BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • Michelin închide două fabrici, în Franţa şi Algeria, din cauza recesiunii prelungite din Europa

     Fabrica din Franţa, de la Joué-lès-Tours (sud-vest de Paris), are 930 de angajaţi, dintre care 200 vor continua să lucreze la produse semi-finite, potrivit companei, transmite Wall Street Journal.

    Dintre cei 730 afectaţi de măsurile de restructurare, 250 vor primi oferte de pensionare anticipată, iar 480 vor primi locuri de muncă la alte divizii Michelin. Cei care refuză vor avea la dispoziţie programe de training pentru a găsi alte locuri de muncă.

    Michelin va concentra toată producţia de anvelope auto din Franţa la o singură fabrică.

    Cererea pentru anvelope auto din Europa a scăzut cu 25% din 2007, iar fabricile Michelin din regiune operează la 60% din capacitate, a precizat compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford se retrage din Australia după 90 de ani, acuzând costurile prea mari şi importurile ieftine

     Ford Australia înregistrează costuri duble faţă de cele din Europa şi de patru ori mai mari decât la diviziile din Asia, a declarat joi preşedintele diviziei australiene a Ford, Bob Graziano, citat de Bloomberg.

    El a anunţat că 1.200 de angajaţi de la fabricile din Melbourne şi Geelong îşi vor pierde locurile de muncă îndepând din luna octombrie a anului 2016.

    Cele trei companii care produc automobile în Australia – Toyota, General Motors şi Ford – se confruntă cu probleme severe după aprecierea cu 28% a dolarului australian faţă de yen în ultimele 12 luni, evoluţie care a sprijinit vânzările maşinilor de import, devenite mai ieftine în raport cu cele produse pe plan local. Totodată, aprecierea monedei a determinat scăderea vânzărilor la export.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manifestaţii ale muncitorilor în Bangladesh: Mii de oameni cer măriri salariale. Poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc

     Poliţia afirmă că a intervenit după ce muncitorii au blocat accesul pe un drum, în zona industrială Ashulia, la periferia capitalei, unde se află sute de fabrici de confecţii care lucrează pentru grupuri occidentale, precum cel american Walmart sau francez Carrefour.

    Săptămâna trecută, aceste fabrici au fost închise câteva zile din cauza violenţei muncitorilor. Ele s-au redeschis vineri, Asociaţia Fabricanţilor şi Exportatorilor de Textile din Bangladesh (BGMEA) anunţând că a obţinut garanţii din partea Guvernului că fabricile vor beneficia de o “securitate sporită”.

    După prăbuşirea unui imobil, pe 24 aprilie, care s-a soldat cu 1.127 de morţi, muncitorii din industria textilă, plătiţi cu 38 de dolari americani (30 de euro) lunar, au întrerupt lucrul aproape zilnic pentru a cere creşteri salariale şi executarea proprietarului imobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afaceri mai mari cu 19% pentru Rio Bucovina în 2012

    În timp ce anul 2012 a însemnat o consolidare a poziţiei în topul primelor trei companii îmbuteliatoare de apă din România, care a adus o creştere a cifrei de afaceri de 19% faţă de anul precedent, 2013 se anunţă cel mai important an din istoria companiei Rio Bucovina. Managementul a demarat în forţă, cu obiective de lansare a mai multor branduri proprii de lichide, food şi non food.

    De la preluarea mandatului de director general al companiei Rio Bucovina, Răzvan Iancău a început un amplu proces de reorganizare strategică, definirea viziunii, misiunii şi valorilor companiei. Realizarea unui audit intern şi extern, atât financiar cât şi de brand, a avut în vedere eficientizarea resurselor active, a structurii companiei şi a distribuţiei directe şi indirecte, precum şi extinderea portofoliului de produse.

    Tot în direcţia creşterii şi eficientizării resurselor, având ca obiectiv consolidarea poziţiei pe piaţă, se înscriu şi investiţiile în capacităţile de îmbuteliere care vor genera o serie de lansări de noi mărci, în segmentul băuturilor. Investiţiile totale din anul 2013 se vor ridica la valoarea de 5 milioane de euro în facilităţile de producţie şi îmbuteliere, acestea generând o creştere a locurilor de muncă şi a nivelului de trai în plan local.

    În 2013, compania Rio Bucovina va deţine trei mari fabrici: Vatra Dornei, Timişoara şi o nouă fabrică lângă Bucureşti. În Vatra Dornei sunt programate investiţii de circa 3,6 milioane de euro, care vor genera o creştere a capacităţii de îmbuteliere până la 180 – 200 milioane de litri anual. Fabrica Rio Bucovina din Timişoara cu circa 80 de milioane de litri anual împreună cu achiziţia, în perioada următoare, a unei fabrici de îmbuteliere de lângă Bucureşti, care înseamnă încă 100 de milioane de litri, vor livra obiectivul de creştere la nivel regional, compania putând deveni unul din principalii jucători din punct de vedere al capacităţii de îmbuteliere pentru apa minerală naturală, apa de masă şi apa de izvor. Extinderea ariei de acţiune a Rio Bucovina în zona de distribuţie susţine ritmul de creştere previzionat pentru 2013.

  • Renault: Fabricile din România şi Maroc devin competitive în privinţa costurilor de producţie

     Renault estimează pentru acest an o contracţie a pieţei auto europene de 5%, a afirmat Tavares, într-o conferinţă de presă la Istanbul. Evoluţia pieţei europene se va îmbunătăţi după declinul de 10% din primele trei luni ale anului, a adăugat el, citat de Bloomberg.

    Grupul francez a anunţat, în februarie, că vizează livrări în creştere în acest an, susţinute de varianta îmbunătăţită a modelului Clio şi de Dacia Logan, după o scădere de 6,3% anul trecut, la 2,55 milioane de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare. Producătorul auto anticipa la momentul respectiv o contracţie de cel puţin 3% în Europa şi un avans de 3% la nivel global.

    Renault introduce mai multe modele în acest an, a spus directorul operaţional. Grupul îşi creşte portofoliul prin relansarea mărcii de maşini sport Alpine şi dezvoltarea Initiale Paris într-un brand de lux. Initiale va intra pe piaţă “într-un interval de 10-15 ani”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.

  • General Motors vrea să deschidă patru fabrici în China, în trei ani

     Potrivit planului, GM, care anul trecut a comercilizat 2,8 milioane de vehicule în China, intenţionează să îşi majoreze capacitatea de producţie la cinci milioane de automobile pe an. Producătorul american se va concentra pe fabricarea de vehicule sport utilitare şi maşini de lux.

    Bob Socia, şeful GM în China, a declarat că grupul intenţionează să vândă 100.000 de Cadillac-uri în 2015, faţă de 30.000 în 2012.

    El a adăugat că GM intenţionează să crească exporturile din China la 300.000 de unităţi, până în 2015. În acest an, grupul anticipează să exporte 100.000-130.000 de vehicule fabricate în această ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce planuri are Henkel pe piaţa locală în pragul finalizării unei fabrici de 12 mil. € în judeţul Neamţ

    Nemţii de la Henkel se pre­gă­tesc să deschidă prima fa­brică importantă de ade­zivi din zona Moldovei, toc­mai în judeţul Neamţ, în loca­litateta Roznov, într-o perioadă în care in­ves­tiţiile în industria materialelor de con­strucţii au pierdut din elan, iar cei mai mulţi jucători se luptă cu cererea în scă­dere şi cu un şir lung de insolvenţe şi fa­li­mente, scrie revista Business Construct, care apare astăzi alături de ZF. “Dacă nu obţineam finanţarea euro­peană, nu mai realizam investiţia”, spune Andrei Dumitrescu, direc­torul de marketing şi de vânzări al diviziei de ade­zivi a Henkel, arătând că şi giganţii din business îşi caută sus­ţi­nerea, fie ea finan­ciară sau nonfinan­ciară, nu numai la com­pa­nia-ma­mă, ci şi în facilităţile puse la dispo­ziţie de Uniunea Euro­peană. Pe de altă parte, tot el re­cunoaşte că noua fa­brică va reduce din presiunea de pe unităţile de pro­ducţie ale Henkel din Pan­telimon şi Câm­pia Turzii, care, oarecum atipic pentru această piaţă, au lucrat la supra­ca­pacitate în ultimul an, când vânzările de mate­riale de construcţii ale com­paniei au atins în lei nivelul din perioada de boom.

    Citit mai multe pe zf.ro

  • Operaţiunile Dufa pentru România şi Bulgaria preluate de AdePlast

     ”Atâta vreme cât avem capacitatea, ştim şi putem să producem la standardele impuse de Meffert AG am decis să aducem lângă marca de vopsele AdePlast şi un alt brand cu notorietate şi cotă importantă de piaţă,” declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast..

    “Am ales compania AdePlast pentru a reprezenta marca Dufa în România dat fiind ca în spatele investiţiilor masive din ultimii ani se află o strategie puternică de dezvoltare, care are la bază un model cu adevărat german de organizare. Mai mult decât atât, noile capacităţi de producţie sunt de un nivel tehnic de ultimă generaţie.

    De asemenea, între AdePlast şi Meffert va exista o sinergie şi pe zona de mortare uscate şi polistiren, astfel că vom prelua de aici produse pentru o parte din pieţele în care suntem prezenţi”, declară Dieter Meffert, CEO Meffert A.G., deţinătorul mărcii Dufa. 

    Divizia Vopsele a AdePlast a preluat departamentul de vânzări, distribuţia şi clienţii cu care funcţiona Dufa în România, iar producţia de vopsea a Dufa a fost transferată în fabricile AdePlast, în primă fază la Oradea, ulterior, după deschidere, şi în cea din Ploieşti.

    ”Pentru moment producem vopselele Dufa în fabrica noastră de la Oradea, o fabrică cu tehnologie de ultimă generaţie, urmând ca din vara acestui an să demarăm producţia şi în fabrica din Ploieşti, odată cu pornirea acesteia, programată pentru luna iunie” declară Bogdan Pîrvu, director divizia vopsele a AdePlast.

    În primă fază produsele premium marca Dufa vor fi importate din Germania, de la fabricile grupului Meffert AG. În contrapartidă AdePlast va produce pentru Meffert, sub brand privat, mortare, adezivi si polistiren pentru pieţele din Germania, Ungaria şi Ucraina.

    ”Divizia vopsele a AdePlast va funcţiona cu două departamente diferite de vânzări, câte unul pentru fiecare dintre cele doua mărci de vopsea. Astfel, în mai puţin de 3 ani ne propunem să devenim unul dintre jucătorii importanţi şi pe această piaţă.” declară Bogdan Pîrvu.

    Anul trecut AdePlast a vândut vopsele şi tencuieli decorative în valoare de aproximativ 1,7 milioane  de euro. La aceasta se adaugă suma realizată de Dufa în România anul trecut, de aproximativ 1,9 milioane de euro. ”Pentru 2013, asteptam o crestere semnificativa a cifrei de afaceri pentru Divizia Vopsele a Adeplast fata de suma vanzarilor realizate de cele două branduri, Dufa şi Adeplast în 2012, pe seama sinergiilor,” declară Bogdan Pîrvu.

    Compania AdePlast a anunţat la începutul lunii martie un amplu proces de reorganizare a afacerii, pe trei divizii de business: Divizia Vopsele, Divizia Termosistem şi Divizia Adezivi şi Mortare Uscate, fiecare dintre acestea având management separat. Divizia Vopsele este condusă de Bogdan Pîrvu, iar Divizia Termosistem este coordonată de Octavian Nicula.

    “Eu mă voi ocupa în continuare de dezvoltarea Diviziei de Adezivi şi Mortare Uscate până când voi găsi persoana potrivită care să preia şi acest business,” precizează Marcel Bărbuţ.

    Grupul de companii Meffert s-a înfiinţat în 1947, în prezent numărându-se printre liderii producătorilor de vopsele pentru construcţii din Europa. Spectrul său de producţie şi distribuţie cuprinde produse de înaltă valoare ca: vopsele de faţadă, tencuieli interioare, lacuri, lazuri, produse de renovare şi conservare a construcţiilor.

    Orientarea internaţională a companiilor din concern a început foarte timpuriu şi s-a desfăşurat expansiv la începutul anilor 90. Actualmente grupul numără în toată lumea peste 21 de capacităţi de producţie şi de distribuţie cu peste 1200 de angajaţi. Cifra de afaceri a grupului depăşeşte 300 milioane de euro pe an. Sediul central al companiei se află în Germania, la Bad Kreuznach, unde se găseşte şi principala fabrică.

    AdePlast este cel mai important producător român de adezivi şi mortare uscate, cu două facilităţi de producţie dezvoltate la nivel naţional, o fabrică la Ploieşti şi una la Oradea. Capacitatea totală de producţie pentru sectorul mortarelor se ridică la 700.000 de tone anual.

    Capacitatea de producţie pentru vopsele, tencuieli decorative şi adezivi speciali în stare umedă se ridică la 20.000 de tone pe un schimb. Unitatea de producţie de vopsele şi tencuieli decorative este una dintre cele mai moderne la nivel naţional, fiind inaugurată la începutul anului 2009 la Oradea. începând cu anul 2011 AdePlast a pus în funcţiune o fabrică de polisitern expandat la Ploieşti, cu o capacitate de producţie de 700.000 metri cubi pe an, iar în 2012 au fost achiziţionate utilajele pentru dotarea unor noi facilităţi de producţie de polistiren la Ploieşti şi Oradea, capacitatea crescând la 1.100.000 metri cubi anual.

    Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componentede de bază  realizate în fabricile proprii.

  • „Regele lemnului“: Nu există materie primă suficientă pentru a ajunge la 1 mld. euro

    Omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, care deţine pe piaţa locală mai multe fabrici de prelucrare a lemnului şi panouri din lemn, spune că în 2012 a avut afaceri de jumătate de miliard de euro, iar pentru anul acesta aşteaptă un avans de 10%. „Regele lemnului“, care a realizat profituri cumulate de peste 160 mil. euro în intervalul 2009 – 2011 pe piaţa locală, spune însă că nu va putea ajunge niciodată la afaceri de 1 mld. euro.

    „În România nu vom avea niciodată afaceri de un miliard de euro. Există limitări. Vom investi mai mult, însă nu putem merge decât până la un anumit nivel. Nu există suficientă materie primă pentru cinci fabrici aici. În industria lemnului în care activăm nu avem aşa multe posibilităţi să creştem“, a spus el.

    Schweighofer şi-a început afacerile în România în urmă cu 12 ani şi a ajuns să deţină cel mai mare business din industria de prelucrare a lemnului.

    El operează o fabrică la Rădăuţi (pentru producţia de cherestea, înfiinţată în 2008), Sebeş (tot pentru cherestea, înfiinţată în 2003), la Siret (unitate de producere a panourilor încleiate, preluată în 2008) şi la Comăneşti (pentru magazinele de tip do-it-yourself, preluată în 2009). El mai are şi păduri, dar şi terenuri agricole şi un hotel la Rădăuţi.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro