Tag: datorie

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,4 mld. euro
    suma pe care România ar putea s-o obţină din vânzarea acţiunilor la cele mai importante companii de stat, acoperind 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu al Institutului de cercetare Economică din Austria

    945 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele opt luni, comparativ cu 489 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013

    1,8%
    scăderea la 31 august a datoriei externe pe termen lung, la 77,4 mld. euro (80% din totalul datoriei externe) faţă de nivelul de la 31 decembrie 2013

    5,8%
    cu atât a scăzut producţia industrială a Ungariei în august faţă de iulie, cea mai mare din UE, urmată în amploare de scăderile din Germania (4,3%) şi Croaţia (-4,1%)

    0,8%
    scăderea producţiei industriale în UE în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut (pentru zona euro, scăderea a fost de 1,9%), în timp ce faţă de iulie 2014 scăderea a fost de 1,4% (1,8% pentru zona euro)

  • Argentina va intra în incapacitate de plată. Statul nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu creditorii

    Pentru a doua oară 12 ani, Argentina va intra în incapacitate de plată. Discuţiile pe care reprezentanţii statului sud-american le-au avut cu reprezentanţii mai multor creditori, la New York, au rămas fără rezultat, astfel încât termenul pentru achitarea datoriei a fost depăşit, relatează Reuters. 
     
    Băncile din Argentina au reuşit să propună un plan de achiziţionare a datoriilor neperformante de la creditori, însă acesta nu a fost acceptat. 
     
    Intrarea în incapacitate de plată va afecta economia aflată deja în recesiune, existând riscul ca preţurile să crească într-un termen extrem de scurt. 
     
    Argentina a mai intrat în incapacitate de plată în 2002, atunci când peste un milion de oameni şi-au pierdut locul de muncă iar protestele de stradă, ce au durat săptămâni la rândul, au dus la moartea a zeci de oameni.
  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    39% din PIB
    datoria publică la finele primului trimestru (247,9 mld. lei), a cincea cea mai redusă din UE, conform Eurostat, şi în uşoară creştere de la 38,7% din PIB (230 mld. lei) la sfârşitul primului trimestru din 2013

    2.721
    numărul sinuciderilor din România în 2013, mai mic decât în 2012, când s-au înregistrat 2.753 de cazuri, în timp ce maximul după 1996 a fost consemnat în 2000 (3.967 cazuri)

    612 mil. lei
    profiturile cumulate în primul semestru ale celor cinci SIF, aproape cât profitul cumulat de 626 mil. lei din tot anul 2013

    5,5 mld. euro
    fondurile europene absorbite de România în 2013, în timp ce contribuţia sa la bugetul UE a fost de 1,5 mld. euro

    25,1 mld. euro
    excedentul comercial înregistrat UE în relaţia cu SUA în primul trimestru, în timp ce faţă de China a înregistrat un deficit de 26,9 mld. euro, iar faţă de Rusia un deficit de 16,3 mld. euro

    0,5%
    inflaţia din zona euro în luna iunie, la acelaşi nivel înregistrat în mai, un minim istoric, în timp ce în UE inflaţia a crescut la 0,7%, faţă de 0,6% în mai

     

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.

  • Cu ochi mari la poarta băncii. Valul de panică stârnit printre depunătorii băncilor bulgăreşti a trecut

    VALUL DE PANICĂ STÂRNIT PRINTRE DEPUNĂTORII A DOUĂ BĂNCI BULGĂREŞTI A TRECUT. BANCA NAŢIONALĂ A BULGARIEI (BNB) A PLASAT ÎN ADMINISTRARE SPECIALĂ BANCA COMERCIALĂ CORPORATISTĂ (CORPBANK – KTB), a patra mare bancă din ţară, iar First Investment Bank (Fibank), a treia bancă, a anunţat că îşi continuă activitatea normal, după ce a onorat retrageri de depozite de peste 400 mil. euro. Comisia Europeană a aprobat totuşi ca Sofia să deschidă o linie de credit de 1,7 mld. euro pentru susţinerea celor două bănci, care deţin 18,5% din totalul activelor bancare la nivel naţional.

    Toţi analiştii financiari occidentali au dat asigurări că situaţia KTB a fost unică în sistemul bancar bulgăresc, altminteri solid, cu o rată record de adecvare a capitalului (20%) şi cu fundamente economice de invidiat (datoria publică de 19% din PIB, deficitul bugetar de 2% din PIB, dar mai ales regimul de consiliu monetar care după criza din 1996-97 a ţinut drastic şi neîncetat în frâu finanţele ţării, cu leva legată de euro şi cantitatea de bani din economie dimensionată strict în funcţie de rezervele valutare).

    Şi misiunea FMI la Sofia lăudase la 12 iunie sănătatea băncilor ţării. Desigur, astfel de asigurări au fost date şi pentru a nu afecta încrederea în băncile străine din Bulgaria (UniCredit, Raiffeisen, OTP, NBG), care deţin circa 70% din sistem. Numai că încrederea nu ţine numai de cifre, ci şi de calitatea mediului economic, a supravegherii bancare şi de capacitatea autorităţilor de a stăpâni o criză.

    Or, prima punere de paie pe foc a venit chiar de la BNB. Procuratura a confirmat la 18 iunie că viceguvernatorul Ţvetan Gunev a fost pus sub anchetă pentru neglijenţă în supravegherea creditelor riscante date de nişte bănci, iar un presupus angajat al BNB a trimis presei o misivă în care sugera că Gunev a închis ochii faţă de abuzurile KTB fiindcă „e dependent financiar“ de ea. În 2011, însuşi Ivan Iskrov, guvernatorul BNB, fusese implicat într-un scandal declanşat de dezvăluirile din presă că ar fi făcut presiuni asupra Allied Irish, pe atunci proprietara Băncii Bulgaro-Americane de Credit, ca să vândă banca respectivă către KTB (ulterior, banca a fost cumpărată de Ţvetelina Borislavova, partenera premierului de atunci Boiko Borisov).

    Mai departe, politicienii au amplificat scandalul. Un deputat socialist s-a trezit vorbind că are informaţii cum că va fi atacată şi o a doua bancă, ceea ce a accelerat căderea acţiunilor băncilor bulgăreşti la bursă, iar Boiko Borisov, liderul partidului de centru-dreapta GERB, s-a trezit şi el vorbind că ar trebui ca Bulgaria să ceară FMI un împrumut de 2,5-3 mld. euro şi că FMI trebuie să pregătească viitorul buget al ţării, pentru că în caz contrar guvernul socialist al lui Plamen Oreşarski „va umbla la rezerva fiscală“ ca să ajute KTB. Într-o asemenea atmosferă nici nu mai pare comic că primul ins arestat fiindcă a trimis SMS-uri şi mesaje alarmiste despre Fibank înainte de retragerile masive de depozite din 27 iunie e un sofiot acuzat de trafic de droguri, poreclit Chicago, sincer convins că Illuminati, reptilienii, si­oniştii şi masonii sunt mână-n mână cu elita politică.

    Ancheta contra lui Gunev a fost declanşată de o plângere din februarie a Reţelei de Protest (mişcarea ONG-urilor şi a unor oameni de afaceri care au organizat, alături de fostul partid de guvernământ GERB, manifestaţiile-maraton începute în iunie 2013 contra guvernului socialist, acuzat de corupţie şi clientelism). Reţeaua cerea investigarea legăturilor între mogulul media Delian Peevski, Ţvetan Vasilev, acţionarul majoritar al KTB, şi Nikolai Barekov, un fost om de televiziune devenit liderul noului partid populist Bulga­ria fără Cenzură (BBŢ), format în mai 2013 şi ajuns deja a patra forţă politică a ţării, judecând după rezultatele alegerilor europarlamentare, unde a obţinut două mandate. Plângerea Reţelei de Protest viza multiple activităţi ilegale, de la spălare de bani la trafic de influenţă, iar în privin­ţa KTB erau suspectate credite acordate ilegal.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    298 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele 4 luni, faţă de 241 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului veniturilor cu 878 mil. euro

    4,5 mil. tone
    exporturile României de grâu în anul 2013-2014 (până la nouă recoltă), din care 87% către ţările din afara UE, conform BRM

    76,18 mld. euro
    datoria externă pe termen lung la 30 aprilie, în scădere cu 0,9% faţă de 31 decembrie 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 18,31 mld. euro, în scădere cu 4,5%

    1,2%
    cu atât a crescut costul orar al muncii în T1 faţă de acelaşi interval din 2013 în UE, în timp ce în zona euro a crescut cu 0,9%; cea mai mare creştere a fost consemnată în Letonia (7%), iar cea mai mare scădere în Cipru (6,9%)

    7,2%
    creşterea în aprilie a sectorului de construcţii din UE faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după o creştere de 6,4% în martie
    ele 28 de state europene

    215 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna aprilie, în scădere faţă de luna anterioară, când s-au plasat la nivelul de 288 mil. euro


     

  • Politica paşilor foarte mărunţi pentru Ucraina

    Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.

    Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.

    Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.

    De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a  separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.

    Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.


     

  • Stanciu despre femeia care a şantajat-o: Nu ştiu ce sau cine a determinat-o să aibă această atitudine

     “Am cunoscut-o, dar nu foarte îndeaproape. Ea lucra la cabinetul soţului meu. (…) Cu ani de zile în urmă i-a fost prezentată soţului meu ca fiind o persoană căreia i-a fost restructurat locul unde lucra domnia sa, o persoană care nu este căsătorită, care are doi copii şi care se află într-o situaţie familială grea. Soţul meu (…), în general faţă de copii, poate determinat şi de faptul că mama lui a murit când el avea şapte ani, a manifestat întotdeauna înţelegere şi întotdeauna a dat copiilor care i se părea că sunt în nevoie”, a spus judecătoarea Livia Stanciu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că procurorii anticorupţie urmează să stabilească motivele pentru care femeia din Galaţi a şantajat-o.

    Magistratul a adăugat că femeia a crezut că dacă o va ameninţa cu un scandal mediatic, va reuşi să obţină suma de 20.000 de euro. Livia Stanciu a spus că nu poate tolera o astfel de atitudine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se duc banii FMI pentru Ucraina

    Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.

    În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.

    Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.

    Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.

    Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.

  • Ponta, despre ancheta la ANRE: Mă bucur foarte mult că instituţiile statului îşi fac datoria

     „Evident că nu cunosc detalii din dosarul penal, dar, atât timp cât s-au încălcat legi importante şi atât timp cât au fost încărcate facturi, trebuie să existe o răspundere personală a celor care au încălcat legea şi măsuri ca în viitor asemenea situaţii să fie evitate. Din punctul de vedere al Guvernului, imediat ce avem nişte concluzii despre modul în care s-a încălcat legea, putem să luăm mai departe măsuri ca să evităm pe viitor ca ceea ce spuneţi dumneavoastră (presa – n.r.) că s-a întâmplat să nu mai fie posibil”, a spus premierul.

    Întrebat despre faptul că l-a lăudat recent pe patronul SC ElectroAlfa International SRL, una dintre persoanele implicate în acest dosar, Victor Ponta a răspuns: „Eu laud pe foarte multă lume atunci când cineva face lucruri bune. Dacă face lucruri rele, el e sancţionat. Eu am lăudat vreo 20 de milioane de români. Sper că nu vreţi să mă opresc din acest obicei, altfel bun.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro