BusinessMagazin

Tag: crestere

  • JPMorgan pregăteşte un zgârie-nori uriaş de 3 miliarde de lire în estul Londrei: Sediu central de 278.700 mp pentru 12.000 de angajaţi, care va transforma Canary Wharf şi va crea mii de locuri de muncă, devenind unul dintre cele mai mari proiecte comerciale din Europa

    Gigantul bancar JPMorgan a anunţat planurile de a construi un nou sediu central în Marea Britanie, în estul Londrei, proiectul fiind supus aprobării autorităţilor locale. Dacă va fi aprobat, acesta va deveni unul dintre cele mai mari clădiri comerciale din Europa, scrie Construction News.

    Noua construcţie, cu o suprafaţă de 278.700 metri pătraţi, va putea găzdui până la 12.000 de angajaţi şi va funcţiona ca principalul centru al băncii pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Proiectată de renumita firmă Foster + Partners, investiţia de 3 miliarde de lire va fi realizată în parteneriat cu dezvoltatorul Canary Wharf Group şi este estimată să fie finalizată în aproximativ şase ani.

    Situată pe amplasamentul Riverside South din Canary Wharf, clădirea va consolida majoritatea operaţiunilor existente ale JPMorgan în Londra, inclusiv activităţile de la 25 Bank Street.

    În prezent, banca operează de pe trei locaţii în Londra: investiţiile şi banca comercială în Canary Wharf, iar gestionarea activelor şi a averilor la 60 Victoria Embankment.

    Compania a declarat că proiectul va genera peste 7.800 de locuri de muncă pe perioada construcţiei şi va contribui cu aproximativ 9,9 miliarde de lire la economia britanică pe parcursul celor şase ani, inclusiv prin impactul asupra industriilor locale.

    Planurile includ săli de tranzacţionare, spaţii de colaborare şi relaxare, cafenele, terase şi parcări pentru biciclete, alături de spaţii publice verzi şi acces îmbunătăţit la malul Tamisei.

    Proiectul beneficiază de consultanţa independentă a lui Sir George Iacobescu, fostul director executiv al Canary Wharf Group.

     

  • Rusia în iarna a patra a războiului: Cum se prăbuşeşte viaţa de zi cu zi sub loviturile dronelor, inflaţiei galopante şi presiunilor americane, în timp ce Kremlinul continuă conflictul fără să vadă marginea prăpastiei economice

    Pe măsură ce războiul declanşat de preşedintele Vladimir Putin împotriva Ucrainei intră în a patra iarnă, ruşii sunt nevoiţi să accepte că impactul conflictului se infiltrează tot mai adânc în aproape toate aspectele vieţii lor cotidiene.

    Potrivit Bloomberg, zeci de regiuni din centrul şi sudul Rusiei simt acum apropierea frontului, în timp ce drone – şi uneori chiar rachete – lovesc instalaţii energetice şi clădiri rezidenţiale. Sirenele de raid aerian răsună aproape în fiecare noapte, devenind un semnal constant şi vizibil că războiul se extinde tot mai mult către interiorul ţării.

    Dincolo de linia frontului, restul Rusiei – inclusiv Moscova – începe să resimtă presiunea economică. Gospodăriile reduc cheltuielile pentru alimente, iar companiile din oţel, minerit şi energie se confruntă cu dificultăţi. Motorul economic al ţării prezintă fisuri tot mai clare, iar rezistenţa aparentă din primii ani ai conflictului, alimentată de stimuli fiscali uriaşi şi venituri record din energie, este supusă la noi probe.

    Deşi nivelul de suferinţă nu se apropie de cel al Ucrainei şi nu pare, în sine, suficient pentru a-l determina pe Putin să pună capăt războiului, realitatea subliniază costurile tot mai mari ale deciziei Kremlinului de a lansa invazia totală în februarie 2022.

    Aceste efecte se amplifică chiar în timp ce Statele Unite intensifică presiunile pentru a limita veniturile Rusiei din petrol şi gaze, parte a efortului administraţiei Trump de a forţa un acord de încetare a focului. Impulsul diplomatic pare să crească, discuţiile mutându-se spre Moscova, unde negocieri discrete între SUA şi Rusia încearcă să contureze un pachet care să ofere Kremlinului relaxarea sancţiunilor cerută.

    „Pe baza indicatorilor economici, ar fi în interesul Rusiei să oprească războiul acum”, afirmă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin. „Totuşi, pentru a dori cu adevărat să închei conflictul, trebuie să vezi marginea prăpastiei. Rusia nu a ajuns încă acolo.”

    În lipsa acestei conştientizări, situaţia populaţiei este pe cale să se agraveze înainte de a se putea îmbunătăţi.

    „Preţurile cresc mai repede decât salariile”, spune Elena, 27 de ani, manager într-o firmă de evenimente din regiunea Moscovei. Bloomberg nu i-a publicat numele complet pentru a evita eventuale repercusiuni. Ea şi-a schimbat deja obiceiurile de consum: cumpără mai puţine haine şi mai multe produse locale, deoarece importurile au devenit prea scumpe.

    Este o schimbare radicală faţă de începutul războiului, când PIB-ul creştea datorită investiţiilor masive legate de armată, iar salariile au înregistrat o creştere de aproape 20% în 2024, alimentând cererea, dar şi inflaţia.

    Banca centrală a Rusiei a fost nevoită să majoreze dobânda de referinţă la un record de 21% în octombrie anul trecut pentru a tempera inflaţia şi a răci o economie supraîncălzită. Chiar dacă ratele au mai scăzut, efectele întârziate ale înăspririi monetare devin vizibile, scoţând la lumină dezechilibre profunde într-o ţară reconfigurată pentru război, dar care încă trebuie să susţină un sector civil vast.

    Inflaţia s-a redus la aproximativ 6,8% la începutul lui noiembrie, însă principalul motiv este slăbirea cererii de consum, arată Centrul pentru Analiză Macroeconomică şi Prognoze pe Termen Scurt, condus de fratele ministrului rus al apărării. Platforma SberIndex, deţinută de Sberbank, indică, de asemenea, că ruşii reduc tot mai mult cheltuielile cu alimentele.

  • Afacerile producătorului de dulciuri ETI European Food Industries, parte a grupului turc ETI, au crescut cu 10% în 2024, la 295 mil. Lei

    Producătorul de dulciuri ETI European Food Industries, parte a grupului turc ETI, a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 294,6 mil. lei (59,2 mil. euro), în creştere cu 10,7% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de aproximativ 266 mil. lei (53,8 mil. euro), potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor. ETI European Food Industries şi-a adâncit anul trecut pierderea netă la 118,3 mil. lei (23,7 mil. euro), de la 94,5 mil. lei (19,1 mil. euro), în 2023, conform datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 516 angajaţi, cu 98 de oameni mai mult decât în anul precedent.

    Fabrica ETI a început producţia pe piaţa locală în 2016, după investiţii de peste 50 de milioane de euro. România a fost prima investiţie a grupului în afara Turciei şi cea mai mare investiţie făcută de la zero în ultimul deceniu în sectorul dulciurilor din România. ETI European Food Industries a primit în luna noiembrie 2022 o infuzie de capital de peste 118 milioane de lei (circa 25 mil. euro), conform datelor anterioare de la Registrul Comerţului.

    Unitatea de producţie a ETI are o suprafaţă de circa 75.800 de metri pătraţi, dintre care aproximativ 18.500 de metri pătraţi reprezintă fabrica propriu-zisă, conform datelor furnizate anterior de companie.

    Fabrica a fost proiectată pentru extinderi viitoare planificate, care vor deservi pieţele din Balcani, Europa Centrală şi de Est. Grupul turc ETI şi-a început activitatea în 1961 şi are circa 7.500 de angajaţi, conform datelor de pe site-ul companiei. Compania are în portofoliu branduri precum ETI Wanted, Dare, Cin, Puf sau Milk Burger. În total, grupul are circa 45 de branduri şi 300 de produse.

    Compania ETI a fost înfiinţată în anul 1962 sub forma unei întreprinderi particulare denumite Fabrica de Biscuiţi ETI „Firuz Kanatli“, iar în anul 1972 a devenit o companie de familie denumită ETI S.A. Industrie Alimentară şi Comerţ. ETI Gida deţine opt unităţi de producţie.

    laurentiu.cotu@zf.ro   

     

     

  • Prăbuşirea Bitcoin sub 90.000 USD zguduie pieţele: ETF-uri şi giganţi cripto în retrageri record, trezorierii corporativi sub presiune, iar stablecoin-urile atrag atenţia băncilor centrale

    După ce bitcoin a scăzut sub 90.000 de dolari săptămâna aceasta şi a atins temporar 82.000, ştergând sute de miliarde din capitalizarea pieţei şi declanşând retrageri record din fondurile-cheie, BlackRock’s iShares Bitcoin Trust (IBIT) a înregistrat pe 19 noiembrie cea mai mare ieşire zilnică de la lansare: 523 de milioane de dolari retraşi, pe fondul vânzărilor generate de corecţia pieţei. Acţiunile legate de cripto au urmat trendul descendent, iar ideea că trezorierii corporativi pot gestiona volatilitatea prin active digitale este reevaluată în timp real, informează NAI 500.

    După vârful atins în octombrie, retragerea Bitcoin s-a accelerat, ducând criptomoneda la cele mai slabe niveluri din ultimele luni şi trăgând după ea Ethereum şi XRP. Impactul s-a simţit direct în fluxuri: retragerile record din IBIT arată cât de rapid pot trece ETF-urile de la cumpărători la surse de vânzare. În condiţii de lichiditate scăzută, vânzările generate de ETF-uri creează presiune reală pe piaţă. În prezent, Ethereum se tranzacţionează în jur de 2.915 USD, iar XRP la 2,17 USD, iar întregul complex cripto adoptă o strategie defensivă.

    Piaţa de acţiuni testează moda „trezoreriei digitale”. Acţiunile companiilor cu expunere directă la preţul criptomonedelor au scăzut împreună cu tokenurile. MicroStrategy, simbolul adoptării Bitcoin în bilanţuri, a pierdut teren, iar minerii precum Marathon Digital şi Riot Platforms au fost afectaţi de compresia marjelor şi îngustarea finanţărilor. Coinbase a scăzut şi ea, chiar dacă volatilitatea poate creşte veniturile din tranzacţii, deoarece investitorii de pe bursă reduc riscurile. Trezorierii corporativi care mizau pe criptomonede pentru lichiditate strategică se confruntă acum cu evaluări stricte şi obstacole mai mari pentru achiziţii suplimentare.

    În pofida corecţiei, exchange-urile se mişcă rapid pentru a securiza opţiuni de piaţă şi reglementare. Kraken a depus confidenţial pentru un IPO în SUA, vizând primul trimestru din 2026, iar Gemini a obţinut licenţa MiCA în Malta, deschizând accesul la întreaga UE. Aceste mişcări arată cum industria se adaptează, căutând simultan claritate reglementară şi expansiune, chiar dacă volatilitatea tokenurilor rămâne ridicată.

    Banca Centrală Europeană avertizează că stablecoin-urile populare ar putea atrage depozite din băncile tradiţionale, afectând finanţarea acestora. Pe măsură ce criptomonedele încep să funcţioneze ca bani, supravegherea bancară ar putea reduce unul dintre motoarele principale de creştere ale industriei.

    Dinamica ofertei va decide dacă retragerea actuală se adânceşte. ETF-urile rămân cel mai rapid canal de vânzare, minerii ar putea vinde pentru finanţarea operaţiunilor, iar trezorierii corporativi sunt săgeţi imprevizibile. Dacă fluxurile continuă să fie negative, pragurile de preţ devin mai greu de apărat.

    Investitorii trebuie să urmărească: evoluţia fluxurilor ETF, preţul Bitcoin peste zona 82.000–85.000 USD, stabilitatea Ethereum la 2.900 USD şi declaraţiile trezorierilor corporativi privind hedge-urile şi vânzările de active digitale. Politica şi reglementările – în special legate de stablecoin-uri – pot amplifica volatilitatea şi vor influenţa atractivitatea capitalului pentru sectorul cripto.

    Pe scurt, accesul la capital va fi mai uşor în pieţe calme. Dacă tokenurile rămân sub presiune, primele de risc pentru acţiuni cripto vor continua să crească, iar stabilitatea fluxurilor ETF şi deciziile trezorierilor corporativi vor dicta următorii paşi pe piaţă.

  • România a înregistrat în ultimii 20 de ani cea mai mare creştere a venitului real pe cap de locuitor din UE, de 134%, urmată de Lituania, Polonia şi Malta. Singurele ţări pe minus sunt Grecia şi Italia

    România a înregistrat în ultimii 20 de ani cea mai mare creştere a venitului real pe cap de locuitor din UE, de 134%, faţă de media europeană de 22%, arată datele Biroului European de Statistică- Eurostat.

    Pe locurile următoare se află Lituania (95%), Polonia (91%) şi Malta (90%). Datele pentru Bulgaria nu sunt disponibile.

    Grecia şi Italia sunt singurele ţări europene în care venitul pe capita s-a redus în perioada 2004-2024, cu 5%, respectiv 4%.

    În acelaşi timp, cele mai mici creşteri au fost înregistrate în Spania (11%), Austria (14%), Belgia (15%) şi Luxemburg (17%).

    Venitul real al gospodăriei pe cap de locuitor (Household real income per capita) reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii, după scăderea impozitelor pe venit şi a contribuţiilor la pensii, la care se adaugă bunurile şi serviciile individuale (precum educaţia şi serviciile de sănătate) primite gratuit de la guvern şi de la instituţiile non-profit care deservesc gospodăriile.Valoarea nominală este ajustată în funcţie de creşterile de preţuri.

    La nivel european, venitul a crescut constant între 2004 şi 2008, a stagnat între 2008 şi 2011 pe fondul crizei financiare globale şi a scăzut în 2012 şi 2013. Venitul pe cap de locuitor a avut ulterior o evoluţie ascendentă până în 2020, când a scăzut din nou, în contextul pandemiei. Anul 2021 a venit cu o redresare la nivelul UE, dar creşterile din 2022 şi 2023 s-au menţinut timide. Totuşi, datele pe 2024 indică un ritm mai accelerat al creşterii.

     

  • Preţurile proprietăţilor premium s-au dublat, ajungând la o medie de până la 8.000 euro/mp în zonele de top din Bucureşti. Cushman & Wakefield Echinox: Oferta limitată alimentează creşterea accelerată a preţurilor

    Piaţa proprietăţilor rezidenţiale premium din Bucureşti traversează o etapă de creştere semnificativă a preţurilor, marcată de o dublare a acestora în ultimii 2-3 ani pentru proprietăţile livrate după 2018 şi de atingerea unor niveluri medii de 6.000 – 8.000 euro/mp în cele mai exclusiviste zone din Capitală — Primăverii, Kiseleff, Aviatorilor şi Dorobanţi.

    Pentru unele proprietăţi, preţurile depăşesc chiar şi aceste valori, în special acolo unde investiţiile în finisaje şi facilităţi ajung la milioane de euro, arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Potrivit analizei, dinamica actuală este determinată de un dezechilibru sever între cerere şi ofertă. Oferta extrem de limitată din aceste zone este principalul motor al scumpirilor, mai ales în contextul în care, în ultimii 5–6 ani, nu au mai fost aprobate dezvoltări noi, iar terenurile libere sunt practic inexistente.

    “Unul dintre principalii factori care determină creşterea preţurilor este oferta extrem de limitată. În ultimii 5 sau 6 ani, în zonele premium nu s-au mai aprobat sau autorizat dezvoltări noi, iar terenurile disponibile, libere de construcţii, sunt inexistente. Legislaţia actuală impune restricţii severe privind demolarea şi reconversia clădirilor vechi, în aceste zone protejate, ceea ce face ca proprietăţile existente să devină din ce în ce mai exclusiviste şi greu de replicat.”, explică Raluca Plavita, Head of Residential Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Majoritatea cumpărătorilor de proprietăţi premium sunt persoane pentru care achiziţia unei locuinţe de acest tip nu este o necesitate imediată, ci o investiţie sau un upgrade care răspunde unor criterii foarte specifice — amplasament, suprafaţă, curte, intimitate, facilităţi. Mulţi deţin deja rezidenţe în ţară sau în străinătate.

    Există şi investitori privaţi interesaţi de proprietăţi cu potenţial de închiriere către ambasade sau companii multinaţionale, însă aceştia reprezintă un segment mai redus.

    Pe acest fond, procesul de tranzacţionare poate dura între 6 şi 12 luni, perioadă în care se negociază intens şi se caută potrivirea exactă între proprietate şi cerinţele cumpărătorului.

    Cushman & Wakefield Echinox subliniază că, deşi considerate premium, zone precum Floreasca nu ating în mod constant valorile din Primăverii sau Dorobanţi, cu excepţii izolate pentru imobile cu caracteristici excepţionale.

    Consultanţii estimează că preţurile vor continua să crească în zonele cu adevărat exclusive, unde proprietăţile devin tot mai mult „active de portofoliu”, greu accesibile şi tot mai căutate de cumpărători cu aşteptări ridicate.

    „Piaţa rezidenţială premium continuă să stabilească noi recorduri, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi nivelul de exclusivitate al proprietăţilor. Oferta extrem de limitată pe segmentul de produse de tip vile şi penthouse-uri, în zone consacrate precum Primăverii, Dorobanţi, Aviatorilor sau Kiseleff, alimentează această dinamică, transformând fiecare tranzacţie într-un proces complex şi personalizat.”, concluzionează Raluca Plavita.

     

  • BREAKING Acţiunile Cris-Tim cresc cu 6% la debutul la Bursa de Valori, după un IPO istoric cu aproape 8.500 de subscrieri. Capitalizare de 1,41 mld. lei

    Acţiunile Cris-Tim au debutat miercuri la Bursa de Valori Bucureşti cu un avans de 6% faţă de preţul din ofertă, primele tranzacţii fiind realizate la 17,5 lei pe un rulaj de aproximativ 8 milioane de lei. Startul în forţă marchează un nou IPO de referinţă pentru piaţa locală, după o ofertă care a atras aproape 8.500 de investitori şi cerere record pe tranşa de retail.
     
    Listarea Cris-Tim Family Holding, unul dintre cei mai mari producători locali din industria alimentară, vine după finalizarea unei oferte publice în valoare de 454 milioane de lei, derulată între 17 şi 29 octombrie 2025. Preţul final al ofertei a fost stabilit la 16,5 lei pe acţiune, valoare la care compania intra la tranzacţionare cu o capitalizare anticipată de 1,33 miliarde de lei. Odată cu aprecierea din primele minute ale şedinţei de debut, valoarea de piaţă urcă spre 1,41 miliarde de lei.
     
    Oferta a cuprins 27,79 milioane de acţiuni, reprezentând 34,48% din capitalul companiei, dintre care 5,6 milioane de acţiuni noi şi 20,87 milioane de acţiuni existente vândute de acţionarul majoritar Rangeglow Limited. Interesul investitorilor de retail a depăşit încă din primele zile aşteptările intermediarilor: subscrierile au fost de peste 42 de ori mai mari decât tranşa iniţial disponibilă, ceea ce a determinat realocarea a 5% din tranşa instituţională către cea de retail. La final, suprasubscrierea pe segmentul investitorilor individuali s-a situat la 32 de ori.
     
    Pentru aceştia, stimulentul a fost consolidat şi de discountul de 5% acordat subscrierilor din primele patru zile de ofertă, respectiv un preţ efectiv de 15,675 lei pe acţiune. În urma listării, free-floatul – proporţia acţiunilor aflate în circulaţie liberă – se situează la 34,48%, un nivel considerat suficient pentru a susţine lichiditatea pe termen mediu.
     
    Rezultatul ofertei confirmă un apetit puternic pentru emitent şi pentru noile listări, într-un context în care piaţa locală se află pe un val de interes din partea investitorilor individuali şi instituţionali. Pentru Cris-Tim, accesul la bursă este parte a unui program extins de investiţii pentru perioada 2025–2030, evaluat la 890 milioane de lei. Aproximativ 768 de milioane sunt destinate diviziei de mezeluri, iar 121 de milioane segmentului de ready-meals şi altor proiecte strategice. O parte din investiţii este finanţată prin programul guvernamental Investalim, administrat de AFIR, şi vizează modernizarea capacităţilor existente.
     
    Compania ia în calcul şi achiziţii pentru consolidarea poziţiei pe piaţă şi extinderea portofoliului. În acelaşi timp, a anunţat intenţia de a distribui minimum 50% din profitul net sub formă de dividende, aspect care a contribuit la interesul ridicat din ofertă.
    Cris-Tim a raportat în 2024 venituri de 1,12 miliarde de lei, EBITDA de 166,8 milioane şi un profit net de 84,7 milioane de lei, în creştere faţă de anul anterior. Pentru primul semestru din 2025, profitul net a avansat cu 29%, până la 47,5 milioane de lei, evoluţie susţinută de o creştere de peste 12% a EBITDA

  • Vânzările auto europene cresc în octombrie, pentru a patra lună consecutiv. Interesul pentru maşini electrice revine, iar producătorii auto vin cu oferte tot mai atractive pe piaţă. Înmatriculările de plug-in hybrid au crescut cu 40%, iar cele de full electric au urcat cu aproape o treime

    Vânzările de automobile noi în Europa au înregistrat în octombrie a patra lună consecutivă de creştere, după ce producătorii au început să ofere autovehicule electrice la preţuri mult mai accesibile.

    Înmatriculările au avansat cu 4,9%, ajungând la 1,09 milioane de unităţi, potrivit datelor publicate de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Cele mai puternice creşteri s-au remarcat în Spania şi Germania, în timp ce Marea Britanie şi Italia au stagnat.

    Consumatorii sunt tot mai atraşi de noile vehicule electrice cu preţ competitiv, precum Citroën ë-C3 produs de Stellantis. Chiar şi aşa, constructorii auto se confruntă în continuare cu un ritm mai lent decât estimările în adoptarea vehiculelor electrice. Volkswagen şi Stellantis au redus temporar activitatea unor fabrici din cauza cererii slabe, după o serie de avertizări privind profitul, iar Porsche îşi ajustează strategia pentru segmentul EV.

    Segmentul vehiculelor electrificate a consemnat un avans semnificativ în octombrie: înmatriculările de plug-in hybrid au crescut cu 40%, iar cele de vehicule full electrice au urcat cu aproape o treime.

    Printre marii producători europeni, Renault a raportat o creştere de 11%, iar grupurile Volkswagen şi BMW au înregistrat, de asemenea, evoluţii solide. Producătorul chinez BYD a consemnat o performanţă remarcabilă, vânzările sale din Europa mai mult decât triplându-se şi depăşind cu uşurinţă Tesla, ale cărei înmatriculări au scăzut cu 48%.

    În pofida lansării accelerate de noi modele electrice, industria auto europeană continuă să solicite mai multă flexibilitate în privinţa reglementărilor de mediu. Constructorii vor discuta luna viitoare cu oficialii Uniunii Europene posibile ajustări ale planului care prevede interzicerea vânzărilor de autoturisme cu motoare termice din 2035. Dacă Germania susţine relaxarea regulilor privind tranziţia la vehicule electrice, Spania pledează pentru menţinerea calendarului actual.

    În ciuda acestor provocări, analiştii Bloomberg Intelligence anticipează o revenire pentru constructorii europeni începând de anul viitor, pe fondul noilor scheme de subvenţii dedicate vehiculelor electrice, al măsurilor de reducere a costurilor şi al revizuirii strategiilor, care ar putea îmbunătăţi perspectivele pentru 2026–2027.

     

     

  • Noul şef al ABN Amro, una dintre cele mai mari bănci din Olanda, vrea să dea afară 20% dintre angajaţi

    ABN Amro se pregăteşte să concedieze aproape un sfert din angajaţii săi cu normă întreagă, în cadrul unei transformări majore iniţiate de noua directoare executivă, Marguerite Bérard, potrivit Financial Times.

    Banca a anunţat marţi că va elimina 5.200 de poziţii până în 2028, măsură esenţială dintr-o nouă strategie menită să reducă cheltuielile şi să impulsioneze profitabilitatea.

    Instituţia financiară avea la finalul anului trecut aproximativ 22.000 de angajaţi full-time şi a precizat că jumătate dintre disponibilizări vor veni în mod natural, prin plecări care nu vor fi înlocuite.

    ABN a mai dezvăluit că deja a redus circa 1.000 de posturi de la începutul acestui an.

    „Ştim că trebuie să facem mai mult pentru a ne îmbunătăţi randamentele şi competitivitatea”, a declarat Bérard, fost executiv BNP Paribas şi prima femeie care preia conducerea ABN, începând din aprilie.

    În cadrul acestei restructurări, banca, care a raportat profituri nete de 2,4 miliarde de euro în 2024, intenţionează să-şi simplifice operaţiunile prin reducerea numărului de entităţi juridice, renunţarea treptată la sistemele IT învechite şi extinderea utilizării inteligenţei artificiale.

    Schimbările fac parte dintr-o transformare mai amplă a grupului cu sediul la Amsterdam, naţionalizat în timpul crizei financiare din 2008, apoi reprivatizat parţial şi relistat în 2015.

    ABN fusese cumpărată în 2007 pentru 49 miliarde de lire de un consorţiu condus de Royal Bank of Scotland, o tranzacţie care a împovărat RBS cu active toxice garantate prin credite ipotecare şi a contribuit la colapsul său din 2008.

    Guvernul britanic a intervenit atunci pentru salvarea RBS (devenit ulterior NatWest), în timp ce operaţiunile olandeze ale ABN au fost salvate separat şi fuzionate cu cele ale Fortis într-o naţionalizare de 25 miliarde de euro.

    În septembrie, statul olandez şi-a redus participaţia la ABN la aproximativ 20%, faţă de peste 30% anterior. Acţiunile băncii au crescut cu aproximativ 80% numai în acest an.

    Tot marţi, ABN şi-a actualizat obiectivele financiare înaintea unei întâlniri cu investitorii, promiţând să majoreze rentabilitatea capitalurilor proprii — un indicator esenţial al profitabilităţii bancare — la minimum 12% până în 2028.

  • Creditarea privată a continuat şi în octombrie să îşi încetinească ritmul de creştere, la 7,1%. Populaţia preferă creditele în lei, care au crescut cu 11% an la an, în timp ce companiile s-au îndreptat spre credite în valută, cu un plus de peste 15%

    Creditarea privată a continuat şi în octombrie să îşi încetinească ritmul de creştere, la 7,1%, soldul total ajungând după primele zece luni ale anului la 445 miliarde lei, în condiţiile în care împrumuturile în lei au avansat cu 5,4%, iar cele în valută cu 11,1%, arată datele BNR.

    Valoric, soldul creditelor în lei, cu o pondere de 69% în volumul total al creditului neguvernament, a ajuns la 307 milioane lei, iar cel în valută, exprimat în lei, al 138 miliarde lei. 

    În termeni reali, creditarea privată s-a redus în octombrie faţă de perioada similară din 2024 cu 2,4%, componenta în lei a scăzut cu 4%, iar cea în valută a crescut cu 8,6% în cazul exprimării indicatorului în euro.

    Comparativ cu luna septembrie, soldul creditelor a crescut în octombrie cu 0,3%, (-0,2 la sută în termeni reali).

    Datele BNR arată că populaţia preferă creditele în lei, care au crescut cu 11,1% an la an, la un total de 189 miliarde lei, în timp ce companiile s-au îndreptat spre credite în valută, care s-au majorat cu 15,3% faţă de octombrie 2024, ajungând la 122 miliarde lei. 

    În acelaşi timp, împrumuturile în valută luate de populaţie s-au diminuat cu 14%, iar finanţările în lei contractate de companii (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 2,6%.

    Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o creştere în luna octombrie 2025 de 1% faţă de luna septembrie 2025, până la 260 miliarde lei. În raport cu octombrie 2024, acesta s-a majorat cu 14,2%  (4% în termeni reali).

    La capitolul depozite ale rezidenţilor clienţi neguvernamentali, acestea au crescut în luna octombrie cu 0,8%faţă  de luna anterioară, până la nivelul de 639 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 6,3%  (-3,2 la sută în termeni reali).

    Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 67,9 la sută în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, s-au majorat cu 2,1% an la an (-7% în termeni reali), în timp ce economiile în valută au urcat cu 16,4% (13,8 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).