Anca Boagiu a declarat, pe şantierul DN 79 Arad – Oradea, aflat în reabilitare, că în prezent în România sunt în execuţie lucrări de reabilitare pe 24 de drumuri naţionale, însumând 2.300 de kilometri. Ea a spus că după ultimele vizite pe şantiere are încredere că firmele care au primit lucrările îşi vor asuma termenele de execuţie prevăzute în contracte, astfel încât până la începutul anului 2013 lucrările să fie încheiate.
Tag: drumuri
-
Care e starea drumurilor din ţară şi unde sunt probleme de trafic
Cel mai greu se va circula pe DN6 Bucureşti – Alexandria, pe segmentul Ghimpaţi – Mihăileşti, deoarece foarte mulţi bucureşteni s-au deplasat în judeţele Giurgiu şi Teleorman pentru a achiziţiona diverse produse alimentare. Poliţia îi atenţionează pe automobiliştii care se vor întoarce duminică în Bucureşti pe acest drum că vor circula “bară la bară”, mai ales la orele serii.
Pe câteva drumuri naţionale care străbat zone montane înalte existau, duminică dimineaţa, porţiuni de carosabil acoperit cu un strat subţire de zăpadă frământată, în amestec cu material antiderapant, cele mai importante fiind DN13B – Pasul Bucin, DN18 – Pasul Gutâi şi Borşa, DN17 Pasul Tihuţa, DN19 – Sighet şi DN7A. Pentru că sâmbătă a nins abundent, ceva mai greu se circulă pe DN67C Novaci – Rânca, în judeţul Gorj. Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române îi sfătuieşte pe turiştii care se îndreaptă către staţiunea Rânca să monteze pe roţi lanţurile antiderapante pe porţiunea pe care încă există zăpadă.
Spre seară, probleme vor apărea şi pe autostrada A1, pe sensul de mers Piteşti – Bucureşti. Poliţia aminteşte că frecvent, în zilele cu trafic intens, imediat după lăsarea întunericului se produc tamponări între autovehicule la intrarea în Bucureşti, pe fondul nepăstrării unei distanţe corespunzătoare în mers. În plus, aşa cum s-a întâmplat şi sâmbătă, parcările centrelor comerciale din apropierea intersecţiei autostrăzii cu Centura Capitalei se vor umple, astfel că se vor forma coloane de maşini, existând posibilitatea ca acestea să ajungă până pe autostradă şi până pe Centura Capitalei.
Şi pe DN1 se formează coloane de autovehicule pe Valea Prahovei, motiv pentru care Poliţia le recomandă conducătorilor auto care pornesc dinspre Braşov către Bucureşti să circule pe DN1A Săcele – Cheia – Ploieşti.
Dispeceratul de monitorizare a traficului de la Bărcăneşti, judeţul Prahova, a înregistrat vineri pe DN1, pe sensul de mers Bucureşti – Ploieşti, 20.479 de maşini, iar sâmbătă 17.075, cu 1.600 mai multe decât în săptămâna trecută.
-
De ce nu este gata A3 Bucureşti-Ploieşti în decembrie
ZF s-a angajat să scoată la raport autostrăzile construite şi să urmărească îndeaproape lucrările. Din acest motiv, săptămâna trecută am încercat să parcurgem integral autostrada, de la intrarea de pe centura Capitalei până la ieşirea pe centura de vest a Ploieştiului. Cu toate că autostrada la care se lucrează de aproape patru ani era programată pentru a fi inaugurată în luna decembrie, nici măcar cu o lună înainte de termenul-limită aceasta nu poate fi parcursă deoarece multe poduri şi podeţe nu sunt finalizate decât într-un procent scăzut, iar pe multe porţiuni încă se lucrează la fundaţii. În plus, conexiunea dintre A3 şi centura Ploieştiului nu poate fi realizată deoarece nu sunt gata exproprierile şi implicit rondul unde se vor intersecta cele două nu poate fi construit. Astfel, singura posibilitate de a parcurge autostrada (aproape) integral a fost la volanul unei camionete 4×4 – în acest caz, un Volkswagen Amarok echipat special cu anvelope pe off-road, anumite porţiuni fiind prea dificile chiar şi pentru un SUV.
-
România are drumuri mai proaste ca Botswana: Autostrada Transilvania va fi gata în 2026
Proiectul a început în 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde euro pentru construcţia a 415 kilometri, dar porţiunea realizată până în prezent cu finanţarea statului depăşeşte cu puţin 10% din traseul total. Pentru un tronson de doar 52 kilometri construiţi într-un interval de şapte ani, dar pentru care guvernele îşi dispută cu îndârjire meritele şi dreptul de a tăia panglica inaugurală, statul a cheltuit până în prezent 5,6 miliarde lei, reprezentând mai mult de jumătate din totalul fondurilor care ar fi trebuit alocate pentru întregul proiect.
-
Umbrărescu deţine cea mai profitabilă companie dintre antreprenorii local. Marja de profit: 27%
Având în vedere că cifra de afaceri a companiei s-a situat anul trecut la 161,3 milioane de euro, înseamnă că marja de profit a fost de circa 27%, una dintre mai ridicate din topul celor mai profitabile 20 de firme. Astfel, firma lui Umbrărescu a fost depăşită la acest capitol doar de cimentişti precum Carpatcement (30%) sau Lafarge Ciment (33%) sau de Transgaz (29%). Dorinel Umbrărescu se numără printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali şi deţine şi constructorul Tehnostrade, cu afaceri de 99,7 milioane de euro şi profit de 23 milioane de euro anul trecut. O treime dintre contractele pentru reabilitare de drumuri naţionale semnate în perioada septembrie 2010-mai 2011, au fost câştigate de firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, controlate de Umbrărescu.
-
Umbrarescu a castigat un contract de 130 mil. euro, primul din programul celor 10.000 km
In urma lansarii licitatiilor publice pentru atribuirea
lucrarilor in cadrul proiectului prioritar “10.000 km de drumuri
judetene si de interes local”, din cadrul PNDI, au fost depuse
oferte pentru obiectivele de investitii din judetele Neamt, Iasi,
Braila, Galati, Covasna, Brasov, Bihor, Arad, Bacau, Vaslui,
Vrancea, Buzau, Ialomita, Calarasi, Olt, Arges, Dolj, Gorj, Satu
Mare, Salaj, Suceava, Botosani, Hunedoara, Timis, Valcea, Sibiu,
Dambovita, Teleorman, Prahova, Giurgiu si Ilfov, se arata intr-un
comunicat al ministerului. Pana in prezent au fost deschise
ofertele pentru pachetele Neamt-Iasi, Braila-Galati,
Brasov-Covasna, Ialomita-Calarasi, Prahova-Giurgiu-Ilfov, termenul
pentru deschiderea tuturor ofertelor fiind 10 august. “Pentru
obiectivele de investitii din judetele Tulcea, Constanta,
Caras-Severin, Mehedinti, Cluj, Alba, Mures, Harghita, Bistrita
Nasaud si Maramures procedura de achizitie publica a lucrarilor de
proiectare si executie va fi relansata”, se precizeaza in
comunicat. -
Ce drumuri nationale sunt inchise sau au restrictii de circulatie in aceasta vara
Restrictii de circulatie:
DN 15 – km.109+940 – km.182+800, perioada 20.04.2011 –
20.07.2011;
DN 12 – km.0+000 – km.16+625, perioada 15.04.2011 –
15.07.2011;
DN 2 si DN 17 – Constructie varianta Suceava – perioada
03.05.2011-01.08.2011;
DN 24B – km.0+000 – km.47+881, perioada 16.05.2011 –
15.11.2011;
DN 24 – km.51+000 – km.105+000, perioada 05.05.2011 –
05.08.2011;
DN 1 – km.120+142 si km.121+155, perioada 27.05.2011 –
25.07.2011;
DN Centura Bucuresti – km.0+000 – km.2+400, perioada 30.05.2011 –
27.07.2011;
Autostrada A1, Bucuresti – Pitesti – km.49+208, perioada 15.04.2011
– 04.10.2011;
DN 66 – km.48+900 – km.93+500, perioada 20.04.2011 –
20.07.2011;
DN 6 – km.358+000 – km.388+100, perioada 04.06.2011 –
04.09.2011;
DN 6 – km.450+768 – km.494+500, perioada 18.04.2011 –
17.07.2011;
DN 69 – km.45+448 – km.46+114, perioada 01.06.2011 –
30.09.2011;
DN 67 C – km.67+000 – km.148+414, perioada 05.05.2011 –
05.08.2011;
DN 19 – km.5+853 – km.128+057, perioada 22.02.2011 –
30.07.2011.Inchideri de circulatie:
Circulatia vehiculelor pe DN 22C este inchisa pana la 30.09.2011,
in vederea executarii lucrarilor de reabilitare a podului situat la
km.1+950. Soferii au la dispozitie urmatoarele variante
alternative:– Pentru autovehiculele cu masa totala maxima autorizata pana la
3,5 tone:
Autostrada A2, (Bucuresti – Cernavoda) – municipiul Cernavoda – DJ
223C (Cernavoda – stefan cel Mare) – DN 22C (stefan cel Mare –
Murfatlar) – DN3 (Murfatlar – Constanta).– Pentru toate categoriile de autovehicule: DN 2
(Bucuresti-Urziceni) – DN 2A (Urziceni – Slobozia – Harsova –
Constanta); Autostrada A2 (Bucuresti – Fundulea – Drajna) – DN 21
(Drajna – Slobozia) – DN 2A (Slobozia – Harsova – Constanta);
Autostrada A2 (Bucuresti – Fundulea – Drajna – Fetesti) – DN 3B
(Fetesti – Chirana) – DN 2A (Chirana – Harsova – Constanta). -
155 de milioane de euro de la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit disponibili pentru investitii
Solicitantii au la dispozitie 155,94 milioane de euro pentru
investitii incadrate la submasura d) a Masurii 322, mai exact
pentru refacerea si modernizarea drumurilor comunale, podurilor si
podetelor, afectate de inundatiile care au avut loc in anul 2010.
Acestia pot primi pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile
pentru refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, iar
valoarea totala eligibila a proiectului nu va depasi 1,5 milioane
euro.Depunerea proiectelor aferente Masurii 322, submasura d) se va
face la Oficiile Judetene ale Agentiei de Plati pentru Dezvoltare
Rurala si Pescuit, zilnic, in intervalul orar 09:00 – 14:00.Termenul limita al depunerii cererilor de proiecte pentru
aceasta sesiune este vineri, 29 iulie 2011, ora 12:00.
Pentru a primi finantare nerambursabila, solicitantul trebuie sa
indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate
in cadrul Ghidul Solicitantului aferent acestei masuri de
finantare.
Acesta se poate descarca gratuit de pe pagina de internet a
Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit,
www.aprdp.ro. -
Ultimele doua sectiuni din centura Bucuresti vor costa peste 100 de milioane de euro
Contractul este finantat de la bugetul de stat si are o durata
totala de 69 de luni, din care proiectarea va dura 3 luni, executia
lucrarilor 18 luni, iar perioada de garantie 48 de luni, se arata
intr-un anunt al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri.
Pentru inchiderea inelului de circulatie este nevoie de executia
celor doua capete ale centurii, in lungime totala de 20,14
kilometri, astfel ca licitatia a fost impartita in doua loturi.
Primul lot, in lungime de 8,7 kilometri, este situat intre A1 si
DN7, iar lucrarile sunt estimate la 153,79 milioane lei, fara TVA,
iar lotul doi are o lungime de 11,4 kilometri, intre DN 2 si A2, si
cu o valoare estimativa de 270,88 milioane lei, fara TVA. -
Noul motto al regilor asfaltului: “Si drumurile mici aduc profituri mari”
Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a scos la
licitatie 183 de kilometri de autostrazi, a venit randul
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) sa atraga
constructorii in concurs. Dupa ce a lansat spre licitatie 20 de
pachete de drumuri judetene si locale din toate judetele tarii,
calculele MDRT nu au iesit chiar asa cum erau prevazute initial.
Dar s-au mentinut aproape. Astfel, din cei 10.000 de kilometri de
sosele, anuntati cu surle si trambite ca vor fi reabilitati sau
modernizati in urma cu cateva luni, au fost licitati doar 8.600, al
caror cost total este estimat la 2,6 miliarde de euro fara TVA. Cu
alte cuvinte, lucrarile prin care un kilometru de drum judetean sau
comunal va fi reparat vor costa, in medie, aproximativ 302.000 de
euro. Mult, putin?Potrivit standardelor de cost publicate de Ministerul
Dezvoltarii, modernizarea unui kilometru de drum comunal ar trebui
sa coste circa 165.000 de euro fara TVA, reabilitarea unui
kilometru de drum judetean – 274.000 de euro, in timp ce
modernizarea unui kilometru de drum judetean ar trebui sa coste
330.000 de euro. Daca luam in calcul si faptul ca din cei 8.600 de
kilometri scosi la licitatie, doar 1.700 de kilometri sunt sosele
judetene, restul fiind drumuri de interes comunal sau local,
rezulta ca acest program ar fi trebuit sa coste cel mult 1,7
miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin care iau in
calcul si standardele de cost. Ramane insa de vazut daca
constructorii vor depune oferte de pret mai mici, asa cum s-a
intamplat in cazul celor 183 de kilometri de autostrazi licitati
anul acesta, pentru care ofertele castigatoare valoreaza, insumat,
1 miliard de euro, fata de 1,4 miliarde de euro, cat estimase
initial Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
Proiectul celor 10.000 de kilometri (din care au ramas 8.600)
face parte din Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii,
care va cuprinde, de asemenea, si modernizarea satului romanesc,
dar si realizarea sistemului de canalizare, epurare a apelor uzate
si alimentare cu apa a localitatilor.Ce este cu adevarat interesant insa la acest program al
drumurilor judetene sI locale este faptul ca difera de clasicele
proiecte licitate de stat, in sensul ca cei care vor castiga
contractele, fie ei constructori romani sau straini, vor fi nevoiti
sa-si finanteze singuri lucrarile timp de circa doi ani, pana in
2013.
Parerile sunt impartite in breasla constructorilor: desi acestia
par a fi dezavantajati de faptul ca vor primi bani pentru lucrari
abia din anul 2013, sunt si firme de profil care sunt dispuse sa
accepte si un astfel de compromis, mai ales ca, in ultimii doi ani,
piata constructiilor s-a redus cu circa 40%, iar constructorii au
nevoie de proiectele licitate de stat ca de aer. Spre exemplu,
Costel Casuneanu, unul dintre regii asfaltului din Romania, ce
controleaza firma PA&CO International, si-a aratat
disponibilitatea pentru acest program, spunand in primele luni ale
anului, cand pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice a aparut
primul anunt de intentie privind licitatiile MDRT, ca il
intereseaza si aceasta varianta, “chiar daca investitiile se fac,
initial, pe banii constructorilor”.