Tag: comuna

  • Cum se trăieşte în “Mica Germanie” din România. „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie”

    Cine a zis că în mediul rural nu se poate de trăit îmbinând tehnologiile şi comodităţile moderne?
    Cel care a gândit acest lucru, a greşit amarnic. Starea în care a ajuns Satul Mare din România, este un exemplu pentru multe oraşe mari de la noi din ţară.

    Localitatea, unde locuiesc puţin peste o mie de oameni, este dotată cu toate cele ce trebuie, totul datorită investiţiilor europene care au contribuit la o dezvoltare incredibilă a regiunii.

    Reţele de canalizare şi apă potabilă, drumuri asfaltate şi o sală de sport cu 180 de locuri – sunt câteva dintre investiţiile făcute cu bani europeni în comuna Petreşti. Localitatea cu 1300 de oameni, majoritatea şvabi, se laudă cu facilităţi la care unele oraşe poate doar visează. Nu a fost însă uşor, informează digi24.ro.

    Csaba Karadi, primarul comunei Petreşti: „Acum 10-15 ani, ne-am dat seama că din surse proprii nu prea avem ce să facem multe şi frumoase în comuna noastră şi ne-am axat pe proiecte de finanţare europene. În jur de 7 milioane de euro, deci o sumă destul de mare.”

    Bani care au fost folosiţi cu folos.

    Adina Hajdu – directoarea Şcolii Gimnaziale “Dr. Ştefan Vonhaz” din Petreşti: „Şcoala noastră în 2011 a fost renovată şi a fost dotată cu table inteligente, table smart, laptopuri, televizoare LCD, calculatoare, inclusiv două lifturi pentru persoane cu dizabilităţi.”

    Autorităţile au amenajat pe 12 hectare şi un parc industrial.

    Otto Marchio – viceprimarul comunei Petreşti: „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie, nu se plăteşte pentru autorizaţia de construcţie, plus ca în zona exista forţă de muncă calificată.”

    Bani europeni au fost investiţi şi pentru distracţia localnicilor.

    Trei ani la rând Petreştiul a fost desemnat de Consiliul Judeţean “cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţul Satu Mare”.

    Csaba Karadi – primarul comunei Petreşti: „În primul an am primit premiu o maşină nou-nouţă. De atunci, în fiecare an, primim 10 mii de euro. Anul trecut am luat utilaje, tractor de tuns iarba, coasa, anul acesta am zis că amenajăm birourile, am schimbat calculatoarele.”

  • Cum se trăieşte în “Mica Germanie” din România. „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie”

    Cine a zis că în mediul rural nu se poate de trăit îmbinând tehnologiile şi comodităţile moderne?
    Cel care a gândit acest lucru, a greşit amarnic. Starea în care a ajuns Satul Mare din România, este un exemplu pentru multe oraşe mari de la noi din ţară.

    Localitatea, unde locuiesc puţin peste o mie de oameni, este dotată cu toate cele ce trebuie, totul datorită investiţiilor europene care au contribuit la o dezvoltare incredibilă a regiunii.

    Reţele de canalizare şi apă potabilă, drumuri asfaltate şi o sală de sport cu 180 de locuri – sunt câteva dintre investiţiile făcute cu bani europeni în comuna Petreşti. Localitatea cu 1300 de oameni, majoritatea şvabi, se laudă cu facilităţi la care unele oraşe poate doar visează. Nu a fost însă uşor, informează digi24.ro.

    Csaba Karadi, primarul comunei Petreşti: „Acum 10-15 ani, ne-am dat seama că din surse proprii nu prea avem ce să facem multe şi frumoase în comuna noastră şi ne-am axat pe proiecte de finanţare europene. În jur de 7 milioane de euro, deci o sumă destul de mare.”

    Bani care au fost folosiţi cu folos.

    Adina Hajdu – directoarea Şcolii Gimnaziale “Dr. Ştefan Vonhaz” din Petreşti: „Şcoala noastră în 2011 a fost renovată şi a fost dotată cu table inteligente, table smart, laptopuri, televizoare LCD, calculatoare, inclusiv două lifturi pentru persoane cu dizabilităţi.”

    Autorităţile au amenajat pe 12 hectare şi un parc industrial.

    Otto Marchio – viceprimarul comunei Petreşti: „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie, nu se plăteşte pentru autorizaţia de construcţie, plus ca în zona exista forţă de muncă calificată.”

    Bani europeni au fost investiţi şi pentru distracţia localnicilor.

    Trei ani la rând Petreştiul a fost desemnat de Consiliul Judeţean “cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţul Satu Mare”.

    Csaba Karadi – primarul comunei Petreşti: „În primul an am primit premiu o maşină nou-nouţă. De atunci, în fiecare an, primim 10 mii de euro. Anul trecut am luat utilaje, tractor de tuns iarba, coasa, anul acesta am zis că amenajăm birourile, am schimbat calculatoarele.”

  • Cum e posibil? În cea mai săracă zonă a României descoperim una dintre cele mai bogate şi frumoase comune

    Poate că niciunde nu se potriveşte mai bine zicala care spune că omul sfinţeşte locul, precum la Pădureni, în judeţul Vaslui. Aici, într-una dintre cele mai sărace zone ale României, o comună înfloreşte la propriu de 26 de ani, în acelaşi sistem politic în care trăieşte toată lumea, dar în condiţii clar mai potrivnice decât satele din vestul ţării.

    Aici, înconjurată de sate sărace şi prăfuite, precum o oază în mijlocul deşertului, locuitorii din Pădureni au condiţii de vis: piscină şi camping, teatru de vară şi sală de spectacole, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc minunat dotat cu foişoare şi terase, lac de agrement şi chiar un loc pentru echitaţie. Vă puteţi imagina aşa ceva? Mai mult decât atât, comuna are drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare. Cu alte cuvinte, cei 4.000 de locuitori ai comunei au un standard de civilizaţie pe care nu îl au destule orăşele din ţara noastră.

    Aflată la 8 km de Huşi, comuna are în toate satele sale televiziune prin cablu, iar şcoala are chiar şi laborator de informatică…

    Faptul că aici, într-una dintre zonele sărace ale României s-a putut realiza aşa ceva, ne confirmă încă o dată faptul că în peste 90% din situaţii, oraşele şi comunele noastre au fost conduse, de 26 de ani, de incompetenţi şi hoţi de cea mai joasă speţă. Pentru că dacă aici s-a putut, se putea oriunde altundeva…

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Cel mai tare loc de muncă din România. 4 români, de 8 ani, sunt plătiţi să stea degeaba

    Situaţie ciudată, întâlnită în comuna maramureşeană Câmpulung la Tisa. Această localitate de frontieră are o gară funcţională, cu impiegaţi de mişcare, însă prin aceasta nu mai trece nici un tren. Situaţia trenează de circa opt ani de zile.

    Reprezentanţii administraţiei locale trag un semnal de alarmă, ori de câte ori au ocazia, pentru a se redeschide traficul rutier din zonă, măcar pe partea de marfă: „Comuna noastră are trecere de frontieră pe calea ferată. Oriunde am posibilitatea şi eu şi domnul primar, menţionăm că ar trebui făcute demersuri pentru deschiderea acestei căi de acces pe linia ferată.

    Nu numai noi ca şi comună am dori acest lucru, ci am înţeles că sunt şi mari agenţi economici ce se ocupă cu prelucrarea lemnului în zonă, care ar dori să-şi aducă materia primă pe calea ferată din Ucraina, sau chiar să ducă produse finite cu trenul de aici. Nici transportul de persoane nu este exclus din ecuaţie, fiind nevoie şi de acesta”, a declarat Mihai Rudolf Lemak, viceprimarul comunei Câmpulung la Tisa.

    Gara s-a modernizat după ce traficul a fost închis

    Viceprimarul spune că, pe lângă faptul că nu mai există trafic pe calea ferată, s-a modernizat şi gara, pentru a răspunde cerinţelor europene din ziua de astăzi: „Comuna are gară. Acum 20 de ani funcţiona cursă regulată de tren, fiind două-trei pe zi cu plecare de aici în Sighetu Marmaţiei. De asemenea, au fost şi trenuri de marfă, pe vremea când încă era Uniunea Sovietică. De când a rămas Ucraina a fost chiar şi mic trafic de persoane, de aici la ucraineni. Acum este închisă complet circulaţia pe această linie.

    Ba mai mult, după ce s-a închis traficul, la vreo doi-trei ani, s-a făcut o investiţie de cel puţin un milion de euro la gară, pentru a corespunde standardelor Schengen. Toată lumea aşteaptă trenul, numai că el nu soseşte! De asemenea, există un şef de gară şi personal care deserveşte gara prin care nu trece nici un tren. Următoarea staţie de la noi ar fi în Ucraina. Dacă s-ar deschide traficul pe acest tronson, s-ar putea ajunge mult mai repede în Europa, la Budapesta, Viena. În urmă cu doi ani, în „Mersul trenurilor” era o legătură Sighet-Budapesta, dar prin Cluj-Napoca, deci un ocol foarte mare şi făceai cam 16 ore în mers. Aşa, pe aici, timpul s-ar reduce poate la 10 ore. Acest lucru şi-ar aduce aportul la dezvoltarea economică a localităţii”, a mai spus viceprimarul.

    Traficul de ţigări ar fi fost cauza închiderii traficului feroviar

    Unul dintre motivele pentru care tronsonul feroviar a fost închis ar fi fost traficul de ţigări de contrabandă din Ucraina: „Linia s-a închis din cauză că s-a făcut un mare caz dintr-o contrabandă de ţigări. Pe micul trafic se aduceau ţigări. Era plin trenul de cartuşe cu ţigări. Totuşi, eu cred că nu trenul trebuia oprit, ci acolo trebuia să se fi luat măsuri de control mai strict. Dar detalii exacte nu cunosc. Cert este că în gara din Câmpulung la Tisa s-a constatat că e plin trenul de baxuri de ţigări şi aşa că s-a închis. Evenimentul s-a petrecut prin 2005-2006”, a conchis viceprimarul.

    Cititi mai multe pe www.graiul.ro

  • Cum e posibil? În cea mai săracă zonă a României descoperim una dintre cele mai bogate şi frumoase comune

    Poate că niciunde nu se potriveşte mai bine zicala care spune că omul sfinţeşte locul, precum la Pădureni, în judeţul Vaslui. Aici, într-una dintre cele mai sărace zone ale României, o comună înfloreşte la propriu de 26 de ani, în acelaşi sistem politic în care trăieşte toată lumea, dar în condiţii clar mai potrivnice decât satele din vestul ţării.

    Aici, înconjurată de sate sărace şi prăfuite, precum o oază în mijlocul deşertului, locuitorii din Pădureni au condiţii de vis: piscină şi camping, teatru de vară şi sală de spectacole, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc minunat dotat cu foişoare şi terase, lac de agrement şi chiar un loc pentru echitaţie. Vă puteţi imagina aşa ceva? Mai mult decât atât, comuna are drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare. Cu alte cuvinte, cei 4.000 de locuitori ai comunei au un standard de civilizaţie pe care nu îl au destule orăşele din ţara noastră.

    Aflată la 8 km de Huşi, comuna are în toate satele sale televiziune prin cablu, iar şcoala are chiar şi laborator de informatică…

    Faptul că aici, într-una dintre zonele sărace ale României s-a putut realiza aşa ceva, ne confirmă încă o dată faptul că în peste 90% din situaţii, oraşele şi comunele noastre au fost conduse, de 26 de ani, de incompetenţi şi hoţi de cea mai joasă speţă. Pentru că dacă aici s-a putut, se putea oriunde altundeva…

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Cel mai tare loc de muncă din România. 4 români, de 8 ani, sunt plătiţi să stea degeaba

    Situaţie ciudată, întâlnită în comuna maramureşeană Câmpulung la Tisa. Această localitate de frontieră are o gară funcţională, cu impiegaţi de mişcare, însă prin aceasta nu mai trece nici un tren. Situaţia trenează de circa opt ani de zile.

    Reprezentanţii administraţiei locale trag un semnal de alarmă, ori de câte ori au ocazia, pentru a se redeschide traficul rutier din zonă, măcar pe partea de marfă: „Comuna noastră are trecere de frontieră pe calea ferată. Oriunde am posibilitatea şi eu şi domnul primar, menţionăm că ar trebui făcute demersuri pentru deschiderea acestei căi de acces pe linia ferată.

    Nu numai noi ca şi comună am dori acest lucru, ci am înţeles că sunt şi mari agenţi economici ce se ocupă cu prelucrarea lemnului în zonă, care ar dori să-şi aducă materia primă pe calea ferată din Ucraina, sau chiar să ducă produse finite cu trenul de aici. Nici transportul de persoane nu este exclus din ecuaţie, fiind nevoie şi de acesta”, a declarat Mihai Rudolf Lemak, viceprimarul comunei Câmpulung la Tisa.

    Gara s-a modernizat după ce traficul a fost închis

    Viceprimarul spune că, pe lângă faptul că nu mai există trafic pe calea ferată, s-a modernizat şi gara, pentru a răspunde cerinţelor europene din ziua de astăzi: „Comuna are gară. Acum 20 de ani funcţiona cursă regulată de tren, fiind două-trei pe zi cu plecare de aici în Sighetu Marmaţiei. De asemenea, au fost şi trenuri de marfă, pe vremea când încă era Uniunea Sovietică. De când a rămas Ucraina a fost chiar şi mic trafic de persoane, de aici la ucraineni. Acum este închisă complet circulaţia pe această linie.

    Ba mai mult, după ce s-a închis traficul, la vreo doi-trei ani, s-a făcut o investiţie de cel puţin un milion de euro la gară, pentru a corespunde standardelor Schengen. Toată lumea aşteaptă trenul, numai că el nu soseşte! De asemenea, există un şef de gară şi personal care deserveşte gara prin care nu trece nici un tren. Următoarea staţie de la noi ar fi în Ucraina. Dacă s-ar deschide traficul pe acest tronson, s-ar putea ajunge mult mai repede în Europa, la Budapesta, Viena. În urmă cu doi ani, în „Mersul trenurilor” era o legătură Sighet-Budapesta, dar prin Cluj-Napoca, deci un ocol foarte mare şi făceai cam 16 ore în mers. Aşa, pe aici, timpul s-ar reduce poate la 10 ore. Acest lucru şi-ar aduce aportul la dezvoltarea economică a localităţii”, a mai spus viceprimarul.

    Traficul de ţigări ar fi fost cauza închiderii traficului feroviar

    Unul dintre motivele pentru care tronsonul feroviar a fost închis ar fi fost traficul de ţigări de contrabandă din Ucraina: „Linia s-a închis din cauză că s-a făcut un mare caz dintr-o contrabandă de ţigări. Pe micul trafic se aduceau ţigări. Era plin trenul de cartuşe cu ţigări. Totuşi, eu cred că nu trenul trebuia oprit, ci acolo trebuia să se fi luat măsuri de control mai strict. Dar detalii exacte nu cunosc. Cert este că în gara din Câmpulung la Tisa s-a constatat că e plin trenul de baxuri de ţigări şi aşa că s-a închis. Evenimentul s-a petrecut prin 2005-2006”, a conchis viceprimarul.

    Cititi mai multe pe www.graiul.ro

  • Aroganţă de primar de România: cum a reuşit să scape de plata taxelor şi impozitelor pe viaţă

    Unicat în România. Hotărâre de Consiliu Local cu autodedicaţie. Primul efect al acestei hotărâri e că edilul Gheorghe Matei nu va mai plăti impozite pentru cele peste 100 hectare pe care le are în comună

    Comuna Răteşti are, în total, trei cetăţeni de onoare, toţi trei gratulaţi din 2011. Unul dintre ei este Tudor Petrică, fostul viceprimar al comunei, beneficiar post-mortem al titlului care nu-i mai aduce, practic, nici măcar o oarecare satisfacţie personală, ca să nu mai vorbim de vreun avantaj material, un altul este Marin Nicolescu, un localnic cu dublă cetăţenie româno-americană, răsplătit pentru „seriozitate şi probitate deosebită” şi Gheorghe Matei, actualul edil şef al comunei, cel mai câştigat de pe urma acestei recunoaşteri, „adjudecată” după o şedinţă maraton, în care acordarea titlurilor s-a făcut pentru toţi trei, la calup, ca să nu bată flagrant la ochi.

    În cazul primarului, argumentul care a stat la baza acordării titlului a fost „activitatea depusă, cu numeroase trofee şi premii”, exemplificate într-o expunere de motive făcută de Liviu Roşescu, secretarul comunei Răteşti, dispoziţiile hotărârii fiind duse la îndeplinire de însuşi primatul Matei. Practic, din 2011, edilul şef nu mai datorează localităţii pe care o păstoreşte niciun leu, pentru că – surpriză! – potrivit unei alte hotărâri a aceluiaşi consiliu local, persoanele cărora li s-a conferit titlul de cetăţean de onoare al comunei Răteşti sunt scutite, începând cu data acordării acestui titlu, de la plata taxelor şi impozitelor locale. Altfel spus, primarul Gheorghe Matei a şi centrat, a şi dat cu capul în toată această hotărâre de consiliu local unicat în România şi care din punct de vedere moral lasă semne de întrebare.
    „Am într-adevăr 101 hectare”

    Iar primarul ar fi datorat bugetului local ceva sume importante, având în vedere averea pe care şi-a agonisit-o în timp. Potrivit declaraţiei sale de avere, edilul deţine împreună cu soţia, în comuna Răteşti, patru terenuri agricole ce însumează peste 100 de hectare, o casă de 288 de metri pătraţi şi două anexe, o camionetă cumpărată în 2004 şi un autoturism Renault Megane, achiziţionat la începutul actualului mandat. „Am, într-adevăr 101 hectare… Nu ştiu să vă spun exact cât aş fi datorat ca impozit pentru ele, nu le-am luat pe toate odată, ci cu bucata, cu bucata, în timp, nu am avut 100 de hectare deodată. Am făcut asta pentru mine, pentru copiii mei, pentru nepoţii mei, ca să-mi fac o fermă. De doi ani nu mai lucrez acest teren, că nu mai e rentabilă producţia pe care o facem acolo, şi l-am lăsat de păşune…”, a mărturisit pentru „Jurnal de Argeş”, Gheorghe Matei.

    Cititi mai multe pe www.jurnaluldearges.ro

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • Marea Britanie are ”zero şanse” să rămână în piaţa comună şi să limiteze libera circulaţie

    Mandatul de a negocia părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie trebuie să fie aprobat unanim de cei 27 de membri ai UE, ceea ce oferă UK ”zero şanse” să obţină o înţelegere care să cuprindă atât limite pe imigraţie, cât şi liber acces la piaţa comunitară, scrie Bloomberg.

    În condiţiile în care premierul Theresa May a contrazis zvonurile conform cărora economiile est-europene ar putea folosi dreptul de veto în cazul negocierilor despre Brexit, Tomas Prouza, ministrul afacerilor europene din Cehia s-a alăturat corului de membre UE din fostele ţări comuniste care exclude variant unui acord preferenţial cu Marea Britanie.

    ”Nu se poate ca Marea Britanie să şi păstreze tortul şi să-l şi mănânce în acelaşi timp”, a spus ministrul ceh, principalul negociator pentru Brexit pentru ţara cu 10 milioane de locuitori. ”Văd zero şanse de success dacă Marea Britanie vrea să trieze locuitorii UE în locuitori de prima mână şi de a doua mână”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro