BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Cât mai stă PSD la guvernare

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut guvernului să prezinte bugetul pentru 2015, sugerând astfel şi el că ar dori ca guvernul Ponta să se menţină la putere cel puţin până la predarea mandatului către noul preşedinte Klaus Iohannis, adică până la 21 decembrie. În acest sens, MFP a anunţat că o misiune a FMI şi CE vine la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie special pentru a discuta cu autorităţile proiectul legii bugetului, după care proiectul va fi supus dezbaterii publice şi transmis guvernului spre aprobare.

    Estomparea discuţiilor despre o demisie a cabinetului Ponta era cu atât mai previzibilă cu cât PNL nu are la ora actuală niciun interes să intre la guvernare cu un buget necunoscut pe care ar trebui să-l administreze şi înainte de o consolidare a fuziunii PNL-PDL ca forţă de opoziţie. În acelaşi timp, guvernul nu poate fi dat jos pe căi legale acum: o moţiune de cenzură contra guvernului nu se poate depune decât în noua sesiune care începe în februarie, întrucât în actuala sesiune a fost deja depusă una în luna septembrie.

    În aceste condiţii, singurele speranţe ale celor mai grăbiţi dintre penelişti şi pedelişti de a ajunge la putere rapid se pot lega doar de eventuale lupte pentru putere din PSD care ar determina demisia de bunăvoie a premierului Ponta ori, în cel mai rău caz, de alte proteste de stradă pentru demisia guvernului, organizate pe Facebook după tipicul celor din perioada alegerilor prezidenţiale.

    Deocamdată, primul efect al victoriei lui Klaus Iohannis s-a văzut în comportamentul parlamentarilor. Ca prin farmec, îndemnurile lui Klaus Iohannis şi Victor Ponta către parlamentari au făcut posibilă o rafală de decizii amânate în campanie. A fost respinsă rapid legea amnistiei şi graţierii şi a fost încuviinţată în ritm alert, atât în comisiile juridice, cât şi în plen, cererea DNA de arestarea preventivă în cazul a trei deputaţi – Ion Diniţă (PC), Ioan Adam (PSD) şi Mircea Roşca (PNL), a fost aprobată cererea DNA de începere a urmăririi penale a foştilor miniştri şi actuali senatori Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu (PSD), iar Akos Mora (PNL), căruia ANI i-a cerut revocarea pentru incompatibilitate, şi-a dat demisia din Senat.

  • Preşedintele Consiliului Fiscal: Guvernul va avea de acoperit pentru anul viitor un deficit de venituri de 15-17 miliarde de lei

    “Din păcate, Guvernul va avea o problemă să acopere acest gol. Autorităţile fie vor negocia noi ţinte cu FMI, fie vor apela la alte măruri şi, din păcate, iau în calcul şi creşteri de taxe pentru anul viitor ca să acopere golul din buget”, a spus Dumitru la conferinţa cu analiştii organizată de Fondul Proprietatea.

    Dumitru a arătat că în ceea ce priveşte investiţiile, execuţia bugetară pe ESA arată mult mai rău decât cea pe cash, scăderea investiţiilor noi fiind de 55%. Diferenţa provine din faptul că la capitolul investiţii au fost plătite anumite arierate.

    Potrivit preşedintelui Consliului Fiscal, investiţiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani.

    Dumitru a confirmat ipoteza că lupta anticorupţie a dus la încetinirea investiţiilor, lansată în urmă cu două săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că autorităţile publice nu încep noi investiţii de frica DNA.

    “Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (…) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung”, a spus atunci Isărescu.

    Potrivit unor surse oficiale, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în MFP Gheorghe Gherghina să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul în 2% din PIB. Ţinta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI şi CE exclusiv pentru cheltuieli de confinanţare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi menţinută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective.

    “La aceeaşi rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu uşor excedent în octombrie, deci nu există spaţiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câştigate în instanţă. Este nevoie de rectificare şi de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiţii”, au completat sursele citate.

    Ipoteza unei noi rectificări bugetare nu pare agreată de Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru declarând pentru MEDIAFAX că ar fi încălcate prea multe prevederi legale.

    “Fără rectificare bugetul ar putea închide cu un deficit de 2,8% din PIB, dacă se plătesc în avans drepturile salariale câştigate în instanţă, la fel cum se previzionează că va închide bugetul pe 2015 fără măsuri de reducere a chetuielilor sau creştere a veniturilor”, au spus însă sursele citate.

    O astfel de măsură nu ar ajuta însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

    Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

    “Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE”, au mai spus sursele citate.

    Pe de altă parte, Dumitru a explicat că propriile calcule, care indică în 2015 un deficit mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

    Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie şi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.

    MEDIAFAX a publicat săptămâna trecută un document care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, în care se precizează că una dintre acestea ar fi: “Introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (3 cote progresive de 15%, 25% şi 35%)”.

    O altă propunere din document este creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.

    Guvernul a insistat, atât în timpul campaniei electorale, cât şi după alegeri, că nu vor fi majorate taxele şi impozitele pentru anul viitor.

    Sursele citate au precizat însă pentru MEDAFAX că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă s-ar negocia un deficit bugetar uşor mai înalt decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale, de 1,4% din PIB.

    Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.

    Finanţele au decis ca accizele să fie calculate anul viitor direct în lei, iar nivelul din 2014 va fi actualizat cu rata inflaţiei din ultimele 12 luni înainte de octombrie.

    În materia accizelor, deşi banca centrală nu vede impact din calendarul de armonizare în 2015, Finanţele analizează impactul bugetar şi asupra pieţei prin majorarea accizelor la bere şi vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piaţă este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

    Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE, care va veni pe 2 decembrie la Bucureşti strict pentru discuţii pe această problematică.

    Misiunea comună de experţi ai Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autorităţile române proiectul legii bugetului pentru anul 2015. Misiunea va fi condusă din partea FMI de Andrea Schaechter, iar din partea CE de Istvan Szekely.

    Ulterior discuţiilor cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, proiectul legii bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice şi transmis Guvernului spre aprobare, potrivit Ministerului Finanţelor.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Cotroceni, că în spaţiul public sunt discuţii extrem de consistente legate de creşterea taxelor, menţionând că prioritatea majoră pentru România este un proiect de buget pe 2015 şi că face un apel către Guvern pe acest subiect.

    Preşedintele a declarat că, dincolo de priorităţile pe care Parlamentul le-a exercitat în aceste zile, prioritatea majoră pentru România este un proiect de buget, pentru că atât companiile, firmele dar şi cetăţenii nu ştiu cum să îşi proiecteze anul 2015 în lipsa bugetului şi a informaţiei despre creşterea sau nu a taxelor.

    “Fac un apel la Guvern, faptul că prim-ministrul nu e în Bucureşti nu e o scuză. Ministerele, împreună cu Ministerul de finanţe, pot pregăti şi pune la dispoziţia publicului proiectul de buget. În spaţiul public sunt discuţii extrem de consistente legate de creşterea taxelor, alocările bugetare, pentru investiţii pentru proiecte culturale, de mediu, sunt lucruri extrem de imprtante”, a spus el.

    “Cer în mod expres ca Guvernul să fie în măsură ca în cel mai scurt timp să prezinte proiectul de buget”, a mai spus Traian Băsescu.

    Potrivit preşedintelui, firmele nu îşi pot proiecta anul 2015 fără să aibă o imagine a bugetului şi a Codului Fiscal. “Fac apel la Guvern, inclusiv la viceprim-ministrul Gabriel Oprea, care gestionează zilele acestea problemele curente, aşa cum apare în Monitorul Oficial, la accelerarea procesului de pregătire a proiectului de buget pe 2015 şi punerea cât mai rapidă în dezbatere a acestui proiect”, a mai spus şeful statului.

    Declaraţia lui Traian Băsescu vine după cea a preşedintelui ales, Klaus Iohannis, care a declarat, la prima conferinţă după alegeri: “Invit Guvernul să poftească în Parlament cu bugetul pentru 2015, cu cât mai repede cu atât mai bine”.

    În şedinţa de Guvern de marţi, premierul Ponta le-a cerut miniştrilor să pregătească bugetul pe anul viitor până la sosirea delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, precizând că discuţiile vor fi la Finanţe, iar decizii politice pentru “măsuri speciale” vor fi adoptate în coaliţie şi Guvern.

  • FMI cere României să nu pună în pericol progresele din ultimii ani

    “Există un angajament din partea României să continue consolidarea situaţiei fiscale. Aşteptăm ca acest angajament să fie respectat”, a declarat, la Sofia, Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria.

    El a arătat că a fost făcut un efort mare pentru ca economia României să fie întărită.

    “A fost făcut un efort atât de mare pentru ca economia să devină mai puternică şi mai rezistentă la şocuri, prin această stabilitate sporită rezultată din faptul că starea conturilor bugetare este mult mai bună decât în urmă cu şase ani. În acest condiţii, credem că este extrem de important pentru România să nu pună în pericol acest progres considerabil”, a spus Tolosa.

    FMI a susţinut România în 2009, când ţara a suportat o recesiune dureroasă, încurajând reducerea deficitului bugetar şi implementarea reformelor, printr-o serie de acorduri care au refăcut credibilitatea ţării în faţa investitorilor.

    Ponta este aşteptat să devină preşedinte în alegerile de duminică, el lăudându-se cu reducerea măsurilor de austeritate şi a unor taxe, în cei doi ani de mandat, şi cu promisiunea că va majora pensiile anul viitor, notează Reuters.

    Astfel de promisiuni au adus în atenţie bugetul pe 2015 şi posibilitatea ca noul guvern să fie tentat să relaxeze politica fiscală, în pofida unui angajament de menţinere a deficitului bugetar la 1,4% din PIB.

    Ultimul acord al României cu FMI, al treilea din 2009, este un acord stand-by în valoare de 4 miliarde de euro care se încheie anul viitor şi care probabil nu va fi înnoit. FMI a suspendat discuţiile legate de actualul acord până după alegeri.

    “Programul va expira anul viitor şi după aceea vom analiza situaţia de la momentul respectiv. România a făcut progrese considerabile în efortul de reformă, iar aşteptările din acest moment sunt că România va fi capabilă să încheie acordurile stand-by din ultimii 5-6 ani”, a mai spus Tolosa.

    România are ca obiectiv pentru acest an un deficit bugetar de 2,2%, cu mult sub cel de 7,2% înregistrat în 2009. Ponta a semnalat în octombrie intenţia de a menţine ţinta unui deficit de 1,4% pentru 2015, notează Reuters.

    Comisia Europeană a avertizat pe 4 noiembrie că Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB.

  • Petrescu: Proiectul de buget, finalizat abia în ianuarie. Discuţiile încep în decembrie cu experţii FMI

    Petrescu a afirmat, într-o emisiune la Radio România Actualităţi, că misiunea de evaluare a acordului cu FMI şi Comisia Europeană va sosi la Bucureşti în jurul datei de 13 ianuarie 2015, astfel că proiectul de buget va fi definitivat la acel moment împreună cu reprezentanţii acestora, înainte de semnarea scrisorii de intenţie.

    “Proiectul de buget pe anul 2015 se va lucra împreună cu Fondul Monetar, la începutul lunii decembrie, la nivel tehnic. El va fi însuşit de posibilul nou guvern şi de posibilul nou premier, foarte probabil, în ianuarie 2015 şi asta pentru că Fondul Monetar insistă să vină în misiune oficială în ianuarie 2015, pentru că ei au politica să nu negocieze sau să semneze scrisori de intenţie cu guverne interimare. Cum ştim, este posibil să existe un alt guvern şi, ca atare, ei vor să vină la mijlocul lunii ianuarie, deci în jur de 13 ianuarie. Din ultimele discuţii cu ei, urmează să fie definitivat împreună cu ei, în jurul acelei date, bugetul pe 2015”, a precizat ministrul.

    Ea a punctat că actualul acord cu cele trei instituţii internaţionale continuă şi că se va încheia la mijlocul anului viitor, scrisoarea de intenţie din ianuarie reprezentând un pas normal în cadrul acordului.

    România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează să acceseze fonduri. Scopul acordului este a a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Ministrul Finanţelor, ministrul delegat pentru Buget, Darius-Bogdan Vâlcov, o echipă tehnică din minister, precum şi reprezentanţi ai conducerii Băncii Naţionale au participat în septembrie la întâlnirile organizate de FMI şi Comisia Europeană cu autorităţile române la Bruxelles pentru evaluarea acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor.

    Petrescu a precizat că ultima discuţie pe care a avut-o cu reprezentanţii FMI a fost la Washington, în timpul întâlnirilor de toamnă ale FMI.

    Premierul Victor Ponta a declarat în mai multe rânduri că bugetul pentru 2015 este în sarcina viitorului guvern, care ar putea fi schimbat după alegerile prezidenţiale.

    Pe de altă parte, preşedintele PNL, Klaus Iohannis, i-a cerut lui Ponta la finalul lunii octombrie, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, să prezinte bugetul de stat pe anul viitor în Parlament până în 15 noiembrie, aşa cum prevede legea.

  • Poul Thomsen a fost numit director al Departamentului European al FMI

    Fostul director al Departamentului European, Reza Moghadam, a demisionat în luna iulie, iar de atunci Thomsen a asigurat interimatul funcţiei.

    Thomsen a fost negociatorul-şef al Fondului în relaţia cu România în perioada 1996-1998.

    “În cei 32 de ani de carieră la FMI, Poul a avut numeroase contribuţii, ca membru, manager şi director senior în cadrul instituţiei. Este extrem de respectat în interiorul şi în afara Fondului, pentru calităţile intelectuale şi experienţa operaţională şi tehnică. În ultimul timp, acesta a jucat un rol esenţial în cadrul unora dintre cele mai dificile programe din Europa”, a afirmat Lagarde, într-un comunicat al FMI.

    În timpul crizei financiare, Thomsen a fost şeful delegaţiei FMI pentru Irlanda, prima ţară europeană dezvoltată afectată de criza financiară. El a condus apoi programele FMI pentru Grecia şi Portugalia.

    După numirea sa ca director interimar al Departamentului European, pe 30 iulie, Thomsen a coordonat relaţiile FMI cu Grecia, ca şi alte programe ale FMI în Europa, precum cele din România şi Ucraina.

    Thomsen, de naţionalitate daneză, a absolvit un program de masterat al Universităţii din Copenhaga şi şi-a început cariera la FMI în 1982. În anii ’90 şi începutul anilor 2000, Thomsen a avut numeroase misiuni în state din Europa Centrală şi de Est, iar în perioada 2001-2004 a fost reprezentantul Fondului la Moscova.

    Thomsen a fost numit director adjunct al Departamentului European în 2008, poziţie pe care a deţinut-o până la numirea sa ca director interimar.

  • Ucraina-Rusia: lupte grele pe frontul preţurilor

    Unul dintre efecte ar urma să fie şi forţarea mâinii Moscovei spre a accepta termeni mai permisivi pentru livrările de gaze către Ucraina. Kievul a cerut deja UE – pe lângă finanţarea de 11 mld. euro din pachetul de 17 mld. euro angajat împreună cu FMI – un împrumut nou de 2 mld. euro pentru plata gazelor deja furnizate de Gazprom, plată fără de care ruşii refuză să reia livrările de gaze suspendate în iunie.

    Următoarea rundă de negocieri UE-Rusia-Ucraina pe marginea livrărilor de gaze va avea loc la 29 octombrie, în condiţiile în care premierul Iaţeniuk şi-a exprimat deschis speranţa ca reducerea preţurilor la petrol pe piaţa globală, cel mai spectaculos fenomen ce are loc în prezent pe piaţa materiilor prime, să poată antrena şi o ieftinire a gazelor naturale.

    Din iunie încoace, petrolul s-a ieftinit cu aproape 25%, ca efect direct al majorării producţiei de către furnizorii americani, beneficiari ai boomului fracturării hidraulice, iar comentatorii economici n-au întârziat să remarce că această reducere de preţ, lovind evident în economia rusească, a devenit poate cea mai bună pârghie pentru SUA de a căpăta ascendent în războiul rece cu Rusia.

  • UE ar putea lua în considerare acordarea de noi fonduri Ucrainei

    Potrivit unor oficiali ucrainieni, preşedintele Petro Poroshenko a trimis o scrisoare către CE, cerând acordarea unui împrumut de 2 miliarde de euro pentru anul viitor, sumă ce ar putea depăşi bugetul Comisiei pentru programul de asistenţă din 2015, relatează The Wall Street Journal.

    UE a promis finanţări totale de peste 11 miliarde de euro Ucrainei în următorii ani, cu condiţia ca guvernul de la Kiev să continue reformele.

    Ucraina a primit deja anul acesta 850 de milioane de euro de la Comisia Europeană, fonduri adiţionale în valoare de 1 miliard de euro urmând să fie disponibile în următoarele luni, potrivit unui purtător de cuvânt al UE.

    De asemenea, Ucraina are în vigoare un acord de 17 de miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internaţional, în cadrul unui program internaţional de sprijin care totalizează 27 de miliarde de dolari, dar reprezentanţii FMI au declarat că statul ar putea avea nevoie de fonduri suplimentare pentru a-şi susţine economia.

    Nevoia de finanţare a Ucrainei a crescut simţitor de la izbucnirea conflictului cu Rusia, iar o serie de reforme politice şi economice au fost amânate.

    “Este nevoie de fonduri suplimentare, iar presupunerea că aceşti bani ar putea veni de la FMI este mai degrabă nerealistă”, a declarat săptămâna trecută directorul FMI, Christine Lagarde.

  • Zona euro: Nu daţi banii pe prostii

    Premierul francez Manuel Valls, promotor al unui buget “contra austerităţii” pentru 2015, a afirmat aproape sfidător că ţara sa îşi va reduce deficitul şi datoria în ritmul în care poate, “fără a ne pierde din vedere priorităţile”, iar premierul italian Matteo Renzi a avertizat Berlinul că reţeta sa de austeritate impusă întregului continent stimulează instabilitatea politică, odată cu ascensiunea partidelor populiste şi de extremă dreapta, atâta vreme cât perspectivele de redresare economică nu se ameliorează.

    FMI a redus deja prognoza de creştere economică pentru zona euro, de la 1,1% în raportul din aprilie la 0,8% în raportul publicat zilele trecute, avertizând că zona euro ar putea intra în a treia recesiune din ultimii cinci ani. Fondul a cerut iarăşi Germaniei să pună la bătaie fonduri bugetare pentru stimularea economiei sale, în special prin investiţii publice în proiecte de infrastructură, şi a avertizat din nou că statele zonei sunt “captive” într-un model de creştere economică foarte slabă.

    Deocamdată, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au anunţat doar că obiectivul lor este atingerea unui buget echilibrat, susţinuţi atât de alegătorii majoritari de centru-dreapta din Germania, cât şi de aliaţi tradiţionali ca Olanda, Austria, ţările baltice sau scandinave, care împărtăşesc ideea că dacă Germania a putut să taie cheltuielile sociale şi totuşi să aibă creştere economică în ultimii ani, şi restul ţărilor ar trebui să facă la fel.

    Pentru adepţii austerităţii, un exemplu de succes invocat este redresarea fiscală a Greciei, prima economie-problemă a zonei euro, redresare care se desfăşoară în continuare fără să mai determine manifestaţii violente de protest sau căderi de guverne. Proiectul de buget al Greciei pentru 2015, care a fost aprobat de troica CE-BCE-FMI şi va fi pus în dezbatere publică în noiembrie, vizează un deficit fiscal de 0,2% din PIB, faţă de 0,8% estimat pentru anul acesta, o creştere economică de 2,9%, o reducere a şomajului la 22,5% de la nivelul actual de 27% şi reducerea de la 175% la 160% din PIB a datoriei publice. Anul acesta, economia elenă este anticipată să crească, după şase ani de recesiune, cu 0,6%. Programul de investiţii pentru anul viitor are în vedere cheltuieli de 6,8 mld. euro, din care 6,1 mld. euro vor fi distribuite pentru proiecte cofinanţate de UE.

    Guvernul grec ar urma să acorde şi o serie de facilităţi fiscale, mărind numărul ratelor în care grecii îşi pot plăti ratele către stat, iar cca 540 mil. euro sunt prevăzute pentru compensarea tăierilor de salarii şi pensii din anii de austeritate. Cât priveşte finanţarea statului, aceasta ar urma să se facă prin emisiuni de obligaţiuni pe 7 şi 10 ani. În următoarele săptămâni va fi adoptată şi legislaţia pentru reglementarea plăţilor restante ale companiilor şi ale gospodăriilor către fondurile de pensii, fisc şi bănci, care ar urma să includă şi o nouă lege a falimentului personal.

  • După FMI, şi BM a revizuit în uşoară scădere prognoza de creştere economică a României, la 2,7%

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit, de asemenea, estimarea privind creşterea PIB-ului României la 2,4% în acest an, faţă de o creştere de 2,8% prognozată în iunie. La fel ca şi în cazul BM, FMI avea în aprilie o prognoză de creştere economică mai mică, de 2,2%, dar în cadrul negocierilor cu autorităţile române folosea un interval de 2,2-2,5%.

    Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, BM anticipează o creştere economică modestă, de numai 1,8% în acest an şi de 2,1% anul viitor, mult sub estimările din iunie, de 2,5%, respectiv 3,7%.

    “Regiunea se confruntă cu provocări majore, iar perspectivele de creştere economică sunt incerte. Tensiunile din Ucraina au avut un efect clar negativ asupra economiei ţării. Dar multe dintre probleme structurale din regiune existau şi înaintea crizei şi trebuie să fie rezolvate de urgenţă”, a declarat Laura Tuck, vicepreşedintele BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    BM prognozează o scădere economică de 8% în Ucraina anul acesta, ca urmare a crizei prin care trece ţara de la începutul anului, faţă de o contracţie de 5% estimată anterior. Pentru anul viitor, banca anticipează o scădere a PIB de 1%.

    Economia Rusiei, care a anexat în martie regiunea ucraineană Crimeea, va avea o evoluţie slabă, dar mai bună decât cea a Ucrainei, cu un avans al PIB de 0,5% în acest an.

    “Creşterea economică în regiune rămâne sub cea din celelalte părţi ale lumii. Pe viitor, autorităţile ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea guvernanţei şi a climatului investiţional, consolidarea competitivităţii, asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi menţinerea unui cadru macroeconomic stabil”, a spus Hans Timmer, economist-şef al BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    Ţările din Comunitatea Statelor Independente (CIS) s-au confruntat cu dificultăţi sporite ca urmare a crizei din Ucraina şi a stagnării economice din Rusia, dar economiile învecinate nu au fost afectate puternic până în prezent, potrivit BM.

  • FMI recomandă băncilor europene să accelereze curăţarea bilanţurilor

    Potrivit raportului FMI asupra Stabilităţii Financiare Globale, nivelul creditelor neperformante din zona euro a depăşit 800 de miliarde de euro la finele anului trecut, dublu faţă de anul 2009.

    Cele mai multe dintre împrumuturile neperformante sunt pe segmentul business, se arată în raport, iar curăţarea bilanţurilor băncilor ar conduce la o creştere a creditării cu aproape 8% în Spania, şi cu aproximativ 5% în Italia şi Franţa.

    FMI recomandă autorităţilor de supraveghere să încurajeze băncile să constitue provizioane, să revizuiască în scădere valoarea activelor şi să creeze fonduri-tampon pentru a reduce pierderile.

    Printre măsurile sugerate de FMI se numără înfiinţarea unei pieţe secundare pentru credite neperformante şi utilizarea unor companii din exterior pentru administrarea împrumuturilor care nu mai pot fi recuperate.