BusinessMagazin

Tag: imigranti

  • Imigranţii din UE ar putea fi obligaţi să se înregistreze la poliţie după sosirea în Marea Britanie

    Premierul britanic David Cameron a anunţat vineri o serie de măsuri pentru reducerea afluxului de imigranţi din UE, pledând pentru o limitare a accesului lor la indemnizaţii sociale.

    Planul său prevede un termen de patru ani înainte ca imigranţii să poată obţine anumite avantaje, precum reducerea impozitelor sau locuinţe sociale. Această măsură vizează în primul rând muncitorii slab calificaţi veniţi în special din estul Europei. Un imigrant nu ar trebui să vină în Marea Britanie fără o ofertă de lucru şi va fi rugat să părăsească ţara după şase luni dacă nu şi-a găsit un loc de muncă, a declarat Cameron.

    Planul premierului britanic a ridicat însă semne de întrebare privind modul în care autorităţile vor putea pune în aplicare măsura expulzării imigranţilor care nu îşi găsesc de lucru, întrucât aceştia nu apar în baze de date sau registre oficiale.

    Un membru al Guvernului a declarat însă că imigranţii ar putea fi nevoiţi să se înregistreze la poliţie după sosirea în ţară, pentru a permite autorităţilor să verifice dacă şi-au găsit un loc de muncă după şase luni, relatează The Daily Telegraph în ediţia electronică de sâmbătă.

    “Luăm în considerare toate opţiunile. Iar solicitarea ca imigranţii să se înregistreze la secţiile de poliţie este o variantă”, a declarat ministrul citat, adăugând că aceasta este o practică întâlnită în multe ţări, care poate fi implementată uşor în Marea Britanie.

     

  • Premierul britanic va anunţa astăzi noi restricţii pentru imigranţii din UE

    Într-un discurs foarte aşteptat şi ale cărui linii principale au fost dezvăluite în cursul nopţii, premierul britanic va pleda pentru un termen de patru ani înainte ca imigranţii să poată obţine anumite avantaje, precum reducerea impozitelor sau locuinţe sociale.

    Aceste limitări sunt, în opinia sa, o “necesitate absolută” dacă Marea Britanie vrea să rămână în Uniunea Europeană. David Cameron a promis, în caz de victorie la alegerile generale din mai 2015, organizarea unui referendum privind ieşirea ţării din UE.

    Alte variante evocate în ultimele săptămâni, precum instaurarea unui plafon privind numărul de imigranţi, au fost însă abandonate.

    Consilierii premierului conservator se tem că o asemenea măsură nu poate fi aplicată pentru că nu ar fi conformă cu principiul liberei circulaţii a persoanelor în UE.

    “Obiectivul meu este simplu: să facem sistemul nostru de imigraţie mai just şi să frânăm afluxul excepţional de imigranţi veniţi din restul UE”, va anunţa Cameron vineri.

    Discursul său intervine la o zi după publicarea unor noi date privind imigraţia, considerate ca o nouă lovitură cu şase luni înaintea alegerilor generale.

    Partidul Conservator şi-a fixat ca obiectiv limitarea migraţiei nete (diferenţa între imigranţi şi emigranţi) la 100.000 de persoane. Oficiul Naţional de Statistică a prezentat însă joi o creştere de 39 la sută a migraţiei nete în perioada iunie 2013-iunie 2014, la 260.000 de persoane.

    Mai mult de jumătate dintre cele 583.000 de persoane care au sosit în ţară în această perioadă sunt cetăţeni din celelalte state UE.

    Această derivă a accentuat presiunea asupra lui David Cameron din partea aripii eurosceptice a partidului său şi a partidului populist UKIP, care a făcut din imigraţie principala sa armă de luptă.

    Premierul nu exclude, în lipsă de reforme, să pledeze pentru ieşirea ţării din UE în cadrul unui referendum prevăzut pentru 2017. “Dacă reuşesc, voi milita pentru menţinerea ţării noastre într-o UE reformată. Dar dacă preocupările noastre nu sunt auzite şi relaţiile noastre cu UE nu ajung la un echilibru mai bun, atunci, evident, nu pot exclude nimic”, va spune el vineri.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    7 mld. euro
    suma estimată cheltuită eronat de UE din bugetul pe 2013, rata de eroare pentru plăţile efectuate în anul respectiv fiind în scădere de la 4,8% din bugetul comunitar în 2012 la 4,7%

    270 mil. lei
    efortul bugetar estimat de MFP pentru majorarea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială cu 100 lei brut în 2015

    6,3 mld. euro
    contribuţia imigranţilor din cele 10 noi state membre UE la bugetul Marii Britanii din 2004 până în prezent, în timp ce taxele plătite de ei au depăşit cu 12% beneficiile primite de la statul britanic, conform unui studiu UCL Centre for Research and Analysis of Migration

    30%
    ponderea populaţiei care suferă de obezitate, în timp ce 20% sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut cu 18% în ultimii 10 ani, conform Ministerului Sănătăţii

    10,1%
    rata şomajului din UE în septembrie, stabilă faţă de luna precedentă, dar în scădere faţă de septembrie 2013, când a fost 12%; faţă de anul trecut, cele mai mari scăderi ale şomajului au fost consemnate în Ungaria (de la 10% la 7,6%), Spania (de la 26,1% la 24%), în timp ce şomajul a crescut cel mai mult la nivel european în Finlanda (de la 8,2% la 8,7%) şi Franţa (de la 10,3% la 10,5%)

  • Nigel Farage vrea să interzică intrarea imigranţilor infectaţi cu HIV în Marea Britanie

    Nigel Farage a făcut această declaraţie într-un interviu pentru Newsweek Europe. Subliniind că partidul său, eurofob şi antiimigraţie, vrea “să controleze cantitatea şi calitatea oamenilor care vin”, el a precizat că, prin oameni de calitate, se referă inclusiv la “cei care nu au HIV”. Interzicerea intrării lor în ţară ar fi “un început bun”, a adăugat el.

    Prin această ieşire, Farage a atins un “nivel de ignoranţă inedit”, a protestat preşedintele Terrence Higgins Trust, principala asociaţie britanică de luptă împotriva HIV şi SIDA.

    Clasa politică şi-a exprimat de asemenea indignarea. Deputata laburistă Pamela Nash s-a declarat “dezgustată” în faţa unui exemplu de “discriminare flagrantă”. Colegul său conservator Henry Smith a declarat pentru The Guardian că Nigel Farage nu este “interesat de viitorul ţării, ci doar de campania sa de publicitate”.

  • Singura ţară din Europa care le-a interzis românilor să muncească este OBLIGATĂ să îi accepte. Salariul mediu este de 4.000 DE EURO pe lună

    Uniunea Europeana a refuzat cererea autoritatilor elvetiene de renegociere a Acordului privind libera circulatie a persoanelor, care sa-i permita Confederatiei Helvetice sa aplice cote pentru imigratie, a afirmat o sursa europeana, citata de AFP, transmite agenţia Mediafax.

    Decizia a fost luata in cadrul reuniuni ambasadorilor celor 28 de tari ale UE la Bruxelles si va fi formalizata intr-o scrisoare oficiala adresata Bernei, potrivit Mediafax. Elvetia doreste sa instaureze cote de imigratie pentru sederile pe termen scurt ale strainilor, locuitorii din zonele de granita si persoanele care vor sa se instaleze definitiv, ca urmare a votului din 9 februarie care limiteaza imigratia in masa.

    Uniunea Europeana a declarat in mai multe randuri ca refuza orice punere in discutie a principiului privind libera circulatie. Cu o rata a somajului de 3%, Elvetia, care are aproximativ opt milioane de locuitori, este considerata drept un Eldorado de catre numerosi europeni aflati in cautarea unui loc de munca, scrie incont.ro. Aproape 80.000 de europeni se instaleaza in Elvetia in fiecare an, adica echivalentul unui oras mediu, ceea ce este considerat insuportabil de catre partidul Uniunea Democratica de Centru (UDC, dreapta populista), care a initiat textul votat cu o scurta majoritate de 50,3%.

    In momentul intrarii in vigoare a acordului cu UE privind libera circulatie, ceea ce se face treptat din 2002, autoritatile estimau ca nu vor fi decat maximum 8.000 de nou-sositi pe an, adica de zece ori mai putin decat ceea ce s-a intamplat in realitate. In 2013, strainii reprezentau 23,5% (1,88 milioane de persoane) din populatia Elveţiei. Inainte de semnarea acordului cu UE privind libera circulaţie, strainii reprezentau aproximativ 20%.

    In prezent, 1,25 de milioane dintre strainii instalati in Elvetia provin din UE sau din tarile Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS). Referendumul acorda trei ani Guvernului elvetian pentru revizuirea acordurilor incheiate cu UE, principalul sau partener comercial.

    Consiliul Federal Elveţian a decis în luna iunie să prelungească restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la 31 mai 2016, potrivit unui comunicat al instituţiei, citat de Mediafax.

    Elveţienii, deja printre cei mai bogaţi oameni din lume, au respins în luna mai prin referendum propunerea de a introduce cel mai mare mare salariu minim pe economie la nivel mondial, de 4.000 de franci elveţieni (3.200 de euro), prima astfel de plasă de siguranţă socială din istoria ţării, dând câştig de cauză proprietarilor de afaceri care susţin că o astfel de măsură i-ar scoate din business, ar mări şomajul, ar face mai dificil pentru tineri să-şi găsească un loc de muncă şi ar majora preţurile, potrivit Ziarului Financiar.

  • Oficial german:Fondurile UE neutilizate de România şi Bulgaria ar trebui redirecţionate în Germania

     “Trebuie să folosim oportunităţile oferite de imigraţie. Jumătate din imigranţi sunt bine calificaţi. Fără medicii şi personalul medical din Europa de Sud-Est multe clinici din Renania de Nord-Westfalia nu ar mai putea funcţiona”, a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei Express, Guntram Schneider, ministrul Muncii în acest land.

    Întrebat de cealaltă jumătate, care alcătuieşte aşa-numita “imigraţie a sărăciei”, oficialul german a precizat că aceştia vor continua să vină, atât timp cât salariul minim în România este de 1,04 euro pe oră.

    “În România salariul minim (pe oră) este de 1,05 euro. Aşa că nu trebuie să ne mirăm că oamenii vor continua să vină la noi. În 2013 au venit în Renania de Nord-Westfalia în jur de 18.000 de aşa-numiţi «imigranţi ai sărăciei» (…) Landul pune la dispoziţia localităţilor cu imigranţi 10,4 milioane de euro pentru integrarea acestora. Pe de altă parte, şi ţările de origine precum România şi Bulgaria trebuie să-şi integreze mai bine minorităţile. Au la dispoziţie fonduri europene în acest sens. Noi propunem ca fondurile pe care ţările de origine (ale migraţiei sărăciei – n.r.) nu le absorb să fie redirecţionate la noi şi în alte ţări (care primesc astfel de imigranţi – n.r.)”, a precizat Guntram Schneider.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au distrus românii liniştea pe o insulă de vis: Oamenii plecau de acasă şi îşi lăsau casele şi maşinile descuiate

    “Suntem aici de trei ani”, a spus tânărul român pe care l-am întâlnit lucrând ca ospătar în cadrul unui hotel din micul oraş Qawra, Malta, alături de alţi doi angajaţi români. După ce a lucrat mai întâi în Italia, unde a simţit că el şi soţia sa nu au mai avut perspective, au venit  să lucreze pe insulă mizând pe industria prolifică a turismului. „Au fost sceptici la început, iar soţia mea şi-a găsit cu greu un loc de muncă”. Cei doi locuiesc într-un apartament cu două camere spaţios pentru care plătesc o chirie de 350 de euro/lună, însă nu îşi imaginează că vor trăi toată viaţa pe insulă: „am văzut tot, nu mai avem ce să facem aici.”

    Totuşi, insula este ideală pentru un trai liniştit. Tânărul a observat că rata infracţionalităţii este mică aici, de unde şi scepticismul maltezilor legat de venirea imigranţilor pe insulă. „Când am venit noi aici, oamenii plecau de acasă şi îşi lăsau casele descuiate. La fel şi maşinile. Acum nu mai e aşa. Anul trecut, cred că a fost o singură crimă pe insulă, care s-a dovedit a fi rezultatul unui accident”.

    În Malta lucrează aproximativ 1.500 de români şi bulgari, iar aceştia pot fi întâlniţi la tot pasul. În St. Julien’s, de pildă, considerat centrul distracţiei pe insulă, am fost din nou salutată în limba română.

    Cetăţenii români şi bulgari au început să ocupe locurile de muncă pe care maltezii nu le doresc, potrivit datelor Ministerului Muncii oferite publicaţiei Times of Malta. De la intrarea ţării în Uniunea Europeană de acum zece ani, 3.074 de cetăţeni români şi bulgari au aplicat pentru locuri de muncă pe insulă.“Ocupă posturi ce nu necesită specializare şi nu au fost ocupate de şomerii maltezi” a declarat ministrul muncii maltez pentru un articol din cadrul aceleiaşi publicaţii, referindu-se la lucrătorii români şi bulgari.

    Totuşi, românii ocupă doar un mic procent din numărul imigranţilor veniţi să caute fericirea în paradisul maltez. În ultimul deceniu, în Malta au venit aproximativ 18.000 de imigranţi africani, pe seama proximităţii de continentul negru. „Malta este cel mai mic stat din Uniunea Europeană şi totuşi ne confruntăm cu povara cea mai mare”, spunea premierul maltez într-un interviu acordat anul trecut publicaţiei Sunday Times, nemulţumit de situaţie.

    Frustrarea legată de invazia străinilor este generală în rândul localnicilor. “It’s not your country, you must obey the rules!” (“Nu este ţara ta, trebuie să respecţi regulile!”) a izbucnit unul dintre maltezi într-un autobuz, în momentul în care un turist a încercat să se strecoare în mijlocul de transport deja plin, în pofida interdicţiilor şoferului. Frustrarea localnicilor vine din faptul că  insula, pe care locuiesc circa 411.000 locuitori, primeşte aproximativ 200.000 de vizitatori anual, care se adaugă la numărul din ce în ce mai mare al imigranţilor.

    Turismul a generat un procent de 13,9% din PIB-ul ţării în 2012, reprezentând 937,2 milioane de dolari, iar până în 2023, se presupune că va creşte până la 15,9%.

    Salariul mediu în Malta este scăzut comparativ cu standardele Uniunii Europene. Salariile sunt reglementate prin înţelegeri colective la nivelul întreprinderilor şi trebuie să fie cel puţin echivalentulul salariului minim legal.  Acesta ajunge la 702,82 euro/lună şi 162,19/săptămână, la care se adaugă un bonus anual obligatoriu de 270,2 euro şi încă unul de 242,26 euro/an, reprezentat de creşterea costului vieţii şi care se ajustează automat în funcţie de inflaţie.

    Media unei săptămâni lucrătoare este de 40 de ore şi poate fi depăşită în mod legal cu opt ore, plătite ca ore suplimentare. O zi normală de muncă începe la 8:30, se încheie la 5:30 şi include o pauză lungă de masă. Angajaţii au dreptul la 25 de zile de concediu, la care se adaugă alte 14 zile libere aduse de sărbătorile malteze.

    Ce trebuie să faci ca să lucrezi în Malta

    Pentru obţinerea unui permis de muncă, candidaţii trebuie să aibă un loc de muncă asigurat şi o scrisoare din partea viitorului angajator.Limbile oficiale ale statului sunt malteza şi engleza, italiană fiind de asemenea răpândită, ţinând cont că Italia este principalul partener comercial al ţării.

    Principalele domenii care generează locuri de muncă pentru expaţi sunt turismul şi IT-ul. Există o lipsă a IT-iştilor pe piaţa malteză, ţinând cont că există o serie de site-uri de jocuri de noroc care operează de pe insulă. Alte domenii generatoare de locuri de muncă sunt industria serviciilor, manufactură (semiconductoare, electronice, produse farmaceutice, bunuri de consum), industria maritimă comercială, construcţia şi repararea de ambarcaţiuni.

  • Preşedinţia SUA cere 3,7 miliarde de dolari pentru a face faţă afluxului de imigranţi clandestini

     “În lipsa fondurilor suplimentare, agenţiile federale nu vor avea resurse suficiente pentru abordarea situaţiei”, argumentează Administraţia Barack Obama în solicitare, potrivit Bloomberg Businessweek.

    Fondurile vor fi utilizate pentru creşterea spaţiilor de detenţie şi pentru accelerarea deciziilor judiciare de expulzare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conservatorii britanici vor să reducă numărul imigranţilor din România şi Bulgaria

     Conform proiectului care ar fi primit sprijin în Cabinet, vor fi impuse limite persoanelor provenind din ţări în care salariile şi beneficiile sociale sunt mai mici decât în Marea Britanie. Astfel, acestea includ state membre UE, precum România şi Bulgaria, precum şi state care vor adera în viitor. Cetăţenii acestor ţări vor putea să meargă în continuare în Marea Britanie, dar numărul lor va fi limitat.

    Conform propunerii, vor fi “două cercuri” în Europa, cu Marea Britanie şi altele delimitându-se de ţările din zona euro, angajate într-o integrare mai aprofundată. Ţările din “celălalt cerc” se vor concentra pe comerţ, reglementarea afacerilor, legile privind drepturile omului şi dreptul la beneficii sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Britanicii vor ca imigranţii să aştepte trei ani pentru accesul la ajutoarele sociale

     Peste 3.000 de persoane au participat la sondajul British Social Attitudes, realizat de agenţia NatCen Social Research. Potrivit rezultatelor, 61 la sută dintre persoanele intervievate au afirmat că imigranţii ar trebui să aştepte cel puţin trei ani înainte de solicita ajutoare sociale, relatează publicaţia Express în pagina electronică.

    Pe de altă parte, un britanic din zece a afirmat că imigranţii ar trebui să aştepte cel puţin 10 ani pentru accesul la ajutoare sociale, în timp ce 6 la sută dintre cei intervievaţi au răspuns că cetăţenii străini nu ar trebui să primească deloc aceste beneficii.

    Sondajul mai arată că un britanic din patru consideră că imigranţii vin în Marea Britanie doar pentru “a abuza” de generosul sistem de ajutoare sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro