BusinessMagazin

Tag: europa

  • Premierul Ungariei: Europa se pregăteşte de război cu Rusia

    Europa se pregăteşte de război cu Rusia, susţine premierul maghiar Viktor Orban. Liderul maghiar crede că etapa discuţiilor a fost depăşită şi că ţările au început pregătirile. Suntem la câţiva centimetri de distrugere, a avertizat Orban.

    Viktor Orban, care are legături strânse cu Vladimir Putin, a spus că există din ce în ce mai multe semne că Europa se pregăteşte pentru acţiuni militare, potrivit Sky News.

    „Drumul către război nu se parcurge într-un singur pas. Sunt trei etape: discuţie, pregătire şi distrugere. Acum terminăm discuţia şi suntem în stadiul de pregătire. Suntem la câţiva centimetri de distrugere”, a spus Orban pentru Kossuth Radio.

    Deşi a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, Orban a încercat să consolideze relaţiile bilaterale cu Moscova. El s-a opus unor iniţiative ale UE de a sprijini Ucraina şi l-a felicitat pe Putin după câştigarea alegerilor din Rusia.

  • Florin Filote, numit managing director pentru Europa de Remix by ThredUp

    Cu aproape două decenii de experienţă în retail şi e-commerce, cu accent pe construirea şi creşterea business-urilor de tip marketplace, Florin Filote va conduce operaţiunile de business ale Remix, care în prezent îşi desfăşoară activitatea în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care şi România. El îl va înlocui pe Dan De Meyer, care face parte din ThredUp din 2010 şi care, cel mai recent, a condus timp de doi ani afacerile internaţionale ale companiei.

    “De la intrarea pe piaţă în 2021, am făcut progrese extraordinare în creşterea afacerillor noastre europene, mai mult decât dublându-ne veniturile şi “evanghelizând” second-hand în Europa Centrală şi de Est. Echipa a făcut o treabă incredibilă, punând baze solide pentru viitor şi sunt încrezător că experienţa vastă în marketplace a lui Florin şi pasiunea lui pentru circularitate îl fac liderul ideal pentru a declanşa inovaţia şi creşterea pe piaţa europeană second-hand, care, potrivit proiectelor GlobalData vor ajunge la 90 de miliarde de dolari până în 2028.” – James Reinhart, CEO şi cofondator, ThredUp.

    “ThredUp este de multă vreme un pionier în resale şi sunt onorat să mă alătur unei echipe atât de talentate şi să-mi aduc contribuţia la operaţiunile lor deja prospere pe plan european. Cu accent pe susţinerea creşterii şi inovaţiei, sunt optimist cu privire la oportunităţile care se întrevăd pe pieţele europene şi globale. Cred că, oferindu-le  consumatorilor posibilitatea să facă alegeri de cumpărare mai sustenabile şi revoluţionând industria de retail, cred că putem crea un viitor răsunător atât din punct de vedere economic, cât şi responsabil cu mediul înconjurător.” – Florin Filote, Director General Europa, ThredUp.

    Înainte de a se alătura ThredUp, Florin Filote a deţinut mai multe funcţii de conducere la liderul e-commerce din ţările baltice şi Finlanda, Pigu Hobby Hall Group, unde a ocupat funcţia de Group Transformational CEO şi Interim Chief Revenue Officer. Anterior, timp de şapte ani a gestionat strategia şi implementarea Marketplace şi a vânzărilor B2B la gigantul e-commerce european eMAG.

    Experienţa sa include şi alte roluri de senior leadership ce ţin de comerţul modern şi bunurile ambalate de larg consum. Filote a absolvit mai multe programe de executive la Harvard Business School şi deţine o licenţă în Ştiinţe în Management şi un master în Ştiinţe Economice, ambele de la Universitatea Transilvania din România, precum şi o diplomă în informatică la Colegiul Grigore Moisil.

     

     

  • Aeroportul Bucureşti-Sud, noua poartă de acces către Europa, va deservi peste 11 milioane de pasageri şi va permite transportul a minimum 30.000 de tone de mărfuri în fiecare an

    Aeroportul Bucureşti-Sud, ce urmează a fi construit la sud de Capitală, în urma unui parteneriat ce va reuni autorităţi locale şi centrale cu atribuţii în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua şi să permită transportul pe cale aeriană a cel puţin 30.000 de tone de mărfuri.

    Aceasta este concluzia studiului de oportunitate elaborat recent de către un consorţiu de specialişti, din care fac parte şi reprezentanţi ai companiei SETEC din Franţa, societate cu experienţă vastă în studierea, proiectarea şi realizarea de aeroporturi la nivel global, atât în Europa, cât şi în America de Sud, Africa şi Asia.

    Potrivit studiului menţionat, noul aeroport internaţional al Bucureştiului va fi construit în imediata apropiere a localităţii Adunaţii Copăceni din judeţul Giurgiu, situată la 24 de kilometri de centrul capitalei României şi la o distantă de 43 de kilometri faţă de graniţa cu Bulgaria.

    „Ceea ce am început de acum un an ca idee, ca dorinţă, astăzi prinde contur. În urma asocierii cu Consiliul Judeţean Giurgiu, am pus baza unei structuri care va pune în practică acest proiect existent, ca intenţie, încă din anul 1973. Împreună am făcut primul pas, alături de partenerii francezi de la Setec, cu experienţă vastă în privinţa infrastructurii aeroportuare. Bucureştiul este polarizat, a existat o diferenţă foarte mare între nordul şi sudul Bucureştiului, fapt ce produce consecinţe grave, ce face nordul oraşului să fie sufocat de propriul succes. Avem o necesitate majoră pentru zona de sud a oraşului. Çi economic, dar şi în privinţa infrastructurii. Acesta este fundamentul iniţierii procedurilor despre care vorbim. Sunt convins că împreună cu partenerii noştri, vom reuşi să ducem la capăt acest proiect”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.

    Înfiinţarea noului aeroport în zona de sud a Bucureştiului marchează un moment semnificativ în dezvoltarea infrastructurii de aviaţie a României şi a regiunii de sud-est a Uniunii Europene, însă, va satisface, totodată, şi cerinţa imperativă a decongestionării traficului aerian din zona Capitalei, concentrat acum doar pe Aeroportul Otopeni. Aici, conform specialiştilor, estimările arată faptul că în următorii ani, traficul de pasageri ar putea creşte semnificativ (până la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual, în 2050), iar în aceste condiţii, în care nu sunt prefigurate intenţii de extindere a capacităţii de transport a aerogării din Otopeni, luarea în considerare a unui nou aeroport ar putea asigura o gestionare mai eficientă a traficului şi o experienţă mai bună pentru pasageri.

    „Primul lucru la care trebuie să ne uităm atunci când realizăm un aeroport este bineînţeles raportul dintre cerere şi ofertă şi acest lucru ne va ajuta să dimensionăm capacitatea viitorului aeroport. Pentru aceste calcule ne bazăm pe studii econometrice care oferă o perspectivă până în anul 2050, pentru Bucureşti, de 40 de milioane de pasageri într- un scenariu prudenţial şi de 65 de milioane de pasageri, într-un scenariu optimist. Amplasamentul este unul strategic, în partea de sud a Bucureştiului, pentru a maximiza impactul socio-economic, pentru că este o activitate care va reprezenta un punct nevralgic pentru oraş şi care trebuie conectat cu toate celelalte infrastructuri deja existente. Va fi, de asemenea, un punct de legătură şi cu ţara vecină, Bulgaria, de asemenea noua membră a Spaţiului Schengen şi am observat în studiile pe care le-am făcut că sunt deja pasageri în această ţară care folosesc Aeroportul Otopeni şi care se vor putea bucura în viitor de noul aeroport”, a declarat Aurélien VAN HECKE, manager de proiect SETEC pentru Aeroportul Bucureşti-Sud.

    Acest proiect ambiţios va urma ghidurile IATA (Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian) şi este conceput să servească ca un hub strategic atât pentru operaţiunile de pasageri, cât şi pentru cele de marfă, pentru a răspunde cererii în continuă creştere a transportului aerian în anii următori. Acoperind o suprafaţă vastă, aeroportul este proiectat să includă terminale de ultimă generaţie, piste de decolare şi aterizare şi facilităţi de ultimă oră, asigurând operaţiuni fără probleme.

    În plus, locaţia strategică aeroportului oferă acces convenabil la reţelele de transport existente şi viitoare, inclusiv la drumuri, căi ferate, căi navigabile şi sisteme de metrou. Această conectivitate eficientă asigură un acces rapid şi fără probleme atât pentru pasageri, cât şi pentru transportatori, favorizând creşterea mobilităţii şi a oportunităţilor comerciale.

    De asemenea, proximitatea aeroportului faţă de Bulgaria adaugă o altă dimensiune semnificativă a strategiei sale. Având în faptul că atât România, cât şi Bulgaria, sunt deja membre ale spaţiului Schengen aerian şi maritim şi că la momentul finalizării construcţiei aeroportului, cele două ţări vor avea şi frontierele terestre în Schengen, aerogara va deveni un nod strategic, o poartă de acces crucială pentru călătoriile şi comerţul internaţional, facilitând circulaţia neîntreruptă a mărfurilor şi pasagerilor.

    Având în vedere noul statut al României, ca proaspăt membru al Spaţiului Schengen, se estimează că noul terminal va avea o suprafaţă redusă pentru controlul vamal. În cele din urmă, luând în considerare toate aceste aspecte, precum şi numărul de standuri de contact, suprafaţa terminalului necesară este estimată la aproximativ 81.000 m², dintr-un total de aproximativ 700 de hectare de teren cât se estimează că este nevoie pentru construcţia aeroportului. Suprafaţa terminalului urmează a fi distribuită pe mai multe etaje pentru a reduce amprenta la sol a acestuia.

    Aeroportul din sudul Bucureştiului va fi, totodată, şi un centru crucial pentru transportul de mărfuri, incluzând depozite de marfă, depozite de depozitare şi o infrastructură logistică de ultimă generaţie. Vor fi manipulate diferite tipuri de mărfuri, de la cele perisabile la cele mari, pentru un transfer rapid şi sigur către diverse destinaţii. Spaţiul noului terminal cargo este estimată la minimum 3.000 m².

    Odată construit, noul aeroport al Bucureştiului va avea şi funcţiuni conexe transportului aerian de persoane şi de mărfuri, cum ar fi: turn de control, facilităţi de securitate aeroportuară, staţie de salvare şi stingere a incendiilor la aeronave, facilităţi proprii de deszăpezire şi de întreţinere aeroportuară, dar şi o parcare pentru pasageri, de aproape 4.500 de locuri. Totodată, aici se vor regăsi şi o serie de facilităţi oferite companiilor aeriene care vor opera zboruri, între care se regăsesc: hangar de întreţinere aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilităţi de catering pentru zboruri, facilităţi de alimentare cu combustibil pentru aeronave şi facilităţi de degivrare aeronavelor, plus centrale solare şi staţii de epurare a apelor uzate, pentru un control sustenabil al resurselor şi pentru impact minim asupra mediului înconjurător.

    „Această fază a proiectului anterior menţionat şi detaliat reprezintă studiu de oportunitate, care oferă informaţii în funcţie de care urmează să fie determinată dimensiunea şi configuraţia optimă a infrastructurii fizice a aeroportului, inclusiv pistele de decolare şi aterizare, căile de rulare, platformele şi zonele terminale. Se iau în considerare factori precum mişcările aeronavelor, volumele de pasageri, operaţiunile de marfă şi facilităţile de servicii pentru a asigura operaţiuni eficiente şi pentru a se adapta cerinţelor proiectate”, susţin specialiştii, care precizează şi următorii paşi de urmat astfel încât documentele aferente construirii Aeroportului Bucureşti-Sud să fie concepută ca la carte. Astfel, în perioada imediat următoare, vor fi dezvoltate soluţiile tehnice şi vor fi analizate scenariile posibile, iar ulterior va fi întocmit studiul de prefezabilitate ce va sta la baza documentaţiei tehnice prevăzută de legislaţia în vigoare.

    Potrivit estimărilor specialiştilor, studiul de prefezabilitate ar urma să fie finalizat în luna august 2024, iar un an mai târziu, în septembrie 2025, să fie disponibile atât studiul de fezabilitate, cât şi Planul Urbanistic Zonal. În octombrie 2025 este estimat debutul procedurilor de proiectare şi execuţie, proiectul urmând a fi finalizat în termen de cel mult trei ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

    Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti Biroul de presă

     

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu: Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei

    “N-o să ne putem confrunta nici militar, nici economic şi nici tehnologic cu o Americă. Care America, ce interes are? Are interesul de a-şi asocia Europa ca piaţă şi principala evoluţie economică a Europei e că, din punct de vedere energetic, a ieşit de sub controlul Rusiei, ceea ce e foarte bine. (…) America ce are? Un congres, un parlament clar ales (…)”

    “Prin ce vot? Fiecare cu fiecare. Individual, fiecare congresmen e ales individual. După aia ce ai? Un executiv foarte clar, cu atribuţiile lui, nu o bucată de preşedinte cu o bucată de Consiliul Uniunii Europene, o

    bucată de Consiliul European, la noi o bucată de preşedinte care nu ştii ce face (…) Europa asta trebuie să arate ca Statele Unite (…) Deci, ajungem inevitabil la un lider al Europei, asta e părerea mea.”

    “E bine să unim Europa, să avem lideri şi clar şi structură, ca America. (…) Şi eu susţin tare şi o să spun de ce. Dar ţi-am dat exemple, de ce vorbeşte Macron, domnule, e fragilă Europa? Nu mai e fragilă, că e

    America, atenţie că-ţi transferă răspunderea acuma, în iulie. Nemo, nu e nevoie să mai fie second Europa. Europa să nu mai fie UE, zona euro. Nu, să fie Europa (…)”

    “Europa are şansa să se refacă ca o altă Americă din punct de vedere al structurii instituţionale, al guvernanţei. Şi ţi-am propus aici, şi tu ai fost de acord. Până şi voi aţi fost de acord. Domnule, în primul rând, ne uităm la viitor, viitorul Europei e al oraşelor. De ce? Europa este continentul cu cele mai multe oraşe, cele mai dezvoltate, cu cea mai mare moştenire, dar cu patrimoniul cel mai mare, că de-aia a fost

    transformată Europa într-un muzeu acuma şi într-un Versailles nesfârşit şi într-o Italie nesfârşită, ş.a.m.d. Foarte bine, că face bani. Deci Europa trebuie să se bazeze pe oraşe. Care oraşe, pentru că tot Europa era originea knowledge-ului american şi european, să fie centre de knowledge. Deci Europa să se întoarcă şi să investească în knowledge. (…)

    “După care… sunt un teritoriu micuţ. Ce-mi trebuie mie Orbani, Iohannişi şi alţi Nehammeri. Nu, domnule, ţările europene să fie statele americane. Guvernator ales, parlament ales, toată lumea aleasă, toate funcţiile alese. Şi ce avem? Avem un preşedinte al Europei, care este executivul. Deci nu mai am un Michel, o Ursulă, noi nu mai ştiu care rotative. Am un parlament cu o cameră sau două, aleşi unu câte unu. Mă, dar americanii de ce pot să aleagă 400 de oameni, unu câte unu?

    Am un guvern cu principalele funcţii, adică preşedintele care e executiv ales direct şi am o Europă, care e clară, ca structură, ca funcţiuni, curăţată de această muşiţă a bugetarilor (…) care să muncească, să producă, inclusiv să plătească taxe, nu să fie plătiţi din taxe şi să generăm mai mult decât putem. Pentru că mai avem o situaţie. În ultimii 20 de ani Europa a crescut 3%. America a crescut vreo 40%.”

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Uniunea Europeană s-a născut puţin greşit. Trăim o criză de leadership în marile democraţii. Europa e în pericol

    “În primul rând, pentru a vota un şef al Europei trebuie să avem nu un consens, dar o majoritate a votanţilor europeni, a celor care locuiesc în Uniunea Europeană pentru că, din punctul meu de vedere, din nefericire, Serbia, Bosnia, Albania, Macedonia de Nord nu sunt în Europa. Marea Britanie regretă, din nefericire. În primul rând, ei ar trebui să simtă că au nevoie de Europă. O Europă şi nu o Uniune Europeană.” (…)

    “Primul lucru pe care aş vrea să încercăm să-l lămurim: domnule, ce disponibilitate au europenii către mai multă integrare? O dată şi doi, evident, de ce e nevoie de un şef al Europei? Trăim o criză de leadership.

    Şi unde trăim criza de leadership? În marile democraţii. Suntem într-o criză istorică, şi anume nişte non-democraţii, nu vorbim de iliberalisme, non-democraţii, dictaturi, neocomunisme (…) această bucată de lume care vine cu nişte fake-uri agresive, de gen multipolaritate, de gen reîmpărţire echitabilă a resurselor şi acceselor la tehnologie şi a pieţelor,(…) au o particularitate îngrijorătoare, au lideri puternici. Democraţiile noastre, şi în primul rând Uniunea Europeană, n-are lider deloc (…)”

    “După părerea mea (…) Uniunea Europeană s-a născut puţin greşit. (…) e o caprovarză de când s-a născut ea. Şi de bine ce i-a fost, şi nouă, de bine ce ne-a fost, a ajuns în această criză şi a venit domnul Macron şi i-a dat diagnosticul. (…) Europa e în stare de pericol din cauza Rusiei, o dată. E în stare de pericol din cauza nedezvoltării tehnologice. Europa nu e nici America, nici China. (…) Domnule, suntem în ceasul al unşpelea. Lucrurile pot degenera foarte rapid. (…)

    Vedem că încet-încet, Trump îşi rezolvă lucrurile şi ameninţările lui că vă abandonez lui Putin pot deveni realitate. (…) evident că într-o situaţie de criză, Macron zice <domnule, au plecat americanii>. Când pisica, nu e acasă joacă şoarecii pe masă. Cine-i şoarecele cel mai gras? Şoarecele-Macron. (…) dincolo de situaţia asta, noi vedem că devine tot mai obiectivă realitatea unei Europe fragile, fragile.” (…)

    “Deci, ce spun eu, domnule, vrem să avem un lider a Europei. Întâi, trebuie să avem o Europă. (…) Ca să votăm un lider, despre care eu cred că se va arăta şi sigur se va arăta. De ce? Pentru că această criză în care ne aflăm îl va aduce în faţă. E obiectiv şi va fi, în general, în principiu, un lider de natură militară sau economică. Nu aceşti politruci. (…)”

    “Zelenski e un om ca noi toţi. E un om ca acel european pe care noi astăzi nu-l vedem. Şi dacă, doamne fereşte, Europa va fi într-o situaţie de criză militară, o să ne arate că va ţine piept lui Putin. Da, ăla nu-l vedem, cum nu l-am văzut pe Zelensky. E un om ca oricare dintre noi, dar într-un anumit moment s-a dovedit că e un lider, un lider, cum îţi place ţie este atunci când cere momentul. (…)

    “Sper să nu te superi pe noi, că eu cel puţin, nu sunt de acord că nu crezi că Europa trebuie integrată, pentru că altfel nu va supravieţui şi dezintegrarea Europei te lasă pe tine la mâna ruşilor şi într-o situaţiemilitară, doamne fereşte, (…) în care toţi vecinii tăi nu-i sunt prieteni României (…)”

    “Eu cred că această criză în care ne aflăm este o uriaşă oportunitate pentru liderii europeni când spun lideri, nu ăştia care sunt pe aici, poate şi unii dintre ei. Iacă-tă, că s-a trezit Macron şi eu cred că el face puţin mai înţelept decât Iohannis, Nemo. Şi anume. Mai are cred 3 ani de mandat şi se gândeşte <mă, peste 3 ani, dacă răsucesc eu Europa asta şi o fac ca America? Sunt singurul lider care poate să fie al Europei>. Şi dacă el se crede în stare, fiind un om deştept, de meserie e economist finanţist, vede lucrurile.” (…)

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti pregătit să votezi direct un singur conducător al Europei care să îndeplinească funcţiile de preşedinte şi premier simultan pentru toate statele UE, iar în ţara ta să alegi doar un guvernator şi un parlament?

    DA- 52%

    NU- 48%

  • Bătrânul continent se repune pe piciore: Economia zonei euro va creşte în acest an dincolo de aşteptările analiştilor, în contextul în care Germania dă semne puternice de revitalizare

    Economia zonei euro se va extinde în acest an dincolo de aşteptările analiştilor, în condiţiile în care cel mai mare membru al blocului va depăşi ultimul an de cvasi-stagnare, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg.

    Producţia din uniunea monetară formată din 20 de naţiuni va creşte cu 0,7% în 2024 – peste avansul de 0,5% prognozat în ultimul sondaj lunar. Produsul intern brut din Germania este văzut acum în creştere cu 0,2%, faţă de 0,1% anterior.

    Rezultatele, care includ, de asemenea, actualizări ale perspectivelor în Franţa, Italia şi Spania, surprind starea de spirit mai bună din regiune. Datele privind PIB-ul din primul trimestru au surprins în sens pozitiv, inflaţia se apropie de 2%, iar Banca Centrală Europeană se pregăteşte să înceapă să reducă ratele dobânzilor.

    Respondenţii la sondaj preconizează trei reduceri de un sfert de punct în acest an ale ratei de depozit, care se situează în prezent la 4%. Acest lucru este aproximativ în concordanţă cu opinia investitorilor de pe piaţa monetară.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luna trecută că economia zonei euro „îşi revine încetul cu încetul, semnele redresării fiind mai vizibile ca oricând”.

    Conform sondajului, inflaţia din zona euro se va apropia de 2% în trimestrele următoare şi va atinge acest nivel în al doilea trimestru al anului viitor.

  • Firmele europene care consideră China o destinaţie de top pentru investiţii, nivel minim

    Proporţia firmelor europene care consideră China ca fiind o destinaţie de top pentru investiţii a atins un nivel minim record, a declarat vineri un grup de lobby al mediului de afaceri european. Ar putea dura ani de zile pentru a restabili încrederea în a doua economie a lumii.

    Camera de Comerţ a Uniunii Europene în China a declarat în cea mai recentă ediţie a sondajului său privind încrederea în afaceri că perspectivele de a face afaceri în China au atins, de asemenea, cel mai scăzut nivel din istoria de 20 de ani a raportului, peste un sfert dintre respondenţi fiind pesimişti în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere actual şi 44% fiind pesimişti în ceea ce priveşte perspectivele viitoare, notează Reuters.

    În condiţiile în care economia Chinei se confruntă cu „turbulenţe”, iar preşedintele Xi Jinping îndeamnă la autosuficienţă şi la continuarea de către oficiali a unui model de dezvoltare axat pe producţie şi pe datorie, în ciuda reacţiilor din partea Occidentului, firmele străine se simt mai puţin binevenite decât înainte.

    Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele francez Emmanuel Macron l-au îndemnat luni pe Xi să asigure un comerţ mai echilibrat cu Europa, însă liderul chinez a dat puţine semne că ar fi pregătit să ofere concesii majore în timpul vizitei la Paris.

    „Există semne îngrijorătoare că unele companii europene fie îşi restrâng operaţiunile, fie îşi reduc ambiţiile în China, deoarece provocările cu care se confruntă încep să depăşească avantajele de a fi aici”, a declarat Jens Eskelund, preşedintele Camerei.

    „În timp ce guvernul chinez îşi semnalează frecvent intenţia de a îmbunătăţi mediul de afaceri, acum trebuie să vedem acţiuni concrete pentru a restabili încrederea investitorilor”.

    Doar 13% dintre firme au declarat că văd China ca pe o destinaţie de investiţii de top, a precizat Camera, în scădere de la 16% în 2023 şi mult mai puţin decât în timpul pandemiei, când regimul sever al Beijingului a făcut ca această cifră să scadă de la o cincime la 17% în 2019, 19% în 2020, 27% în 2021 şi 21% în cursul anului 2022, anul în care restricţiile au fost în cele din urmă ridicate.

    BASF, Maersk, Siemens şi Volkswagen se numără printre membrii Camerei.

    „Companiile europene se confruntă cu incertitudini din ce în ce mai mari în China, în mare parte din cauza volatilităţii economice şi a unei direcţii politice mai puţin previzibile”, a declarat Denis Depoux, director general global al companiei de consultanţă în management Roland Berger.

    Pandemia şi o criză imobiliară au scos la iveală limitele modelului de dezvoltare al Chinei, spun analiştii. Şi cum dezechilibrul dintre investiţii şi consum al Chinei este mai adânc decât cel al Japoniei din anii 1980 – înainte de faimoasele sale „decenii pierdute” – economia riscă să încetinească în aşa măsură încât să se simtă ca şi cum ar fi în recesiune.

    Firmele europene resimt această situaţie, a precizat Camera, numărul companiilor care raportează creşteri ale veniturilor fiind, de asemenea, la cel mai mic nivel înregistrat vreodată.

    În acelaşi timp, aproape 40% dintre respondenţi au declarat că cea mai mare provocare pentru afacerile lor este reprezentată de economia chineză, iar încetinirea economiei mondiale se situează pe locul al doilea, la distanţă de 15%.

    „Companiile continuă să mute investiţiile planificate iniţial pentru China către pieţe alternative care sunt percepute ca fiind mai previzibile, mai fiabile şi mai transparente”, a declarat Camera.

  • Xi Jinping vizitează Franţa, Ungaria şi Serbia pe fondul disputei privind tarifele comerciale din UE

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping, va vizita Europa săptămâna viitoare, pentru prima dată în ultimii cinci ani, într-un turneu care va include Franţa, Ungaria şi Serbia.

    Vizita are loc în contextul în care China face presiuni pentru a evita un război comercial cu UE, în timp ce atitudinile faţă de Beijing în cadrul blocului se înăspresc după multiplele scandaluri de spionaj şi sprijinul continuu al Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina, relatează The Guardian.

    Prima oprire a lui Xi va fi la Paris. Luni, el se va întâlni cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    „Conducerea chineză este destul de clară în ceea ce doreşte”, spune Abigaël Vasselier, director de relaţii externe la Merics, un thinktank german care se concentrează pe China. Xi s-ar concentra asupra lobby-ului împotriva probelor antisubvenţie ale UE, în special în ceea ce priveşte vehiculele electrice (VE) şi asupra stabilizării relaţiei bilaterale, a spus Vasselier.

    În septembrie, von der Leyen a declarat că pieţele globale au fost „inundate de maşini electrice mai ieftine al căror preţ este menţinut scăzut în mod artificial prin subvenţii de stat uriaşe”. Ancheta a provocat o consternare generalizată la Beijing, care o consideră nedreaptă şi motivată politic.

    Joi, şeful Comisiei Europene pentru comerţ a sugerat că ar putea fi impuse tarife pentru vehiculele electrice chinezeşti până în iunie, după lansarea unei anchete privind sprijinul acordat de stat pentru producţia de maşini electrice în China. Termenul limită pentru impunerea oricăror măsuri este 4 iulie.

    China „nu îşi poate permite să aibă din ce în ce mai multe restricţii pe piaţa europeană”, spune Vasselier, dar, în acelaşi timp, „China nu are o ofertă pentru Europa în acest moment”.

    Asta pentru că una dintre solicitările de lungă durată ale Europei – şi ale lui Macron – faţă de China este ca Xi să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „După doi ani de război, europenii şi-au dat seama… că acest lucru nu se va întâmpla”, spune Vasselier.

    Profesorul Shen Dingli, un cercetător în domeniul relaţiilor internaţionale cu sediul la Shanghai, spune că, pentru China, problema Taiwanului a fost mai importantă decât cea a Ucrainei.

    Macron, von der Leyen şi Xi s-au întâlnit ultima dată în persoană în aprilie anul trecut, când europenii au zburat la Beijing. Macron, care a sosit cu o delegaţie de afaceri de 50 de persoane şi a plecat cu 18 acorduri de cooperare încheiate între companii franceze şi chineze, a provocat o furtună în acea călătorie când a declarat reporterilor că Europa nu ar trebui să devină „urmaşii Americii” în problema Taiwanului.

    Preşedintele american, Joe Biden, a declarat în repetate rânduri că SUA ar apăra militar Taiwanul în cazul unei tentative de anexare de către China.

    „Când preşedintele francez a vizitat China anul trecut… a fost foarte clar: în chestiunea Taiwanului, Franţa ar trebui să aibă propria poziţie independentă”, spune Shen. “China apreciază poziţia sa”.

    Relaţia personală dintre Xi şi Macron a fost îmbunătăţită anul trecut, când preşedintele chinez l-a dus pe omologul său francez într-o rară călătorie personală la Guangzhou, un oraş din sudul Chinei. Săptămâna viitoare, Macron va întoarce favoarea cu o vizită în Hautes-Pyrénées, o regiune muntoasă a Franţei.

    Dar, în ciuda „chimiei personale” dintre Xi şi Macron, „liderii partidului comunist chinez nu au prieteni. Ei au interese”, spune Charles Parton, membru asociat senior la Royal United Services Institute şi fost diplomat britanic în China. „Este un mod de a promova fără milă propriile interese”.

    „Ori de câte ori China vede un beneficiu în a trata cu Europa ca întreg, o face. Când vede beneficiul de a trata cu indivizi, uneori pentru că subminează întregul, atunci tratează cu indivizi”, spune Parton.

  • Petrecerea s-a terminat: Una dintre cele mai fierbinţi pieţe imobiliare din Europa s-a prăbuşit chiar când dezvoltatorii deschideau şampania, crezând că au dat lovitura. Ce s-a întâmplat

    Proprietarii de birouri, loviţi de o prăbuşire globală a pieţei, s-au agăţat de speranţa că noile clădiri cu importante acreditări ecologice vor continua să producă chirii şi preţuri de top. Dublin devine un exemplu care arată că un astfel de optimism ar putea să nu reziste, scrie Bloomberg.

    În cartierul North Docks din oraş, clădirile noi se află sub protecţia legii falimentului, după ce firmele americane de tehnologie au redus numărul de spaţii noi pe care le închiriază, iar costurile împrumuturilor au crescut.

    Preţurile au scăzut deja cu 40% până la 50% faţă de nivelul maxim, potrivit investitorilor şi brokerilor, care se aşteaptă ca scăderea preţurilor şi tensiunile în ceea ce priveşte finanţarea să continue în lunile următoare.

    Criza se manifestă într-o zonă cunoscută în urmă cu un deceniu pentru clădirea nefinalizată a noului sediu al Anglo Irish Bank, după ce dispariţia acesteia a contribuit la prăbuşirea economiei în timpul crizei financiare din 2008.

    Revenirea ulterioară a Irlandei a fost determinată în mare parte de expansiunea unor firme precum Alphabet Inc. şi Meta Platforms Inc. Acest lucru a stimulat cererea de birouri, iar dezvoltatorii s-au grăbit să le ofere, până când expansiunea Big Tech s-a oprit pe fondul atenţiei acordate costurilor, după ce a făcut prea multe angajări în timpul pandemiei.

    În Dublin, închirierea de birouri în primul trimestru a scăzut la minimul ultimului deceniu, excluzând pandemia, potrivit Jones Lang LaSalle Inc. Guvernatorul băncii centrale a Irlandei, Gabriel Makhlouf, a declarat la începutul acestui an că autorităţile de reglementare „supraveghează foarte atent sectorul imobiliar comercial, dar în acest moment considerăm că sistemul este suficient de rezistent pentru a gestiona scăderea preţurilor”.

    Un motiv de optimism este faptul că recesiunea nu va lovi băncile irlandeze nici pe departe la fel de puternic ca în 2008. În schimb, o mare parte a finanţării de data aceasta a fost asigurată de firme de credit private.

    În acest moment, unii creditori ignoră în mare măsură încălcările clauzelor de împrumut legate de valoarea unei proprietăţi, au declarat mai multe persoane, reţinându-se în parte în speranţa că reducerile aşteptate ale ratelor dobânzilor vor stimula un fel de redresare.

    Cu toate acestea, un expert în insolvenţă se aşteaptă ca răbdarea băncilor cu debitorii să se epuizeze în a doua jumătate a anului.

    În capitala irlandeză, ca şi în alte locuri, proprietarii şi creditorii au fost surprinşi de prevalenţa muncii de acasă în rândul lucrătorilor din domeniul tehnologiei, în urma pandemiei.

    Firmele din domeniul tehnologiei au acceptat să închirieze cu aproape 90% mai puţin spaţiu în al patrulea trimestru al anului trecut comparativ cu primul trimestru din 2019, potrivit datelor compilate de brokerul Lisney. Multe dintre clădiri au fost închiriate înainte de finalizare.

    Un investitor a declarat că, în ultimii ani, dezvoltatorii de birouri din Dublin au încercat să maximizeze valorile prin creşterea densităţii la cel mai mic cost posibil, în loc să construiască clădiri care să fie pe placul chiriaşilor şi al lucrătorilor.

    Deşi acest lucru nu a contat atât de mult atunci când a existat o lipsă de clădiri de înaltă calitate, ocupanţii vor avea acum mai multe opţiuni. De asemenea, va exista o presiune în scădere asupra chiriilor, deoarece firmele de tehnologie se vor muta pentru a se debarasa de spaţiile de care nu mai au nevoie. Potrivit JLL, acest exces de spaţiu este la un nivel record în Dublin.

    Salesforce Inc. care continuă să facă angajări, cântăreşte subînchirierea a 80.000 de metri pătraţi în North Docks.

    Banca centrală a Irlandei, care în cele din urmă a reamenajat clădirea Anglo Irish ca sediu propriu, caută să subînchirieze aproximativ 105.000 de metri pătraţi de birouri la o proprietate şi, de asemenea, vinde unele spaţii din zonă.

    Experţii imobiliari spun că vor mai trece cel puţin doi ani până când piaţa va cunoaşte o revenire, dar, în condiţiile în care construcţiile noi se vor epuiza, cererea viitoare va fi în beneficiul proprietarilor celor mai bune clădiri cu acreditări ecologice, mai ales ţinând cont de misiunea de reducere a emisiilor de dioxid de carbon până la sfârşitul deceniului