-şi finanţa diploma în strategie şi management orgnizaţional, ea a ales instrumentul numit ISA (n.r: income-sharing agreement), prin care este de acord să dea o parte din veniturile ei viitoare către un investitor.

    Mama ei lucrează drept chelneriţă, în timp ce tatăl său este inspector pentru controlul calităţii la o reprezentanţă auto. În timpul cursurilor ea avea mereu cel puţin dou joburi part-time în acelaşi timp, lucrând ca asistent de profesor universitar, casier la Target şi angajat sezonier la Amazon. Ea chiar a ajuns vicepreşedinte într-un business studenţesc numit Delta Sigma Pi.

    Aceste calităţi au impresionat o companie numită Vemo Education, care verifică studenţii de la mai multe universităţi pentru a garanta în faţa investitorilor.

    Americanii au în total datorii de 1.500 miliarde de dolari din împrumuturi studenţeşti, o povară care apasă pe economia americanilor.

     

     

  • Veşti bune pentru milioane de români: Programul guvernamental de creditare ”Investeşte în Tine” face un pas înainte şi trece de Parlament. Românii vor putea lua credite fără dobândă inclusiv pentru plata întreţinerii, chiriei sau a utilităţilor

    Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2018 privind implementarea Programului guvernamental „Investeşte în tine” a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 175 de voturi „pentru”, 24 de voturi „împotrivă” şi 61 de abţineri.
     
    „Programul ţinteşte opt milioane de români. Nu reuşesc să înţeleg de ce sunt persoane în Parlament care au votat împotriva unui program care dă posibilitatea românilor să investească în nevoile personale şi ale familiei. Este posibil să plătească din aceste sume de bani taxele şcolare pentru copii, cheltuielile cu transportul şi asigurările medicale. Se pot cheltui bani inclusiv pentru instrumente medicale, instrumente muzicale sau plata utilităţilor la cet care stau cu chirie”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu, fost ministru al Muncii, după votul din plenul Camerei Deputaţilor.
     
    În replică, deputatul USR Cosette Chichirău a afirmat că Guvernul „dă împrumuturi oricui şi pentru orice”.
     
    „ E o ordonanţă de urgenţă care a început prin -A investi în tine-, dar acum vârsta limită e de 55-65 de ani. Statul român, prin Comisia domnului Ghizdeanu, dă împrumuturi oricui şi pentru orice, cheltuieli medicale, renovări de apartamente şi aşa mai departe. E o varză, un proiect prost administrat. E o măsură foarte proastă. Ar trebui revizuită”, a susţinut Cosette Chihirău, în plen.