BusinessMagazin

Tag: constructii

  • Reynaers Aluminium România începe furnizarea de soluţii pentru ultima clădire din Oregon Park şi finalizează lucrările pentru prima etapă a proiectului rezidenţial Aviaţiei Park

    Cu o suprafaţă netă închiriabilă de 25.000 mp, clădirea C din cadrul proiectului Oregon Park va fi terminată la finalul acestui an după o investiţie de aproximativ 50 de milioane euro. Situat în cea mai dinamică zonă de clădiri de birouri din Bucureşti, proiectul Oregon Park cuprinde trei clădiri de birouri.

    Prima fază a complexului rezidenţial Aviaţiei Park, cel mai recent proiect al dezvoltatorului Forte Partners în colaborare cu biroul de proiectare ADNBA, oferă 176 de apartamente ale căror preţuri pornesc de la suma de 50.000 euro. Prima etapă de dezvoltare a proiectului va fi finalizată în februarie 2019, iar cea de-a doua etapă va fi demarată în septembrie 2018. Valoarea totală a investiţiei în proiect este de aproximativ 45 milioane euro.

     

     

  • Studiu: România a început să importe forţă de muncă din ţările asiatice

    „Primele iniţiative în sensul recrutării de forţă de muncă din afara ţării au început să apară în România în urmă cu 2-3 ani. Motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse şi includ migraţia anumitor categorii sociale către ţări mai dezvoltate din vest, scăderea natalităţii, cerinţele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii şi incapacitatea sistemului de învăţământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi”, notează autorii studiului.

    Potrivit Smartree, industriile în care companiile au recurs la angajarea de lucrători străini sunt HoReCa (hoteluri-restaurante-catering), producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii, iar cei mai mulţi angajaţi străini provin din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda – ţări în care nivelul de trai este sub cel al României.

    „Companiile din România au început să-şi pună problema importului de angajaţi din ţări non-UE, care să asigure resursa umană în sectoarele în care există deficit de personal şi activitatea riscă să fie întreruptă din această cauză. În schimb, costurile ridicate asociate procedurii de angajare internaţională, concomitent cu durata relativ mare de închidere a proiectelor, reprezintă cele mai importante dezavantaje. Printre dezavantaje se mai numără diferenţele culturale şi de limbă vorbită, integrarea angajaţilor străini într-o nouă cultură, un ciclu lung de angajare, începând cu realizarea documentaţiei şi demararea procedurilor pentru a obţine avizele necesare din partea instituţiilor statului, procesul de recrutare internaţională şi volatilitatea forţei de muncă adusă”, mai arată studiul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Se construieşte mai puţin: Volumul lucrărilor de construcţii, mai mic decât în anul precedent. Cele mai mari scăderi, la clădirile rezidenţiale

    „Volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut pe total cu 1,3%, scădere reflectată în lucrările de construcţii noi (-5%). Creşteri au fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,2% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 3,2%”, arată un comunicat al INS.

    Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 25,8%. Creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 12,2% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,9%.

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 0,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 8,3%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 4,4%. Scădere a fost la lucrările de construcţii noi cu 1,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se construieşte mai puţin: Volumul lucrărilor de construcţii, mai mic decât în anul precedent. Cele mai mari scăderi, la clădirile rezidenţiale

    „Volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut pe total cu 1,3%, scădere reflectată în lucrările de construcţii noi (-5%). Creşteri au fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,2% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 3,2%”, arată un comunicat al INS.

    Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 25,8%. Creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 12,2% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,9%.

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 0,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 8,3%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 4,4%. Scădere a fost la lucrările de construcţii noi cu 1,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Managerii anticipează creşterea numărului de salariaţi, dar şi scumpiri pentru această vară

    „În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie 2018, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei. Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra o tendinţă de creştere, în timp ce pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, ca şi pentru activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, se va înregistra o scădere moderată”, se menţionează într-un comunicat al INS.

    Referitor la numărul de salariaţi se estimează o relativă stabilitate, iar pentru preţurile produselor industriale se prognozează o creştere moderată în următoarele trei luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • Povestea tinerei care vinde gogoşi de peste 2 milioane de euro în România

     Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea celor doi tineri a ajuns în prezent la 17 unităţi şi alte trei erau în curs de deschidere la momentul realizării acestui material (începutul lunii iunie). Dintre acestea, patru sunt proprii, iar celelalte administrate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (CCO) sunt foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj-Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. Unul dintre criteriile după care au ales afacerea era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor o traiectorie ascendentă.

    De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. Mama Andrei Otava a furnizat reţeta de gogoşi, iar în rest au trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată, deschizând o primă unitate în Târgu-Mureş, de unde s-au extins apoi în mai multe oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Mare, Ploieşti, Iaşi, Bucureşti, Suceava, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Craiova, Râmnicu Vâlcea). Investiţiile în francizele Donuterie pornesc de la 30.000 de euro şi pot ajunge la 50.000 euro, sumă care depinde de factori precum locaţia aleasă pentru magazin şi suprafaţa acestuia. Pentru anul în curs, Muntean şi Otava şi-au propus să dubleze numărul de magazine din reţeaua naţională şi, implicit, să dubleze şi cifra de afaceri. Pe termen lung însă, iau în calcul şi extinderea în afara ţării.

    ANDRA OTAVA

    29 DE ANI

    COFONDATOR ŞI CCO, DONUTERIE

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ* ÎN 2016: 10 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI**: 120

    *VALOAREA CUMULATĂ A VENITURILOR GENERATE DE FRANCIZE ŞI DE MAGAZINELE PROPRII

    **NUMĂRUL TOTAL, ÎN CADRUL GRUPULUI

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Ambiţia Dubaiului pentru piaţa de construcţii: Peste 25% din clădirile noi ar trebui să fie printate 3D până în 2025

    Mutarea face parte dintr-o strategie ambiţioasă bazată pe imprimante 3D, anunţată în 2016 de Şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedinte şi prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite.

    Strategia ar trebui să reducă costurile cu personalul cu până la 70% şi să reducă costurile cu până la 90% în mai multe sectoare ale ţării, potrivit Fundaţiei pentru Viitorul Dubaiului.
     
    Poate mai important, construcţiile pe baza imprimantelor 3D au potenţialul de a ajuta la rezolvarea crizei oamenilor fără adăpost în contextul global în care oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în apropierea oraşelor.
     
    Naţiunile Unite estimează că până în 2030, lumea va avea 41 de mega-oraşe cu peste 10 milioane de locuitori fiecare.
     
    Emiratele Arabe Unite au testat tehnologia pentru prima dată în anul 2016, când au inaugurat prima clădire consturită cu ajutorul tehnologiei.
     
    Clădirea, intitulată „Biroul Viitorului” a fost creată cu o imprimantă 3D care avea un braţ robotic de şase metri înălţime şi 12 metri lăţime.
     

  • Unde noi vedem culori, alţii văd oportunităţi de business: Piaţa de 30 de miliarde de dolari, unde o idee revoluţionară te poate face milionar peste noapte

    Mas Subramanian este cunoscut în lumea pigmenţilor pentru că în 2009 a creat, din greşeală, un nou pigment. Albastrul YinMn (pronunţat Yin-Min) este un amalgam de ytriu, oxid de indiu şi mangan, elemente din tabelul periodic care împreună formează ceva unic. YInMn este primul pigment de albastru descoperit în ultimii 200 de ani, potrivit unui articol al Bloomberg.

    O culoare este totalitatea radiaţiilor de lumină de diferite frecvenţe pe care le reflectă corpurile şi care creează asupra retinei o impresie specifică. Monitoarele moderne pot reda până la 16,8 milioane de culori, mult mai mult decât ar putea vedea ochiul uman sau cât poate reproduce o imprimantă. Pentru a transforma o culoare digitală în ceva tangibil este nevoie de un pigment. ”Da, ai acest albastru fabulos, dar poţi să-l creezi pe mătase, bumbac sau pe alt material?“, spune Laurie Pressman, vicepreşedintele al Institutului Pantone. ”Nu este vorba doar despre culoare, ci despre compoziţia chimică a acesteia. Şi poate această compoziţie să fie realizată pe materialul unde vreau să o aplic?“, adaugă Pressman.

    Limitările apar la nivelul diversităţii de pigmenţi disponibili pentru haine, construcţii, tehnologie sau alte industrii. Un singur pigment, dioxidul de titan, reprezintă aproape două treimi din valoarea tuturor pigmenţilor produşi la nivel global. Acesta este evaluat la aproximativ 13,2 miliarde de dolari şi este responsabil pentru albul clar al liniilor de pe şosele, albul pastei de dinţi şi aşa mai departe.

    Istoric vorbind, pentru a obţine alte culori este necesară includerea în compoziţie a unor elemente anorganice, a unor compuşi periculoşi precum plumbul, cobaltul sau chiar cianura. Reglementările în această industrie au creat un impuls pentru a obţine pigmenţi organici benigni; astfel cercetătorii au descoperit o mulţime de nuanţe de negru, galben, verde. Albastrul este o poveste diferită.

    Subramanian, alături de colegii lui, nu a vrut să descopere o nouă culoare, ci căuta să creeze un material care era polarizat atât electric, cât şi magnetic. Ce a ieşit din cuptor a fost un albastru adânc, contrastant, uimitor.

    Albastrul este unul dintre tonurile dominante din natură, dar s-a dovedit a fi greu de reprodus de oameni. Egiptenii antici au încercat să creeze albastrul oceanic pentru decorarea mormintelor, dar au reuşit să facă doar un turcoaz. în timpul Renaşterii, culoarea ultramarin putea fi chiar mai scumpă decât aurul, deoarece lapis lazuli, din care se obţine culoarea, era extras din mine aflate tocmai din Afganistan. Primul pigment albastru sintetic a fost descoperit la începutul secolului al XVIII-lea de un chimist german care încerca să facă roşu. De atunci, multe dintre nuanţele comune de albastru obţinute au conţinut urme de cobalt, care ridică suspiciuni pentru boli precum cancerul.

    YInMn s-a dovedit a nu fi dizolvabil, iar în urma testelor s-a descoperit că este inert, nu se estompează, nu este toxic, este mai durabil decât ultramarinul, decât albastrul prusac, mai sigur decât albastrul de cobalt, mai uşor decât albastrul ftalocianinei şi mai întunecat decât albastrul Victoria. S-a descoperit, de asemenea, şi că reflectă căldura, permiţând obiectului acoperit să rămână rece în lumina soarelui.

    Cercetătorul şi-a publicat descoperirile într-un jurnal ştiinţific şi a patentat invenţia. Descoperirea a atras atenţia mass-media şi a companiilor. Subramanian a fost surprins de interesul arătat, aşa că a aplicat pentru a obţine şi mai mult finanţare pentru a studia şi produce şi alţi pigmenţi.

    YinMn nu este doar un albastru uimitor, ci cu ajutorul lui se pot crea şi alte nuanţe. Dacă se adaugă cupru se poate obţine verde, dacă se adaugă fier atunci se obţine oranj, iar prin adaos de zinc şi titan albastrul se transformă în mov. Subramanian a creat o mulţime de culori, însă nu a reuşit încă să creeze un roşu.

    Lumea nu a avut niciodată parte de un roşu stabil ce poate fi folosit în siguranţă. Pentru asta s-au creat diferite alternative fie toxice, fie dezgustătoare. Gladiatorii se mânjeau cu o culoare stacojie pe bază de mercur. Tiţian picta cu un mineral pe bază de arsenic numit realgar. Hainele armatei britanice erau infuzate cu gândaci zdrobiţi. De zeci de ani, piesele de Lego roşii conţineau cadmiu, considerat un element cancerigen.

    Acum există peste 200 de variante de roşu, atât naturale, cât şi sintetice, dar fiecare are probleme de siguranţă, stabilitate sau la nivel cromatic. Roşul 254, cunoscut şi ca roşu de Ferrari, de exemplu, un roşu sigur şi popular, este bazat pe carbon, ceea ce îl face predispus la degradare ca efect al ploii sau căldurii.

    Există un roşu stabil, nontoxic şi veşnic: oxidul de fier sau ocrul roşu, lutul găsit în picturile paleolitice din peşteri. ”Totuşi nu este chiar atât de luminos cum vor oamenii“, spune Narayan Khandekar, director al centrului Straus pentru conservare şi studii tehnice al Harvard. Un nou pigment ar putea genera sute de milioane de dolari anual, având impact asupra a numeroase categorii de produse: de la mase plastice la cosmetice, la maşini şi construcţii. Cel mai de succes albastru, din punct de vedere comercial, este ftalocianina; se regăseşte în cosmetice, gelul de păr sau vopseaua maşinilor. Chiar dacă albastrul lui Subramanian pare mai bun, această descoperire nu l-a şi îmbogăţit. Acum el trece prin mai multe provocări legate de aprobarea culorii, producerea acesteia şi vânzarea ei.

    Acum, Subramanian caută un roşu derivat al YInMn, ceea ce ar putea depăşi cu uşurinţă roşul Ferrari, care acum este estimat la 300 de milioane de dolari anual.

    Compania de cercetare de piaţă Ceresana estimează că pigmenţii reprezintă o industrie de 30 de miliarde de dolari, iar printre cei mai mari jucători se numără Lanxess, BASF, Venator şi Chemours. Segmentul de piaţă al pigmeţilor foarte performanţi creşte foarte repede şi reprezintă aproape o şesime din valoarea totală a pigmenţilor din anul 2016, potrivit Smithers Rapra. Cererea creşte pe măsură ce pigmenţii pe bază de plumb sunt eliminaţi, iar pieţele emergente pun pigmenţii performanţi în industria de construcţii şi de acoperişuri.

    Un albastru sigur, durabil şi prietenos cu mediul s-ar dovedi a fi un business foarte profitabil. Este de departe culoarea favorită a Americii, conform lui Pressman de la Institutul Pantone. Albastrul este central pentru branduri precum Ikea, Ford, Walmart şi Facebook. în plus, albastrul se află pe pereţi, pe haine, pe rafturi, iar două treimi din echipele de baseball din liga profesionistă americană au albastru pe uniforme.

    Mai multe companii au avut idei diferite pentru YInMn: HP voia să ştie dacă se poate face cerneală cu această culoare, Chanel era interesată pentru cosmetice, Merck se gândea la îngrijirea pielii, Nike era curioasă dacă se putea utiliza pe piele pentru a păstra picioarele reci pe perioada verii. Şi vânzătorii de pigmenţi erau interesaţi. Shepherd Color Co. a trimis oameni în statul Oregon, la doar o săptămână de la publicarea lucrării lui Subramanian, pentru a testa culoarea. Patentul îl deţinea Subramanian, dar pentru că descoperirea a fost făcută într-un laborator al statului Oregon, autorităţile de acolo au primit jumătate din suma acordată pe drepturile de utilizare. Shepherd a câştigat licitaţia şi dreptul de a produce culoarea în 2015.

    Compania a decis că piaţa cea mai viabilă pentru culoare este zona industrială şi cea a acoperişurilor. în septembrie 2017, la opt ani după descoperirea YInMn, culoarea a primit aprobarea pentru a fi vândută pe piaţă.

    Următorul pas pentru Shepherd ar fi să înscrie culoarea pentru testele EPA pentru substanţe toxice pentru control. Dacă ar trece acest test, culoarea ar putea fi folosită în mai multe sectoare  de exemplu, pe adidaşi. Dar Shepher încă nu a aplicat.

    Succesul culorii a fost oarecum limitat de preţul ridicat al acesteia, mai ales că cererea era mare şi se vindea la finalul anului 2017 cu 720 de dolari pe kilogram. Pe când costul pentru mangan (se obţine altă nuanţă de albastru) era de doar 1,7 dolari. Drept urmare, Shepherd vinde YInMn cu 1.000 de dolari kilogramul, iar managerul departamentului de marketing al Shepherd spune că dacă nu cumva preţul indiului se va prăbuşi, preţul albstrului YInMn va rămâne la fel de ridicat.

    Asta nu înseamnă însă că nu va genera foarte mulţi bani. Geoffrey Peake, managerul echipei de cercetare şi dezvoltare de la Shepherd, spune că pigmenţi precum YInMn sunt printre cei mai durabili şi au o garanţie de până la 50 de ani dacă sunt folosiţi la vopsirea de acoperişuri.

    Patentul cu numărul 8.282.728 este cel care ar putea fi mult mai valoros decât YInMn. Adevărata invenţie a lui Subramanian este structura de cristal a materialului. Aceasta se poate deschide sau închide la culoare, iar astfel s-ar putea crea mult mai multe culori. Jun Li, un cercetător de la laboratorul lui Subramanian, a spus că iniţial au crezut că dacă scădeau cantitatea de indiu se va produce roşu. Dar nu a fost atât de simplu.

    Roşul poate nu este culoarea favorită a Americii, dar este culoarea curajului, a seducţiei şi a bucuriei, iar Pressman spune că pe lângă negru, roşul este cea mai curajoasă culoare. Evocă putere şi autoritate. Maşinile roşii înseamnă doar 8% din numărul de autovehicule, dar asta lasă mult spaţiu şi pentru a face bani, mai ales că această culoare este folosită foarte des pentru maşinile sport foarte scumpe.

    Subramanian vrea să facă un roşu care să evoce aceste sentimente în timp ce poate depozita în siguranţă. El credea că dacă înlocuia indiul, atunci va da peste roşu, dar nu a fost chiar aşa. Pentru culoarea roşie, cercetătorii căutau de mult o variantă pentru a înlocui cadmiul din compoziţia culorii roşu. La început, se credea că în vopsea cadmiul este sigur şi durabil, dar s-a dovedit a nu fi chiar aşa şi s-a descoperit că acest element chimic putea contamina mediul înconjurător în timpul producţiei şi chiar şi alimentele. Un studiu realizat în 1997 a demonstrat că s-au găsit urme de cadmiu în ghiozdanele copiilor, jucării şi căştile audio. Uniunea Europeană a hotărât să interzică utilizarea cadmiului, dar s-a lovit de împotrivirea grupurilor de artişti şi a decis să renunţe la această decizie. în SUA, comisia responsabilă pentru siguranţa produselor a decis că acest element nu este foarte toxic şi că există un ”nivel acceptat de consum“.

    Un cercetător german a găsit un element numit perovskit care putea fi folosit în locul cadmiului. Totuşi, mixtura s-a dovedit a fi prea scumpă pentru a putea fi vândută în masă şi astfel nu a ajuns pe piaţă.

    Descoperirea unui nou pigment este dificil pentru că oricât de meticulos ai plănuit totul, nu ştii exact ce culoare va ieşi până nu deschizi uşa cuptorului. Căutând un conductor Subramanian a dat peste un nou pigment de albastru. Poate căutând roşul, glumeşte el, va da peste un nou tip de conductor. Cel puţin acum are o direcţie şi un punct concret de pornire, ceea ce-l face destul încrezător în abilităţile sale de a găsi roşul pe care-l caută. Şi care – de ce nu? – l-ar putea îmbogăţi.

  • Nuanţa de roşu de 1 miliard de dolari. Căutarea începe de la albastru

    Mas Subramanian este cunoscut în lumea pigmenţilor pentru că în 2009 a creat, din greşeală, un nou pigment. Albastrul YinMn (pronunţat Yin-Min) este un amalgam de ytriu, oxid de indiu şi mangan, elemente din tabelul periodic care împreună formează ceva unic. YInMn este primul pigment de albastru descoperit în ultimii 200 de ani, potrivit unui articol al Bloomberg.

    O culoare este totalitatea radiaţiilor de lumină de diferite frecvenţe pe care le reflectă corpurile şi care creează asupra retinei o impresie specifică. Monitoarele moderne pot reda până la 16,8 milioane de culori, mult mai mult decât ar putea vedea ochiul uman sau cât poate reproduce o imprimantă. Pentru a transforma o culoare digitală în ceva tangibil este nevoie de un pigment. ”Da, ai acest albastru fabulos, dar poţi să-l creezi pe mătase, bumbac sau pe alt material?“, spune Laurie Pressman, vicepreşedintele al Institutului Pantone. ”Nu este vorba doar despre culoare, ci despre compoziţia chimică a acesteia. Şi poate această compoziţie să fie realizată pe materialul unde vreau să o aplic?“, adaugă Pressman.

    Limitările apar la nivelul diversităţii de pigmenţi disponibili pentru haine, construcţii, tehnologie sau alte industrii. Un singur pigment, dioxidul de titan, reprezintă aproape două treimi din valoarea tuturor pigmenţilor produşi la nivel global. Acesta este evaluat la aproximativ 13,2 miliarde de dolari şi este responsabil pentru albul clar al liniilor de pe şosele, albul pastei de dinţi şi aşa mai departe.

    Istoric vorbind, pentru a obţine alte culori este necesară includerea în compoziţie a unor elemente anorganice, a unor compuşi periculoşi precum plumbul, cobaltul sau chiar cianura. Reglementările în această industrie au creat un impuls pentru a obţine pigmenţi organici benigni; astfel cercetătorii au descoperit o mulţime de nuanţe de negru, galben, verde. Albastrul este o poveste diferită.

    Subramanian, alături de colegii lui, nu a vrut să descopere o nouă culoare, ci căuta să creeze un material care era polarizat atât electric, cât şi magnetic. Ce a ieşit din cuptor a fost un albastru adânc, contrastant, uimitor.

    Albastrul este unul dintre tonurile dominante din natură, dar s-a dovedit a fi greu de reprodus de oameni. Egiptenii antici au încercat să creeze albastrul oceanic pentru decorarea mormintelor, dar au reuşit să facă doar un turcoaz. în timpul Renaşterii, culoarea ultramarin putea fi chiar mai scumpă decât aurul, deoarece lapis lazuli, din care se obţine culoarea, era extras din mine aflate tocmai din Afganistan. Primul pigment albastru sintetic a fost descoperit la începutul secolului al XVIII-lea de un chimist german care încerca să facă roşu. De atunci, multe dintre nuanţele comune de albastru obţinute au conţinut urme de cobalt, care ridică suspiciuni pentru boli precum cancerul.

    YInMn s-a dovedit a nu fi dizolvabil, iar în urma testelor s-a descoperit că este inert, nu se estompează, nu este toxic, este mai durabil decât ultramarinul, decât albastrul prusac, mai sigur decât albastrul de cobalt, mai uşor decât albastrul ftalocianinei şi mai întunecat decât albastrul Victoria. S-a descoperit, de asemenea, şi că reflectă căldura, permiţând obiectului acoperit să rămână rece în lumina soarelui.

    Cercetătorul şi-a publicat descoperirile într-un jurnal ştiinţific şi a patentat invenţia. Descoperirea a atras atenţia mass-media şi a companiilor. Subramanian a fost surprins de interesul arătat, aşa că a aplicat pentru a obţine şi mai mult finanţare pentru a studia şi produce şi alţi pigmenţi.

    YinMn nu este doar un albastru uimitor, ci cu ajutorul lui se pot crea şi alte nuanţe. Dacă se adaugă cupru se poate obţine verde, dacă se adaugă fier atunci se obţine oranj, iar prin adaos de zinc şi titan albastrul se transformă în mov. Subramanian a creat o mulţime de culori, însă nu a reuşit încă să creeze un roşu.

    Lumea nu a avut niciodată parte de un roşu stabil ce poate fi folosit în siguranţă. Pentru asta s-au creat diferite alternative fie toxice, fie dezgustătoare. Gladiatorii se mânjeau cu o culoare stacojie pe bază de mercur. Tiţian picta cu un mineral pe bază de arsenic numit realgar. Hainele armatei britanice erau infuzate cu gândaci zdrobiţi. De zeci de ani, piesele de Lego roşii conţineau cadmiu, considerat un element cancerigen.

    Acum există peste 200 de variante de roşu, atât naturale, cât şi sintetice, dar fiecare are probleme de siguranţă, stabilitate sau la nivel cromatic. Roşul 254, cunoscut şi ca roşu de Ferrari, de exemplu, un roşu sigur şi popular, este bazat pe carbon, ceea ce îl face predispus la degradare ca efect al ploii sau căldurii.

    Există un roşu stabil, nontoxic şi veşnic: oxidul de fier sau ocrul roşu, lutul găsit în picturile paleolitice din peşteri. ”Totuşi nu este chiar atât de luminos cum vor oamenii“, spune Narayan Khandekar, director al centrului Straus pentru conservare şi studii tehnice al Harvard. Un nou pigment ar putea genera sute de milioane de dolari anual, având impact asupra a numeroase categorii de produse: de la mase plastice la cosmetice, la maşini şi construcţii. Cel mai de succes albastru, din punct de vedere comercial, este ftalocianina; se regăseşte în cosmetice, gelul de păr sau vopseaua maşinilor. Chiar dacă albastrul lui Subramanian pare mai bun, această descoperire nu l-a şi îmbogăţit. Acum el trece prin mai multe provocări legate de aprobarea culorii, producerea acesteia şi vânzarea ei.

    Acum, Subramanian caută un roşu derivat al YInMn, ceea ce ar putea depăşi cu uşurinţă roşul Ferrari, care acum este estimat la 300 de milioane de dolari anual.

    Compania de cercetare de piaţă Ceresana estimează că pigmenţii reprezintă o industrie de 30 de miliarde de dolari, iar printre cei mai mari jucători se numără Lanxess, BASF, Venator şi Chemours. Segmentul de piaţă al pigmeţilor foarte performanţi creşte foarte repede şi reprezintă aproape o şesime din valoarea totală a pigmenţilor din anul 2016, potrivit Smithers Rapra. Cererea creşte pe măsură ce pigmenţii pe bază de plumb sunt eliminaţi, iar pieţele emergente pun pigmenţii performanţi în industria de construcţii şi de acoperişuri.

    Un albastru sigur, durabil şi prietenos cu mediul s-ar dovedi a fi un business foarte profitabil. Este de departe culoarea favorită a Americii, conform lui Pressman de la Institutul Pantone. Albastrul este central pentru branduri precum Ikea, Ford, Walmart şi Facebook. în plus, albastrul se află pe pereţi, pe haine, pe rafturi, iar două treimi din echipele de baseball din liga profesionistă americană au albastru pe uniforme.

    Mai multe companii au avut idei diferite pentru YInMn: HP voia să ştie dacă se poate face cerneală cu această culoare, Chanel era interesată pentru cosmetice, Merck se gândea la îngrijirea pielii, Nike era curioasă dacă se putea utiliza pe piele pentru a păstra picioarele reci pe perioada verii. Şi vânzătorii de pigmenţi erau interesaţi. Shepherd Color Co. a trimis oameni în statul Oregon, la doar o săptămână de la publicarea lucrării lui Subramanian, pentru a testa culoarea. Patentul îl deţinea Subramanian, dar pentru că descoperirea a fost făcută într-un laborator al statului Oregon, autorităţile de acolo au primit jumătate din suma acordată pe drepturile de utilizare. Shepherd a câştigat licitaţia şi dreptul de a produce culoarea în 2015.

    Compania a decis că piaţa cea mai viabilă pentru culoare este zona industrială şi cea a acoperişurilor. în septembrie 2017, la opt ani după descoperirea YInMn, culoarea a primit aprobarea pentru a fi vândută pe piaţă.

    Următorul pas pentru Shepherd ar fi să înscrie culoarea pentru testele EPA pentru substanţe toxice pentru control. Dacă ar trece acest test, culoarea ar putea fi folosită în mai multe sectoare  de exemplu, pe adidaşi. Dar Shepher încă nu a aplicat.

    Succesul culorii a fost oarecum limitat de preţul ridicat al acesteia, mai ales că cererea era mare şi se vindea la finalul anului 2017 cu 720 de dolari pe kilogram. Pe când costul pentru mangan (se obţine altă nuanţă de albastru) era de doar 1,7 dolari. Drept urmare, Shepherd vinde YInMn cu 1.000 de dolari kilogramul, iar managerul departamentului de marketing al Shepherd spune că dacă nu cumva preţul indiului se va prăbuşi, preţul albstrului YInMn va rămâne la fel de ridicat.

    Asta nu înseamnă însă că nu va genera foarte mulţi bani. Geoffrey Peake, managerul echipei de cercetare şi dezvoltare de la Shepherd, spune că pigmenţi precum YInMn sunt printre cei mai durabili şi au o garanţie de până la 50 de ani dacă sunt folosiţi la vopsirea de acoperişuri.

    Patentul cu numărul 8.282.728 este cel care ar putea fi mult mai valoros decât YInMn. Adevărata invenţie a lui Subramanian este structura de cristal a materialului. Aceasta se poate deschide sau închide la culoare, iar astfel s-ar putea crea mult mai multe culori. Jun Li, un cercetător de la laboratorul lui Subramanian, a spus că iniţial au crezut că dacă scădeau cantitatea de indiu se va produce roşu. Dar nu a fost atât de simplu.

    Roşul poate nu este culoarea favorită a Americii, dar este culoarea curajului, a seducţiei şi a bucuriei, iar Pressman spune că pe lângă negru, roşul este cea mai curajoasă culoare. Evocă putere şi autoritate. Maşinile roşii înseamnă doar 8% din numărul de autovehicule, dar asta lasă mult spaţiu şi pentru a face bani, mai ales că această culoare este folosită foarte des pentru maşinile sport foarte scumpe.

    Subramanian vrea să facă un roşu care să evoce aceste sentimente în timp ce poate depozita în siguranţă. El credea că dacă înlocuia indiul, atunci va da peste roşu, dar nu a fost chiar aşa. Pentru culoarea roşie, cercetătorii căutau de mult o variantă pentru a înlocui cadmiul din compoziţia culorii roşu. La început, se credea că în vopsea cadmiul este sigur şi durabil, dar s-a dovedit a nu fi chiar aşa şi s-a descoperit că acest element chimic putea contamina mediul înconjurător în timpul producţiei şi chiar şi alimentele. Un studiu realizat în 1997 a demonstrat că s-au găsit urme de cadmiu în ghiozdanele copiilor, jucării şi căştile audio. Uniunea Europeană a hotărât să interzică utilizarea cadmiului, dar s-a lovit de împotrivirea grupurilor de artişti şi a decis să renunţe la această decizie. în SUA, comisia responsabilă pentru siguranţa produselor a decis că acest element nu este foarte toxic şi că există un ”nivel acceptat de consum“.

    Un cercetător german a găsit un element numit perovskit care putea fi folosit în locul cadmiului. Totuşi, mixtura s-a dovedit a fi prea scumpă pentru a putea fi vândută în masă şi astfel nu a ajuns pe piaţă.

    Descoperirea unui nou pigment este dificil pentru că oricât de meticulos ai plănuit totul, nu ştii exact ce culoare va ieşi până nu deschizi uşa cuptorului. Căutând un conductor Subramanian a dat peste un nou pigment de albastru. Poate căutând roşul, glumeşte el, va da peste un nou tip de conductor. Cel puţin acum are o direcţie şi un punct concret de pornire, ceea ce-l face destul încrezător în abilităţile sale de a găsi roşul pe care-l caută. Şi care – de ce nu? – l-ar putea îmbogăţi.

  • Atradius: Exportatorii români se confruntă cu riscuri sporite generate de pieţele globale

    „În acest context economic, unele industrii autohtone vor fi expuse într-un mod semnificativ riscului de credit, şi anume industria textilelor şi a prelucrării metalelor. Altele, precum agricultura, industria chimică şi farma, sau sectorul serviciilor financiare nu vor fi afectate”, spune Andreas Tesch, chief market officer Atradius. El adaugă că „acelaşi lucru este valabil şi pentru industria constructoare de maşini. Pe de altă parte, sectorul electronicii şi de IT, transportul, construcţiile, serviciile, energia, industria alimentară şi industria auto – puternic orientată spre export – se confruntă cu o expunere moderată la riscul de credit”.

    Având în vedere că, în România, rata medie a insolvenţelor este dublă faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, este vital ca societăţile să stabilească un management eficient al creditului şi să se protejeze împotriva riscurilor de credit comercial în creştere.   

    „La nivel mondial, exportatorii se confruntă cu un mediu politic şi economic din ce în ce mai dificil. În sfera politică, observăm o creştere a măsurilor protecţioniste”, explică Andreas Tesch. Potrivit reprezentanţilor Atradius, un alt factor de incertitudine îl reprezintă Brexit-ul, ale cărui consecinţe sunt încă dificil de anticipat.

    În privinţa riscurilor economice, există o permutare continuă şi semnificativă a fluxurilor comerciale în favoarea unor noi jucători precum China şi alte ţări emergente din Asia, evoluţie care se va accentua în viitor. În plus, creşterea îndatorării la nivel mondial, accelerarea inflaţiei şi scumpirea creditelor ar putea vulnerabiliza consumul şi investiţiile la nivel mondial. Mai mult, piaţa valutară şi cea de mărfuri la nivel mondial rămân extrem de volatile, provocând astfel riscuri suplimentare pentru producători, din cauza speculaţiilor.

    Deşi creşterea economică este de aşteptat să rămână puternică, incertitudinea politică ar putea îngreuna deciziile de afaceri şi investiţiile de capital, în condiţiile în care măsurile fiscale pro-ciclice vor afecta avansul PIB pe termen mediu. Recentele probleme din domeniul fiscal şi incertitudinea politică reprezintă, din ce în ce mai mult, un risc sporit la adresa potenţialului economic al României. Mediul de afaceri intern s-a deteriorat în ultima perioadă, România scăzând nouă poziţii – până pe locul 45 din 190 de ţări – în cel mai recent Top al Uşurinţei de a Practica Afaceri al Băncii Mondiale. În final, înăsprirea politicii monetare de către BNR ar putea să potolească inflaţia, pe de o parte, dar să încetinească ritmul de creştere economică pe de alta parte.

    „Pentru o singură afacere, este foarte dificilă evitarea riscurilor de mai sus, din cauza lipsei de informaţii cu privire la pieţe şi a expertizei din industrie. Cu un partener experimentat şi calificat, precum Atradius, companiile vulnerabile pot avea succes la o gamă largă de business intelligence şi, astfel, să devină conştiente de riscurile la care sunt expuse pe pieţele interne sau externe”, subliniază Andreas Tesch.