În Strasbourg, primarul vrea ca muzeele să fie închise două zile pe săptămână în loc de una, scrie The Local.
Până acum, cel puţin 30 de oraşe din întreaga Franţă şi-au închis piscinele din cauza crizei energetice.
În Royan, primarul a decis să închidă patinoarele în această iarnă.
Preţul energiei electrice din Franţa pentru anul viitor a depăşit vineri 1.000 de euro pe megawatt-oră, cel mai recent record al unei creşteri care a dus la creşterea contractului futures de peste 10 ori în ultimul an.
Preţurile din întreaga Europă stabilesc noi maxime aproape zilnic, în condiţiile în care Rusia restrânge aprovizionarea cu gaze naturale înainte de perioada crucială de încălzire din timpul iernii. Creşterea fără precedent a costurilor energiei alimentează inflaţia şi ameninţă situaţia financiară a gospodăriilor şi a întreprinderilor din întreaga Europa, notează Bloomberg.
Guvernele europene au început să ia măsuri drastice de limitare a consumului de energie, cum ar fi interzicerea iluminatului exterior al clădirilor din Germania şi reducerea temperaturilor de încălzire interioară. În Regatul Unit, facturile la energie vor creşte în octombrie, după ce autoritatea de reglementare în domeniul energiei a majorat plafonul de costuri. Preţurile în creştere ar putea forţa multe persoane din ţară să limiteze consumul de energie, deoarece nu îşi pot permite acest lucru în această iarnă.
“Companiile îşi opresc producţia, deoarece se luptă să ţină pasul cu costurile în creştere”, a declarat Kesavarthiniy Savarimuthu, analist la compania de cercetare BloombergNEF din Londra. “Presiunea inflaţionistă asupra utilizatorilor finali va continua să crească pe măsură ce tot mai multe persoane care lucrează în sectorul industrial vor începe să fie concediate”.
Contractul francez pentru anul viitor a crescut cu până la 19%, la 1.075 de euro pe megawatt-oră, vineri, la European Energy Exchange AG. Echivalentul german a înregistrat şi el o creştere record, ajungând până la 920 de euro pe megawatt-oră, pentru o creştere de peste 64% în această săptămână. Energia nordică pentru anul viitor a urcat cu 11%, la un record de 277 de euro pe megawatt-oră.
“Centralele nucleare civile nu trebuie să fie instrumente de război”, a afirmat Emmanuel Macron în cursul vizitei în Algeria, referindu-se la situaţia complexului atomo-electric Zaporojie din Ucraina.
“Războiul nu trebuie să afecteze siguranţa nucleară a ţărilor, a regiunilor şi a noastră a tuturor. Instalaţiile nucleare civile trebuie protejate în totalitate”, a subliniat preşedintele Franţei.
Rafael Grossi, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a evidenţiat joi necesitatea unei misiuni urgente a experţilor internaţionali la Centrala nucleară Zaporojie.
Atât Kievul, cât şi Moscova au semnalat intenţiile de a permite o vizită a inspectorilor AIEA la Centrala atomo-electrică Zaporojie.
Statele Unite au cerut, joi seară, Rusiei să accepte crearea unui perimetru demilitarizat în jurul Centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse.
Yair Lapid a avut luni o conversaţie prin telefon cu Emmanuel Macron. “Premierul i-a transmis clar preşedintelui Franţei că Israelul se opune relansării Acordului şi că nu va exista nicio obligaţie pentru Israel prin acest acord. Israelul va continua să facă tot posibilul pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare”, anunţă Guvernul israelian, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.
“Cei doi lideri au discutat pe larg despre problema programului nuclear iranian. Premierul a reiterat opoziţia Israelului privind relansarea Acordului, evidenţiind necesitatea pentru un mesaj clar şi fără echivoc că nu le vor fi făcute concesii suplimentare iranienilor. Premierul Lapid a evidenţiat că iranienii continuă negocierile cu o ofertă care a fost prezentată drept «totul sau nimic». Premierul israelian a avertizat că în propunere sunt noi elemente care merg dincolo de limitele Acordului iniţial, cae ce va deschide drumul spre investiţii semnificative în reţeaua teroristă iraniană şi spre consolidarea armatei iraniene. Preşedintele Franţei a evidenţiat angajamentul de a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare”, precizează Guvernul Israelului.
Iranul a oferit un răspuns “rezonabil” la planul Uniunii Europene de relansare a Acordului nuclear din 2015, a afirmat luni Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
La rândul său, Nasser Kanaani, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, a afirmat că Washingtonul “tergiversează” luarea unei decizii privind revenirea în Acordul nuclear din 2015. Oficialul iranian a subliniat că Teheranul vrea un acord sustenabil, care să îi garanteze drepturi legitime.
Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat, săptămâna trecută, că analizează răspunsul Iranului privind forma finală a propunerii europene de relansare a Acordului nuclear din 2015.
Josep Borrell Fontelles a propus recent un plan de relansare a Acordului nuclear cu Iranul (Planul Comun Complet de Acţiune), inclusiv prin reintegrarea Statelor Unite în tratat, avertizând că, în caz contrar, există riscul unei “crize nucleare periculoase”.
“Am continuat dialogul cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. L-am informat despre situaţia de pe front, despre terorismul nuclear de la Centrala Zaporojie. I-am mulţumit pentru asistenţa concretă în materie de apărare. Am discutat despre asistenţa macro-financiară şi despre provocările în materie de securitate alimentară. Trebuie să intensificăm sancţiunile împotriva Rusiei”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un mesaj postat pe Twitter, conform cotidianului Le Monde.
Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de lansarea mai multor atacuri militare, în ultimele săptămâni, în zona Centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată din martie sub controlul Rusiei.
Potrivit IGSU, începând cu ora 08.15, modulul execută operaţiuni de stingere în Boutox, în cadrul sectorului 2 de intervenţie, sub coordonarea ofiţerului de legătură din Franţa.
Astfel, 36 de pompieri cu cinci maşini de stingere incendii de pădure, două autospeciale de stins incendii de capacitate mică, o cisternă de 12.000 litri şi un microbuz se află în zona menţionată. Un rol foarte important îl are cisterna de 12.000 litri care asigură autonomie sporită misiunilor de stingere, explică reprezentanţii IGSU.
Misiunile executate de personalul modulului din România constau în identificarea şi lichidarea focarelor ascunse. De asemenea, pompierii încearcă să menţină o linie de protecţie între frontul incendiului şi zona neafectată.
În Franţa au fost detaşaţi 77 de pompieri cu maşini şi echipamente. Ajutorul se acordă în baza solicitării de asistenţă internaţională formulată de guvernul Republicii Franceze prin Mecanismul European de Protecţie Civilă.
Pompierii români dislocaţi în Franţa intervin sâmbătă în sud-vestul ţării pentru stingerea incendiilor de vegetaţie. Acţiunea are loc în condiţii extreme, cu temperaturi ridicate şi vânt puternic.
36 de pompieri români cu 9 mijloace tehnice continuă misiunea de stingere în zona Quartier Le Frayot din sud-vestul Franţei, sub coordonarea ofiţerului de legătură al ţării gazdă.
Misiunile constau în limitarea propagării incendiului la clădirile de locuit, menţinerea unei linii de protecţie între frontul incendiului şi zona neafectată, precum şi lichidarea focarelor ascunse.
Potrivit IGSU, pompierii intervin în condiţii extreme. Temperatura ridicată, umiditatea scăzută, de sub 10%, şi vântul care suflă cu putere îngreunează intervenţia din teren a salvatorilor.
77 de pompieri romîâni cu mijloace specifice de intervenţie au fost trimişi în Franţa pentru a lupta cu incendiile de vegetaţie.
Un uriaş incendiu de vegetaţie care a distrus peste o duzină de case şi a forţat evacuarea a mii de locuitori, dintre care unii s-au urcat pe acoperişuri în timp ce focul se apropia, a izbucnit miercuri în regiunea Gironde din sud-vestul Franţei, potrivit Reuters.
Peste 1.000 de pompieri susţinuţi de avioane care aruncă apă luptă cu focul care a distrus peste 6.000 de hectare şi care arde în continuare fără control.
Franţa, ca şi restul Europei, se luptă cu valuri de căldură succesive şi cu cea mai gravă secetă înregistrată în vremurile moderne. Zeci de incendii de vegetaţie ard în întreaga ţară şi sunt cel puţin patru incendii majore.
Autorităţile din Gironde au descris incendiul ca fiind „galopant”. Pompierii au declarat că sunt probabile numeroase evacuări.
Zona a fost lovită de incendii majore şi în iulie. Atunci au fost distruse peste 20.000 de hectare de pădure şi aproape 40.000 de persoane au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele.
Autorităţile cred că incendiul în derulare a fost provocat de focarele anterioare care încă mai mocnesc în sol.
De asemenea, incendiile au făcut ravagii în departamentele sudice Lozere şi Aveyron. În departamentul Maine et Loire din vestul Franţei, peste 1.200 de hectare au fost pârjolite de un alt incendiu.
Economia franceză a bifat o creştere surprinzătoare în cel de al doliea trimestru, după un început de an dificil. PIB-ul Franţei a crescut cu 0,5% în cel de al doilea trimestru, peste prognozele analiştilor care indicau o creştere de 0,2%, scrie Bloomberg.
Pentru analişti comerţul a reprezentat cea mai mare surprinză, aflându-se în scădere pentru al doilea timrestru consectuiv. In acelaşi timp inflaţia a ajuns să atingă niveluri record, ajungând până la pragul de 6,8% de la 6,5%, unde se situa în iunie.
În ciuda măsurilor luate de Guvern – printre care se numără plafornarea preţurilor la energie – care a menţinut inflaţia la un nivel mai scăzut comparativ cu restul europei, preţurile au continuat să crească în cel mai accelerat ritm din ultimii 40 de ani. Măsura privind plafonarea preţurilor va expira la finalul lui 2022.
Rezultatele Franţei sunt primele venite din rândul celor 19 state care formează zona euro. Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul zonei euro să crească cu 0,2% în acest trimestru.
Fondul Monetar Internaţional a declarat recent că Germania ar putea înregistra cele mai proaste rezultate în raport cu toate ţările G7, din cauza sectorului său industrial care este depedent de gazele ruseşti.
Motivaţi de dolarul puternic şi banii puşi deoparte, americanii au plecat la vânătoare de case în Franţa, potrivit Bloomberg.
Căutările de proprietăţi franceze de către cumpărători din America au înregistrat o creştere de 37% în primele cinci luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.