BusinessMagazin

Tag: companie

  • Michael Schroeder, Linarson Coaching & Personal Development: Înţelege importanţa „scenei” şi a „culiselor” în compania ta

    Compania este un teren de joacă, un joc complex. Pentru a avea succes în carieră, e esenţial să înţelegi rapid cum funcţionează. Un element esenţial al acestui joc este existenţa unei „scene” vizibile şi a unor „culise” ascunse. Sociologul american Erving Goffman a descris aceste două planuri astfel: „Oricare ar fi motivul care generează dorinţa umană de contact social şi companie, efectul pare să ia două forme: nevoia unui public în faţa căruia să ne testăm identităţile idealizate şi nevoia de coechipieri alături de care să ne destindem şi să fim complice în intimităţile din culise”.

    Scena (frontstage) este partea vizibilă pentru toată lumea – este jocul pe care îl jucăm. Aici ne asumăm roluri pe care unii le-au învăţat să le interpreteze impecabil: CEO-ul, „angajatul cu potenţial”, directorul de HR. Aici ne etalăm şi arhetipurile: mama, clovnul, rebelul, jucătorul de risc. Pe scenă facem spectacol, susţinem prezentări, convingem publicul – fie că e format din colegi, parteneri sau clienţi. Scena ne permite să trăim experienţe, să fim creativi, să evoluăm şi să învăţăm din provocări. Lumea ne oferă numeroase scene, iar uneori le schimbăm pentru a ne continua mai bine evoluţia personală. E interesant de observat cât de mult timp petrecem perfecţionând scena: birouri frumoase, valori de companie, planuri de carieră, coduri vestimentare, publicitate – toate gândite pentru a crea o imagine şi a poziţiona compania într-un anumit fel pe piaţă.

    Ceea ce e mai puţin cunoscut este existenţa culiselor (backstage). Oriunde există o scenă, există şi o culisă. Aceasta este deosebit de importantă în culturile implicite, precum România, India sau China, unde informaţia nu se transmite deschis cu uşurinţă. Culisele sunt locul în care se fac alianţe, circulă zvonuri şi se iau decizii confidenţiale. Experienţa recentă cu pandemia ne-a arătat cât de esenţială este această zonă de „culise” pentru ca lucrurile să funcţioneze: ne-a lipsit să putem vorbi cu cineva într-un spaţiu sigur, fără ca ceilalţi să afle – un schimb care funcţionează cel mai bine în persoană, nu virtual. Există numeroase situaţii în care culisele joacă un rol cheie: pot echilibra relaţiile de putere, pot oferi un spaţiu în care să „ventilăm” emoţii şi frustrări, să transmitem informaţii sensibile care nu sunt pentru toţi şi să ne pregătim pentru apariţia pe scenă. Celebrul „moment al ţigării” este un exemplu clasic de întâlnire organizată în culise. Discuţiile din culise pot fi utile şi pentru testarea unor alternative de carieră, în interiorul sau în afara companiei, fără ca toată lumea să afle. Tot aici îşi desfăşoară activitatea şi coach-ul, care îi sprijină pe manageri să facă alegerile potrivite pentru apariţiile lor pe scenă. Lucrurile devin mai delicate atunci când activităţile din culise se întorc împotriva ta. Am văzut de multe ori „cabinete din umbră” formate pentru a contesta liderii actuali. Răspândirea informaţiilor negative şi toxice poate afecta întreaga echipă, submina autoritatea ta ca lider pe scenă. Dacă se întâmplă asta în jurul tău, trebuie să înfrunţi situaţia într-un cadru mai larg pentru a recâştiga controlul – uneori sunt necesare cuvinte dure pentru a restabili disciplina. Poate fi chiar rolul tău să identifici sursa principală a acestor tensiuni – de cele mai multe ori liderul „cabinetului din umbră” – şi să porţi o discuţie directă. Dar ţine cont că discuţia s-ar putea să nu fie suficientă şi va trebui, uneori, să iei măsuri drastice. Dacă intervii prea târziu, te poate costa chiar funcţia, mai ales dacă presiunea vine şi din partea sediului central internaţional. Aşa cum se întâmplă în fiecare „teatru” al vieţii noastre – acasă, cu prietenii sau la serviciu – scena şi culisele coexistă. Nu putem trăi fără ele. Gândeşte-te de câte ori ascunzi adevărul de copii sau de părinţi ca să nu îi şochezi. Chiar şi într-o relaţie intimă păstrăm uneori secrete pe care nu vrem să le împărtăşim pe deplin. Nu am creat încă o lume în care să existe transparenţă totală, adevăr absolut, înţelegere deplină, fără ego sau manipulare. Aşadar, în loc să lupţi cu existenţa culiselor, foloseşte-le într-un mod sănătos şi benefic. Dacă eşti CEO sau ai un rol de conducere în companie, ai nevoie de ambele planuri pentru ca lucrurile să funcţioneze, iar tu eşti persoana-cheie care gestionează întregul spectacol. Asigură-te că ai aliaţi de încredere care să te informeze când activităţile din culise devin periculoase.   

     

    Michael Schroeder este fondator, Linarson Coaching & Personal Development

  • Omenirea mai face un pas spre viitor: OpenAI lansează GPT-5, modelul care ne apropie de inteligenţa generală şi promite să ne schimbe radical modul în care gândim, lucrăm şi inovăm

    OpenAI, gigantul evaluat la 300 de miliarde de dolari, a lansat oficial mult-aşteptatul GPT-5 – cea mai nouă versiune a modelului său de inteligenţă artificială care stă la baza ChatGPT. CEO-ul companiei, Sam Altman, a descris acest upgrade drept „un progres major” şi un pas esenţial spre atingerea inteligenţei artificiale generale (AGI), scrie Financial Times.

    Modelul de ultimă generaţie este deja disponibil pentru utilizatorii ChatGPT, deşi în mod limitat pentru cei care folosesc versiunea gratuită. Potrivit OpenAI, GPT-5 este „vârf de gamă” în domenii precum matematică, ştiinţă şi programare – depăşind cu mult capacităţile versiunii anterioare, GPT-4, lansată în urmă cu aproape doi ani şi jumătate.

    Una dintre cele mai revoluţionare funcţii ale GPT-5 este „vibe coding” – un nou mod de a crea software doar prin comenzi scrise în limbaj natural. Practic, oricine poate cere AI-ului să dezvolte aplicaţii sau funcţionalităţi personalizate, fără a scrie o linie de cod. „Această idee de software la comandă va defini epoca GPT-5”, a subliniat Altman.

    De la lansarea ChatGPT în urmă cu aproape trei ani, OpenAI a devenit un fenomen global, aducând inteligenţa artificială generativă în prim-planul atenţiei publice. În prezent, ChatGPT are peste 700 de milioane de utilizatori activi săptămânal, iar compania este în discuţii pentru o nouă evaluare de piaţă de 500 de miliarde de dolari. Dacă acest prag va fi atins, OpenAI va deveni cea mai valoroasă companie privată de tehnologie din lume.

    Investitorii, dar şi întreaga industrie tech, aşteptau cu nerăbdare acest nou model care ar putea susţine o astfel de evaluare colosală şi ar putea transforma OpenAI într-un colos de ordinul trilioanelor de dolari.

  • Suedezii de la OX2 vând către HELLENiQ Energy un proiect eolian din România, programat să devină operaţional în 2027. Peste jumătate din energia produsă a fost contractată de Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image şi Profi

    Compania suedeză OX2, specializată în dezvoltarea de proiecte de energie regenerabilă, în special eoliană, a vândut un parc eolian de 96 MW, aflat în stadiul «ready-to-build», către HELLENiQ Renewables, subsidiară deţinută integral de HELLENiQ ENERGY Holdings.

    OX2 a fost desemnată să coordoneze întreaga fază de construcţie a parcului, programată să înceapă în trimestrul al treilea din 2025.

    Proiectul, denumit Ansthall, amplasat în judeţul Galaţi, a obţinut acces la reţeaua de transport printr-un acord de racordare semnat în 2024 cu Transelectrica, iar punerea în funcţiune este estimată pentru 2027.

    „Tranzacţia cu HELLENiQ Renewables demonstrează modul în care OX2 îşi dezvoltă portofoliul în România, aducând proiectele până la decizia finală de investiţie, făcând astfel posibilă demararea lucrărilor de construcţie. (…) Suntem poziţionaţi strategic pentru a deveni una dintre principalele companii de energie regenerabilă din România, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor naţionale în domeniu şi la tranziţia energetică”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, Country Manager OX2 România.

    În paralel cu construcţia proiectului, OX2 a iniţiat şi structurat un acord virtual de achiziţie de energie electrică pe o durată de 12 ani cu Ahold Delhaize, grupul care deţine reţelele Mega Image şi Profi, contract ce va acoperi peste 50% din producţia de energie a parcului eolian.

    „Suntem bucuroşi să sprijinim dezvoltarea noilor capacităţi de energie regenerabilă în România prin acest acord pe termen lung”, adaugă Frank Sluis, director financiar la Ahold Delhaize Europe & Indonesia.

    După punerea în funcţiune, parcul eolian va genera anual aproximativ 309 GWh, suficient pentru a acoperi consumul de energie electrică al circa 89.000 de gospodării, şi va contribui la reducerea a aproximativ 99.000 de tone de emisii de dioxid de carbon pe an.

    Aceasta este a doua tranzacţie finalizată de OX2 în România, după un contract pentru un parc eolian de dimensiuni similare încheiat în 2024.

    „Suntem încântaţi să anunţăm a doua tranzacţie în România, de această dată cu HELLENiQ Renewables, ceea ce evidenţiază dinamismul pieţei locale de energie regenerabilă. OX2 continuă să crească în mod constant în România, ajungând la un portofoliu de 1GW de proiecte în faze de dezvoltare şi construcţie. Acest proiect este dovada angajamentul nostru de a furniza soluţii fiabile în domeniul energiei regenerabile”, completează Paul Stormoen, CEO OX2.

    OX2 a intrat pe piaţa din România în 2021 şi şi-a dublat portofoliul de proiecte în fiecare an. Compania se concentrează în principal pe energia eoliană onshore, completată de proiecte solare şi sisteme de stocare a energiei. În prezent, două proiecte eoliene, cu o capacitate totală de 195 MW, se află în construcţie sau în pragul demarării lucrărilor. Alte 766 MW în proiecte eoliene onshore şi 150 MW în proiecte solare şi sisteme BESS sunt în diverse stadii de dezvoltare

     

     

  • Apple pierde cele mai strălucite minţi din AI: Meta, OpenAI şi alţi giganţi fură talentele cheie, în timp ce compania pare să nu mai inspire încredere în cursa pentru inovaţie

    Apple se confruntă cu o criză internă tot mai adâncă, după ce aproximativ o mare parte dintre experţii săi în inteligenţă artificială — inclusiv cercetători de top — au părăsit compania în ultimele luni, atraşi de rivalii din Silicon Valley care oferă salarii astronomice şi proiecte mai ambiţioase, informează Financial Times.

    Giganţi precum Meta, OpenAI, xAI (fondată de Elon Musk) şi start-up-ul canadian Cohere au recrutat activ din echipa de AI a Apple încă de la începutul acestui an. Această migraţie masivă alimentează temerile că gigantul din Cupertino rămâne tot mai mult în urmă în cursa globală pentru supremaţia în inteligenţă artificială.

    Printre pierderile notabile se numără Brandon McKinzie şi Dian Ang Yap, doi ingineri specializaţi în modele fundamentale de AI, care au fost recrutaţi recent de OpenAI. În luna iunie, Cohere a angajat-o pe cercetătoarea în învăţare automată Liutong Zhou.

    Un alt şoc major a venit luna trecută, când Ruoming Pang, liderul echipei de modele fundamentale a Apple, a fost convins să treacă la Meta. Compania condausă de Mark Zuckerberg a lansat o ofensivă agresivă de recrutare, oferind pachete de semnare ce depăşesc 100 de milioane de dolari pentru a atrage talente de top.

    Alţi membri importanţi ai echipei Apple care au trecut la Meta includ Mark Lee, Tom Gunter, Bowen Zhang şi Shuang Ma. În iulie, cercetătorul britanic Floris Weers, parte din echipa condusă de Pang, a plecat pentru a se alătura unui start-up discret, aflat încă în faza de dezvoltare.

    Mulţi dintre aceşti specialişti au contribuit anterior la lucrări ştiinţifice relevante în domeniul AI, publicate de Apple în 2023, o raritate pentru o companie notorie pentru discreţia sa, dar care începea să iasă din umbră în această arie.

    Toate aceste plecări vin într-un moment critic: săptămâna trecută, CEO-ul Tim Cook a promis investiţii mai mari în cercetarea AI şi a organizat o întâlnire rară cu toţi angajaţii, subliniind că Apple „trebuie să câştige lupta AI”.

  • Creatoarea de miliardari: care este compania unde până şi directorul financiar, şi şeful operaţiunilor globale au devenit miliardari în dolari

    Nvidia, gigantul producător de cipuri care a atins recent o capitalizare record de 4.000 miliarde de dolari, are doi noi miliardari în rândul executivilor săi de top. Directorul financiar Colette Kress şi Jay Puri, responsabil de vânzări şi marketing la nivel global, au acumulat fiecare averi de peste 1 miliard de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Este pentru prima dată când Bloomberg le evaluează oficial averile, iar mare parte din acestea provine din deţinerile masive de acţiuni Nvidia, care continuă să se aprecieze accelerat pe fondul exploziei cererii globale pentru tehnologia AI.

    Ascensiunea Kress şi Puri în rândul miliardarilor subliniază transformarea Nvidia într-un magnet financiar pentru top managementul său. De altfel, CEO-ul Jensen Huang, devenit recent al nouălea cel mai bogat om din lume cu o avere estimată la 154 miliarde dolari, a afirmat într-un summit recent din Washington:

     „Am creat mai mulţi miliardari în echipa mea de conducere decât orice alt CEO din lume. Se descurcă foarte bine.”

    Companii rivale precum Meta şi Alphabet oferă pachete salariale de sute de milioane pentru talente AI, iar startupuri ca Scale AI sau Windsurf devin ţinte ale achiziţiilor de talente. În acest context, succesul financiar al executivilor Nvidia devine un simbol al noului Eldorado tehnologic.

    Jay Puri, în vârstă de 70 de ani, este un veteran Nvidia încă din 2005, după ce a lucrat anterior peste două decenii la Sun Microsystems, unde a contribuit la dezvoltarea departamentului de marketing.

     La Nvidia, el conduce operaţiunile comerciale globale şi a fost recent implicat în diplomaţia tehnologică a companiei, având întrevederi cu oficiali din Vietnam şi China şi primind regele Bhutanului la sediul central.

    Colette Kress, de 57 de ani, este CFO din 2013, şi s-a alăturat companiei pe când aceasta valora sub 10 miliarde de dolari. Ea are un background solid în tehnologie lucând în trecut inclusiv la Microsoft şi Cisco.

     Într-un interviu din 2018, ea descria compania drept „vizionară, dar totodată foarte ancorată în realitate.”

    Alături de Huang, Kress şi Puri, trei membri ai consiliului de administraţie – Mark Stevens, Tench Coxe şi Harvey Jones – sunt şi ei miliardari, fiecare având peste 30 de ani de implicare în companie. Brooke Seawell, membru al board-ului din 1997, deţine o participaţie de circa 750 milioane dolari şi este în pragul atingerii aceluiaşi statut.

    Compania început cu emoţii anul 2025, pe fondul unor îngrijorări legate de AI-ul DeepSeek dezvoltat în China şi de anunţul privind tarifele comerciale al fostului preşedinte Donald Trump pe 2 aprilie.

     Cu toate acestea, pe 14 iulie, Nvidia a primit confirmarea că va putea continua exportul anumitor cipuri către China, ceea ce a atenuat temerile legate de pierderi de miliarde din cauza restricţiilor comerciale.

    Acţiunile Nvidia au crescut cu 31% doar în 2025 şi cu peste 1.100% din ianuarie 2023, un salt care a transformat compania în prima din lume cu o capitalizare de piaţă de 4.000 miliarde dolari.

    Ascensiunea fulgerătoare a Nvidia a redefinit nu doar piaţa de cipuri şi AI, ci şi harta miliardarilor din tehnologie. Pe măsură ce compania continuă să spargă recorduri şi să atragă talente, pare că Jensen Huang şi echipa sa conduc nu doar o revoluţie tehnologică, ci şi una financiară.

     

  • Compania braşoveană Carmolimp, controlată de familia Şoneriu, a preluat hotelul Victory din Vama Veche şi l-a rebranduit Plaja33, urmând ca anul viitor să investească în renovarea unităţii

    Compania braşoveană Carmolimp, controlată de familia Şoneriu, a preluat hotelul Victory din Vama Veche şi l-a rebranduit Plaja33, urmând ca anul viitor să investească în renovarea şi modernizarea unităţii.

    Anul trecut, Carmolimp a deschis la parterul hotelului berăria „Poftă sau Foame”.

    ”Unul dintre cele mai importante criterii pentru mine este identificarea şi satisfacerea nevoilor clienţilor. Am observat că HoReCa din România are nevoie de preţuri corecte pentru turişti. Aceasta este strategia prin care alte ţări europene au atras tot mai mulţi turişti români. În momentul de faţă, avem un deficit major din punct de vedere turistic, de aproximativ 5 miliarde de euro, iar în lipsa unei strategii de promovare turistică a ţării, suntem nevoiţi să facem tot ce putem pentru a-i păstra pe români în ţară”, declară Valentin Şoneriu, Director General Carmolimp.

    Sejurul mediu în Vama Veche a scăzut vertiginos în ultimii ani, ajungând la 1-3 nopţi, în timp ce românii au cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro pe concedii în străinătate, unde media şederii este între 5 şi 7 nopţi, spun reprezentanţii companiei.

    „Vrem să readucem moda sejururilor pe litoralul românesc. Am observat tendinţa românilor din ultimii ani de a petrece între 2 şi 3 nopţi în România, în weekend, vacanţele mai lungi fiind programate în alte ţări. Cred că ar fi avantajos pentru ambele părţi să revenim uşor-uşor la vacanţa de o săptămână la mare, iar noi ne dorim să încurajăm turismul şi în timpul săptămânii. Ca medie, ajungem la un preţ de aproximativ 400 de lei pe noapte pentru un sejur de 6 nopţi”, a adăugat Valentin Şoneriu.

    Pentru anul viitor, grupul Carmolimp are în plan renovarea camerelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite.

    CarmOlimp este o companie cu capital românesc care activează de peste 30 de ani în industria de procesare a cărnii. Compania are o fabrică integrată de mâncare gătită si este principalul furnizor de preparate proaspăt gătite, necongelate pentru industria horeca din România.

    Businessul a fost înfiinţat în 1993, în oraşul Victoria, din judeţul Braşov, de către familia Şoneriu. În 2004, reprezentatul celei de-a doua generaţii, Valentin Şoneriu, a intrat şi el în businessul fondat de părinţii săi. 

     

  • Un parc zoo din Danemarca le cere oamenilor să-şi doneze animalele de companie pentru a fi mâncate de prădătorii aflaţi în captivitate

    Reprezentanţii unei grădini zoologice din Danemarca le cere vizitatorilor să-şi doneze animalele de companie pentru a fi mâncate de prădătorii captivi. Pe lista cu posibile donaţii sunt trecuţi hamsterii, iepurii şi găinile.

    O grădină zoologică din Danemarca aşteaptă donaţii sub forma unor animale de companie pentru a fi folosite ca hrană pentru prădătorii săi.

    Reprezentanţii Grădinii zoologice din Aalborg au declarat că încearcă să imite lanţul trofic „atât pentru bunăstarea animalelor, cât şi pentru integritatea profesională” şi oferă asigurări că animalele de companie vor fi „eutanasiate cu blândeţe” de către personal instruit, potrivit AP.

    „Asigurăm comportamentul natural, nutriţia şi bunăstarea prădătorilor noştri”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Palantir, gigantul american care vrea să revoluţioneze industria apărării, anunţă un venit trimestrial de 1 mld. de dolari şi revizuieşte perspectivele de creştere după boom-ul AI

    Compania de analiză şi inteligenţă artificială Palantir Technologies a raportat o creştere spectaculoasă în al doilea trimestru din 2025, depăşind pentru prima dată pragul de 1 miliard de dolari în venituri trimestriale – o creştere de aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Financial Times.

    Această performanţă impresionantă a fost alimentată de cererea explozivă pentru platformele sale de inteligenţă artificială, care sunt utilizate atât în sectorul privat, cât şi în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

    Palantir şi-a revizuit în sus estimările financiare pentru 2025, anunţând venituri anuale preconizate între 4,1 şi 4,2 miliarde de dolari, faţă de estimarea anterioară de 3,9 miliarde. Veniturile din contractele comerciale din SUA sunt aşteptate să depăşească 1,3 miliarde de dolari, un nou record pentru companie.

    Profitul net al companiei a fost de 327 milioane de dolari, în creştere cu 144% faţă de cele 134 milioane înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Palantir a raportat venituri de 426 milioane de dolari doar din contractele cu guvernul SUA, o creştere anuală de 53%. Rezultatele vin pe fondul intensificării investiţiilor americane în apărare, în contextul promisiunilor preşedintelui american Donald Trump privind securitatea naţională şi cheltuielile militare sporite.

    De altfel, săptămâna trecută compania a semnat un acord de până la 10 miliarde de dolari pe următorul deceniu cu Departamentul Apărării al SUA – unul dintre cele mai mari contracte software din istoria Pentagonului.

    Fondatorul şi directorul general Alex Karp, unul dintre vizionarii din spatele companiei, alături de Peter Thiel, a declarat triumfător:

    „Rata noastră de creştere a accelerat radical – după ani de investiţii şi scepticism din partea unora.”

    Acţiunile Palantir au crescut cu aproape 4% în tranzacţiile după închiderea bursei, iar de la începutul anului au crescut de peste două ori. Capitalizarea bursieră a companiei a ajuns la 379 de miliarde de dolari, depăşind nume grele precum Salesforce, IBM şi Cisco, şi transformând Palantir într-unul dintre cei mai valoroşi jucători din tehnologia americană.

  • BMW pariază totul pe viitorul electric: „Neue Klasse” sparge tiparele industriei auto şi intră în cursa globală contra giganţilor chinezi

    În apropierea sediului central al BMW din München, un muzeu şi un showroom cu pereţi din sticlă găzduiesc unele dintre cele mai emblematice modele din istoria companiei, inclusiv cabrioletul 507 condus de Elvis Presley în timpul serviciului său militar în Germania de Vest. Iniţial vopsit în alb, automobilul a fost ulterior colantat în roşu, după ce fanii artistului au început să scrie mesaje pe caroserie folosind ruj.

    Astăzi, în acelaşi complex, un alt vehicul atrage atenţia — de data aceasta în spatele unor uşi securizate şi sub un strat de camuflaj. Este vorba despre viitorul SUV electric iX3, un model care marchează începutul unei noi etape pentru producătorul german, potrivit publicaţiei Bloomberg.

    iX3 este primul dintr-o serie de aproximativ 40 de modele noi sau actualizate, construite pe o platformă tehnologică comună ce include software integrat, arhitectură electronică avansată şi un limbaj de design complet reconfigurat. Conform planurilor BMW, întreaga gamă de vehicule va adopta această arhitectură în următorii doi ani de la lansarea iX3.

    „Suntem o companie cu o istorie de 109 ani, iar aceasta este cea mai mare investiţie pe care am realizat-o vreodată într-o singură platformă”, a declarat Oliver Zipse, CEO-ul BMW, într-un interviu pentru Bloomberg.

    Contextul global din industria auto este marcat de incertitudini multiple. Tarifele vamale impuse de preşedintele american Donald Trump obligă producătorii să regândească lanţurile de aprovizionare. În acelaşi timp, companiile chineze precum BYD şi Xiaomi câştigă cote de piaţă importante, oferind vehicule bine echipate la preţuri competitive. Tranziţia spre mobilitatea electrică continuă să fie fragmentată şi inegală la nivel mondial.

    În pofida acestui climat, caracterizat prin prudenţă şi reticenţă la risc, BMW îşi menţine direcţia şi accelerează procesul de transformare. Noua gamă tehnologică poartă denumirea „Neue Klasse”, un nume cu rezonanţă istorică, folosit iniţial în anii ’60 pentru modelele care au salvat compania de la colaps şi i-au definit identitatea modernă.

    Primele reacţii din partea analiştilor par încurajatoare.

    „Produsul convinge”, a notat Stephen Reitman, analist al Bernstein, într-un raport dedicat zilei investitorilor. „Percepţia noastră asupra BMW rămâne aceeaşi – un jucător cu perspectivă, care se poziţionează acolo unde va ajunge mingea, nu acolo unde a mai fost în trecut.”

  • Nvidia a ajuns fabrică de miliardari: Povestea lui Colette Kress, director financiar, şi Jay Puri, şeful operaţiunilor globale, care au devenit miliardari după 20 de ani lucraţi la Nvidia

    Nvidia, gigantul producător de cipuri care a atins recent o capitalizare record de 4.000 miliarde de dolari, are doi noi miliardari în rândul executivilor săi de top. Directorul financiar Colette Kress şi Jay Puri, responsabil de vânzări şi marketing la nivel global, au acumulat fiecare averi de peste 1 miliard de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Este pentru prima dată când Bloomberg le evaluează oficial averile, iar mare parte din acestea provine din deţinerile masive de acţiuni Nvidia, care continuă să se aprecieze accelerat pe fondul exploziei cererii globale pentru tehnologia AI.

    Ascensiunea Kress şi Puri în rândul miliardarilor subliniază transformarea Nvidia într-un magnet financiar pentru top managementul său. De altfel, CEO-ul Jensen Huang, devenit recent al nouălea cel mai bogat om din lume cu o avere estimată la 154 miliarde dolari, a afirmat într-un summit recent din Washington:

     „Am creat mai mulţi miliardari în echipa mea de conducere decât orice alt CEO din lume. Se descurcă foarte bine.”

    Companii rivale precum Meta şi Alphabet oferă pachete salariale de sute de milioane pentru talente AI, iar startupuri ca Scale AI sau Windsurf devin ţinte ale achiziţiilor de talente. În acest context, succesul financiar al executivilor Nvidia devine un simbol al noului Eldorado tehnologic.

    Jay Puri, în vârstă de 70 de ani, este un veteran Nvidia încă din 2005, după ce a lucrat anterior peste două decenii la Sun Microsystems, unde a contribuit la dezvoltarea departamentului de marketing.

     La Nvidia, el conduce operaţiunile comerciale globale şi a fost recent implicat în diplomaţia tehnologică a companiei, având întrevederi cu oficiali din Vietnam şi China şi primind regele Bhutanului la sediul central.

    Colette Kress, de 57 de ani, este CFO din 2013, şi s-a alăturat companiei pe când aceasta valora sub 10 miliarde de dolari. Ea are un background solid în tehnologie lucând în trecut inclusiv la Microsoft şi Cisco.

     Într-un interviu din 2018, ea descria compania drept „vizionară, dar totodată foarte ancorată în realitate.”

    Alături de Huang, Kress şi Puri, trei membri ai consiliului de administraţie – Mark Stevens, Tench Coxe şi Harvey Jones – sunt şi ei miliardari, fiecare având peste 30 de ani de implicare în companie. Brooke Seawell, membru al board-ului din 1997, deţine o participaţie de circa 750 milioane dolari şi este în pragul atingerii aceluiaşi statut.

    Compania început cu emoţii anul 2025, pe fondul unor îngrijorări legate de AI-ul DeepSeek dezvoltat în China şi de anunţul privind tarifele comerciale al fostului preşedinte Donald Trump pe 2 aprilie.

     Cu toate acestea, pe 14 iulie, Nvidia a primit confirmarea că va putea continua exportul anumitor cipuri către China, ceea ce a atenuat temerile legate de pierderi de miliarde din cauza restricţiilor comerciale.

    Acţiunile Nvidia au crescut cu 31% doar în 2025 şi cu peste 1.100% din ianuarie 2023, un salt care a transformat compania în prima din lume cu o capitalizare de piaţă de 4.000 miliarde dolari.

    Ascensiunea fulgerătoare a Nvidia a redefinit nu doar piaţa de cipuri şi AI, ci şi harta miliardarilor din tehnologie. Pe măsură ce compania continuă să spargă recorduri şi să atragă talente, pare că Jensen Huang şi echipa sa conduc nu doar o revoluţie tehnologică, ci şi una financiară.