BusinessMagazin

Tag: economii

  • Economia Germaniei a crescut cu 0,8% în primul trimestru, în timp ce Franţa a stagnat

     Dacă acest trend se menţine, ar putea crea dificultăţi Băncii Centrale Europene la stabilirea unei dobânzi care să fie adecvată ambelor economii, în timp ce rezultatul mai slab al Franţei va spori şi mai mult presiune asupra preşedintelui François Hollande, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    După ce a majorat puternic taxele în primele 18 luni în funcţia de preşedinte, Hollande şi-a schimbat abordarea în ianuarie şi a promis reducerea cheltuielilor statului şi taxe mai mici pentru companii, astfel încât acestea să poată investi şi angaja.

    Biroul de statistică al Germaniei a informat, joi, că Produsul Intern Brut (PIB) a avansat cu 0,8% în primul trimestru din acest an, raportat la ultimele trei luni din 2013. Creşterea este cea mai rapidă începând cu primul trimestru din 2011 şi dublă faţă de rata din ultimul trimestru al anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Nissan a crescut cu 10% datorită rezultatelor bune în vânzări

    Reprezentanţii companiei se aşteaptă la rezultate bune pe tot parcursul anului, bazându-se pe vânzări în economiile emergente. Acestea ar fi datorate, în bună măsură, relansării mărcii Datsun pe segmentul low-cost, relatează BBC.

    Săptămâna trecută, Toyota a raportat pentru 2013 un profit dublu faţă de anul precedent.

    Nissan îşi măreşte, în mod curent, capacitatea de producţie în ţări precum Thailanda, China sau Rusia.

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • Miraculosul PIB nigerian şi ascensiunea celei de-a 26-a economii a lumii. Va repeta Africa povestea de succes a Asiei?

    Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

    Rezultatele obţinute prin noua metodologie arată o creştere economică de 12,7% pentru anul 2013, iar actualul PIB depăşeşte previziunile firmei londoneze Renaissance Capital, care estimase în luna decembrie că rezultatele noului mod de calcul vor duce la o cifră cu aproximativ 60% mai mare.

    „Recalcularea nu schimbă ceea ce era deja aici„, a declarat Yemi Kale, preşedintele NBS. „Este vorba doar de o măsurătoare mai bună şi mai precisă. Nu înseamnă că un miracol s-a produs peste noapte.„

    Cu toate acestea, Nigeria este cotată acum ca a 26-a economie a lumii. Problema rămâne însă cea a venitului pe cap de locuitor, acolo unde Nigeria se situează pe locul 121. Un sondaj al NBS arată că numărul de nigerieni care trăiesc în sărăcie a crescut de la 52% în 2004 la 61% în 2010. În cadrul studiului, nivelul de sărăcie a fost determinat ca fiind traiul cu mai puţin de un dolar pe zi.
    Pentru recalcularea produsului intern brut, NBS a crescut numărul sectoarelor de la care se preiau date. Astfel, sistemul vechi lua în considerare 33 de sectoare, iar cel nou 46.

    În vechea formă de calcul al PIB-ului autorităţile nigeriene nu includeau sectoare în plină dezvoltare precum cel al filmului sau cel al telecomunicaţiilor. Industria cinematografică nigeriană, numită – cum altfel? – Nollywood, produce anual circa 600 milioane de dolari şi susţine peste un milion de locuri de muncă, fiind al doilea sector ca număr de angajaţi după agricultură.

    Cât despre zona telecom, este suficient de spus că, dintr-o populaţie de 170 de milioane de oameni, 120 de milioane sunt abonaţi la reţelele de telefonie mobilă. Nigeria şi Africa de Sud sunt cele mai mari pieţe din Africa pentru dispozitivele mobile, numărul utilizatorilor înregistrând o creştere uluitoare în ultimii şapte ani.

    Nigeria mai face parte şi din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi este cel mai mare producător de pe continent. Guvernul nigerian se aşteaptă ca încasările din petrol să atingă suma de 40 de miliarde dolari în 2014. „Această schimbare pozitivă care s-a produs este încă un exerciţiu în lucru. Indiferent de încercările de astăzi, această ţară are asigurat un loc la masa celor mari„, a declarat Jonathan Goodluck, preşedintele Nigeriei.

    Analiştii par a fi de acord cu liderul statului african. „Ne putem aştepta la politici care să încerce creşterea acestor rezultate economice în perioada următoare, fapt care ar trebui să aibă o influenţă pozitivă asupra creşterii produsului intern brut„, au declarat Chris Becker şi Catherine Bennet, specialişti în cadrul ETM Analytics din Johannesburg. „Anunţarea unui buget ce se concentrează pe expansiune nu ar trebui să deranjeze pieţele momentan.„

    Instituţiile financiare atrag însă atenţia asupra pericolului ce poate veni din efervescenţa acestor ştiri. „Trebuie să ne asigurăm că această creştere este una sustenabilă şi de asemenea inclusivă„, a subliniat Bertrand Badre, CFO al Băncii Mondiale.

  • Ponta: Gheţea are contract la CEC până la anul, trebuie o soluţie pentru a nu primi despăgubiri

     “Poate chiar săptămâna aceasta, pentru că e vorba de faptul că Gheţea are un contract care expiră abia la anul şi, atunci, trebuie găsită o soluţie prin care CEC să nu plătească aceste despăgubiri”, a spus Ponta la România TV, întrebat când va fi înlocuit Gheţea la conducerea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC Bank).

    În urmă cu două luni, premierul Victor Ponta, atunci ministru interimar de Finanţe, a declarat agenţiei MEDIAFAX că l-a propus pe secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru la conducerea Casei de Economii şi Consemnaţiuni, în locul lui Radu Gheţea.

    El a precizat atunci că nu numeşte personal conducerea CEC, ci aprobă o procedură iniţiată de fostul ministru Chiţoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul din ţările OCDE a crescut în februarie

     Rata şomajului din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a urcat cu 0,1 puncte procentuale faţă de ianuarie, potrivit unui comunicat transmis miercuri de OCDE.

    Numărul şomerilor din cele 34 de ţări OCDE a coborât cu 3,8 milioane faţă de maximul record înregistrat în aprilie 2010, dar este cu 11,4 milioane – aproximativ o treime – mai ridicat faţă de nivelul din iulie 2008, anterior crizei financiare mondiale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schema de ajutor de stat pentru înfiinţarea a 20 locuri de muncă, dezbătută în 2 săptămâni

     “Schema privind investiţiile companiilor româneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decât cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămâni”, a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a României, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro.

    El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul având un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsurile de austeritate au crescut inegalităţile sociale, apreciază experţi ai FMI

     “Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor”, admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

    Potrivit lor, planurile de economii bugetare conduc, în mod “tradiţional”, la pierderi de locuri de muncă, care au “tendinţa de a consolida inegalităţile” în detrimentul celor mai puţin favorizaţi, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii.

    FMI, care negociază în prezent un plan de ajutorare cu Ucraina, a admis deja că a subestimat impactul austerităţii asupra creşterii, dar este pentru prima oară când evocă consecinţele sale asupra inegalităţilor sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce avem de făcut ca să nu murim de foame la bătrâneţe

    Instituţia propune ca guvernele să găsească şi alte surse de finanţare a pensiilor în afară de taxarea muncii, care va fi insuficientă ca resursă pentru pensiile generaţiilor viitoare. Raportul “Piramida inversată: problemele sistemelor de pensii în Europa şi Asia Centrală” examinează eficienţa limitată a celor două soluţii încercate până acum: generarea unor venituri fiscale suplimentare, din varii surse (dar multe ţări europene au deja poveri fiscale mari) şi creşterea numărului de contributori (dar imigraţia ca soluţie de moment creează de fapt noi generaţii de viitori pensionari).

    Soluţia avansată de Banca Mondială este, în schimb, ca veniturile acumulate pentru pensii să fie limitate, ca în anii ’70, la perioada când cetăţenii nu vor mai putea să lucreze, de obicei ultimii 15 ani din viaţă, faţă de situaţia din prezent, când media anilor acoperiţi de pensii este de 18 ani pentru bărbaţi şi 23,5 ani pentru femei. Prin urmare, fiecare individ ar trebui să încerce să iasă la pensie cât mai târziu, reiese din raport; cât despre ceea ce depăşeşte aceste sume, ele ar trebui să fie asigurate de indivizi prin economii făcute de-a lungul vieţii.

    “Sistemele de pensii nu mai pot asigura beneficii tot mai generoase unui număr tot mai mare de pensionari. Creşterea speranţei de viaţă, declinul drastic al fertilităţii şi amplificarea emigraţiei au afectat accesul la sistemele de pensii”, afirmă Ana Revenga, vicepreşedinte în cadrul Băncii Mondiale responsabilă cu reducerea sărăciei şi management economic. “Sistemele publice de pensii va trebui să pună pe primul plan asigurarea pensiilor de bază, însoţită de măsuri de încurajare a unei ieşiri mai târziu la pensie şi a constituirii de economii pe cont propriu de către fiecare individ”,  susţine Revenga.

  • STUDIU: Migraţia românilor şi bulgarilor este benefică economiilor statelor vest-europene

     Joakim Ruist, cercetător la Universitatea din Göteborg, a făcut calcule precise pentru Suedia, unde bulgarii şi românii pot lucra fără restricţii din anul 2007, şi pentru alte 14 state membre ale Uniunii Europene.

    “Concluziile mele arată clar că temerile exprimate în prezent în alte state europene privind poverile care ar trebui suportate de statul asistenţial pentru primirea românilor şi bulgarilor sunt nefondate”, precizează expertul.

    În Suedia, un imigrant român sau bulgar oferă statului prin activităţile sale cu 30 la sută mai mult decât primeşte, subliniază Ruist. “Acest rezultat pozitiv se datorează faptului că imigranţii primesc mai puţine indemnizaţii sociale decât media populaţiei suedeze”, explică cercetătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro