BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Cea mai mică rată de neocupare a clădirilor de birouri din Bucureşti din ultimii 9 ani

    Cele mai mici rate de neocupare sunt în zona de Vest (4.6%) şi Nord (6.6%).  „Aceată scădere a ratei de neocupare fost generată de numărul limitat de proiecte livrate şi de creşterea susţinută de spaţii de birouri”, subliniază Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisor Transaction Services, Office CBRE România.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă de spaţii de birouri (cererea totală din care sunt excluse renegocierile) a reprezentat 54% din cererea totală în primele trei luni ale anului, perioada în care s-au tranzacţionat 94,000 mp, respectiv 23% din suprafaţă totală închiriată în 2016. Estimările CBRE indică faptul că până la sfârşitul anului se vor mai livra aproximativ 140,000 mp. Cele mai multe tranzacţii din acest trimestru s-au realizat în zonele Nord şi Pipera, peste 69,000 mp iar 64% din cererea totală a fost tranzacţionată în clădiri de clasa A. În primul trimestru al anului s-au livrat 2 proiecte de birouri de tip boutique cu o suprafaţă totală de 11,600 mp.  
     
    CBRE a reprezentat cele mai mari tranzacţii încheiate în această perioada, de 20,000 mp respectiv 10,000 mp şi este lider de piaţă în reprezentarea chiriaşilor, cu o cota de piaţă de 59% (38,500 mp tranzactionati), a proprietarilor de clădiri –  22%, respectiv 7,500 mp  – şi pe totalul trazactiilor de birouri realizate pe piaţă imobiliară din Bucureşti –  47% respectiv 46,000 mp.
     
    Cererea nouă şi extinderea de spaţiu dn primul trimestru al lui 2017 reprezintă 26% din cererea totală. Raportul CBRE mai indică faptul că 54% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Vest. AIci urmează să se livreze prima clădire din proiectul Campus 6, dezvoltat de Skanska, Orhideea Towers, dezvoltat de CĂ Immo, The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners, Business Garden Bucharest – dezvoltat de Vastint Group şi prima clădire din proiect AFI Tech Park, dezvoltat de AFI Europe.
     
    Raportul CBRE mai arată că 20% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Centru. Cel mai mare proiect din zona de Centru este Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Până la sfârşitul anului 2018, urmează să se mai livreze în zona de Centru proiectele Day Tower şi Unirii View.
     
    Chiria prime pentru spaţii de birouri în Bucureşti a rămas constanţa la nivelul de 18.5 euro/ mp, mai indică cifrele prelucrate de CBRE. Stocul modern de spaţii de birouri este 2.65 mil mp, din care 44% sunt spaţii de birouri de clasa A. Estimările CBRE sunt că anul viitor se vor mai livra aproximativ 300,000 mp, astfel că la sfârşitul anului 2018 stocul modern de spaţii de birouri va atinge pragul de 3.09 mil mp.

  • Se deschide primul restaurant din România aflat la peste 130 de metri înălţime. Unde se află acesta şi cât costă un prânz

    Sky Tower intră astfel în clubul select al clădirilor de birouri cu restaurante la înălţime precum City Gate cu 18 Lounge by Embassy în Piaţa Presei şi Sole în Crystal Tower aproape de Piaţa Victoriei.

    Meniul NOR include 36 de preparate, de la brânzeturi şi mezeluri artizanale româneşti, la preparate din Franţa, Italia sau asiatice. Printre preparate se numără, potrivit paginii de Facebook, salată de vinete coapte cu chutney de roşii, maioneză cu chives, dulceaţă de ardei iute la 22,9 lei, salată made in Transylvania cu frunze verzi, caş ardelenesc copt pe jar, quinoua, caise şi dressing de zmeură la 37,6 lei sau borş românesc de pui cu anghinare, sparanghel şi ţelină la 16,9 lei.

    Citiţi  mai multe pe www.zf.ro

  • Se deschide primul restaurant din România aflat la peste 130 de metri înălţime. Unde se află acesta şi cât costă un prânz

    Sky Tower intră astfel în clubul select al clădirilor de birouri cu restaurante la înălţime precum City Gate cu 18 Lounge by Embassy în Piaţa Presei şi Sole în Crystal Tower aproape de Piaţa Victoriei.

    Meniul NOR include 36 de preparate, de la brânzeturi şi mezeluri artizanale româneşti, la preparate din Franţa, Italia sau asiatice. Printre preparate se numără, potrivit paginii de Facebook, salată de vinete coapte cu chutney de roşii, maioneză cu chives, dulceaţă de ardei iute la 22,9 lei, salată made in Transylvania cu frunze verzi, caş ardelenesc copt pe jar, quinoua, caise şi dressing de zmeură la 37,6 lei sau borş românesc de pui cu anghinare, sparanghel şi ţelină la 16,9 lei.

    Citiţi  mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt cele mai bune zone din nordul Bucureştiului pentru dezvoltatorii imobiliari

    Potrivit reprezentanţilor Nords, factorii care determină ritmul actual de dezvoltare al unei zone sunt numărul de terenuri libere, aflate la vânzare sau în curs de obţinere de avize, concurenţa în rândul ansamblurilor aflate în construcţie şi, mai nou, uşurinţa obţinerii unei autorizaţii de construire pentru acea zonă. Dacă în zonele cu puţine construcţii, precum Băneasa – Siseşti sau Străulesti autorizaţia de construire a unui bloc sau ansamblu de mari dimensiuni se obţine în circa 6-12 luni, în zonele Primăverii, Kiseleff sau Dorobanţi Capitale obţinerea autorizaţiei pentru un bloc cu patru etaje poate trece de doi ani, de exemplu, în funcţie de etapele premergătoare solicitate de către autorităţi (PUZ, PUD, etc).
    Pe lângă faptul că în zonele exclusiviste Primăverii, Kiseleff sau Victoriei terenurile sunt foarte mici şi puţine, iar preţurile lor trec uneori şi de 2.000-3.000 euro/mp, investitorii au început să îşi ia în calcul şi durata şi demersurile obţinerii autorizaţiei de construire, care se regăsesc şi ele în preţul final al apartamentelor construite în aceste zone.

     „Preţul unui teren poate fi semnificativ mai mare într-o zonă premium, de exemplu în zonele Primăverii, Dorobanţi-Capitale sau Kiseleff-Aviatorilor preţul poate ajunge şi la 3.000 euro/mp, incidenţa costului terenului fiind semnificativă în acest caz în preţul final de vânzare.
    Pentru zona Herăstrău, preţul pentru teren este între 1.000-1.200 euro/mp, iar dacă mergem mai spre Nord, în zonele Băneasa sau Pipera aici preţul este între 300-500 euro/mp, având o variaţie în funcţie de suprafaţă şi locaţie exactă ”, declară Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    TOP zone unde se vor construi cele mai multe apartamente noi în 2017-2019
    1.    Zona Băneasa – Siseşti – Şos. Gh. Ionescu Siseşti
    2.    Zona Barbu Văcărescu – Floreasca
    3.    Zona Pipera
    4.    Zona Aviaţiei – Băneasa
    5.    Şoseaua Nordului – Herăstrău

    Zonele de lux Piaţa Victoriei, Dorobanţi şi Primăverii, situate între Guvern şi Parcul Herăstrău sunt aproape închise, aici fiind disponibile la vânzare foarte puţine terenuri. În lucru sunt mai multe ansambluri elitiste, tip boutique, construite pe terenuri mici, cu număr mic de apartamente, care au însă suprafeţe mari, de la 90 mp pentru 2 camere şi până la penthouse-uri de 200-300 mp.  
    Preţurile pentru astfel de apartamente pornesc de la 3.000 euro/mp construit. Pentru cele de două camere pornesc de la 1.900 euro/mp şi ajung la 4.000 euro/mp construit, în cazul apartamentelor tip penthouse.
    La polul opus sunt zonele Băneasa-Siseşti şi Bucureştii Noi, unde creşte pe zi ce trece numărul terenurilor aflate la vânzare şi al ansamblurilor rezidenţiale aflate în diverse stadii de avizare sau lucru.
    În ultimii ani, infrastructura s-a îmbunătăţit constant: Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti a fost lărgită la patru benzi şi au apărut staţii noi de metrou sau sunt în plan pentru următorii ani. Investitorii care aveau în plan această zonă, amorţiţi de perioada crizei, revin cu planuri de viitor.
    Ca urmare, în aceste zone se construiesc sau se vor construi ansambluri rezidenţiale de diverse dimensiuni, de la cele boutique, aflate în la capătul dinspre Băneasa al Şoselei Gheorghe Ionescu Siseşti, până la ansambluri cu sute de apartamente, aflate în zona Bucureştii Noi, Chitila, Pod Constanţa.

    Zona care se menţine atât în preferinţele cumpărătorilor, cât şi ai dezvoltatorilor este zona Şoseaua Nordului Herăstrău, unde numărul terenurilor libere scade însă simţitor şi unde s-au descoperit şi nişte situri arheologice, care îngreunează procesul de autorizare. În 2016 şi 2017 a crescut foarte mult numărul de ansamblurilor rezidenţiale în lucru, de mici, dar şi de mari dimensiuni, în avizare mai fiind încă un număr semnificativ de proiecte. Preţurile pentru apartamente în Şoseaua Nordului Herăstrău pornesc de la 1.500 Euro/mp construit şi sunt în creştere uşoară, deoarece proiectele bune, cu facilităţi şi preţuri competitive au fost deja precontractate.

    O zonă unde s-a construit mult şi până în 2013 şi în ultimii ani, dar unde vânzările au stagnat este Pipera. Numărul proiectelor la vânzare este mare, dar şi a terenurilor disponibile, urmând a se anunţa noi proiecte după ce piaţa le va absorbi pe cele existente. În planul doi al zonei de birouri cu zgârie nori Barbu Văcărescu- Floreasca se construiesc apartamente. Cel mai mare proiect imobiliar din zonă are în plan 1.500 apartamente.

    „În zona Barbu Văcărescu-Floreasca, numărul ansamblurilor anunţate în a doua parte a lui 2016 şi începutul lui 2017 a crescut simţitor. Aici se construiesc apartamente cu suprafeţe cuprinse între 40 si 200 mp şi preţuri în medie de 2.700 euro/ mp.În viitor însă numărul terenurilor va scădea, urmând ca zona de interes, atât rezidenţială, cât şi a clădirilor office, să se extindă către Pipera si Cartierul Tei”, estimează Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.

    Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

     

  • Pentru ce o să trebuiască să plătească românii impozite mai mari cu 500%

    “Propun să acordăm posibilitatea celor şase Sectoare ale Capitalei de a majora taxele locale pentru terenurile lăsate în paragină, neîngrijite, care constituie, practic, o pată pe obrazul Bucureştiului, aceste taxe să poată să crească de până la 500%, aşa cum prevede Codul Fiscal. Nu facem altceva decât să punem în acord hotărârea CGMB de astăzi, mai departe, cele Consilii Locale vor vota metodologia, criteriile şi sumele aferente”, a declarat Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, în deschiderea şedinţei CGMB de joi.

    Proiectul a fost votat de Consilierii Generali ai Capitalei cu 36 de voturi “pentru”, 9 “abţineri” şi niciun vot împotrivă.

    Edilul a precizat că va fi introdus şi un sistem de amenzi pentru cei proprietarii care nu întreţin faţadele clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Pentru ce o să trebuiască să plătească românii impozite mai mari cu 500%

    “Propun să acordăm posibilitatea celor şase Sectoare ale Capitalei de a majora taxele locale pentru terenurile lăsate în paragină, neîngrijite, care constituie, practic, o pată pe obrazul Bucureştiului, aceste taxe să poată să crească de până la 500%, aşa cum prevede Codul Fiscal. Nu facem altceva decât să punem în acord hotărârea CGMB de astăzi, mai departe, cele Consilii Locale vor vota metodologia, criteriile şi sumele aferente”, a declarat Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, în deschiderea şedinţei CGMB de joi.

    Proiectul a fost votat de Consilierii Generali ai Capitalei cu 36 de voturi “pentru”, 9 “abţineri” şi niciun vot împotrivă.

    Edilul a precizat că va fi introdus şi un sistem de amenzi pentru cei proprietarii care nu întreţin faţadele clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Vrei să-ţi construieşti o casă? Vezi care sunt noile reguli impuse de statul român

    Noile criterii au fost elaborate, de asemenea, şi pe baza situaţiei critice în ceea ce priveşte protecţia mediului în România precum tăierile ilegale de păduri, gestionarea deficitară a deşeurilor, mineritul iresponsabil, transportul şi producţia de materiale de construcţii. 

    Programul Locuinţe Verzi certificate de Romania Green Building Council pregăteşte dezvoltatorii şi industria de construcţii pentru reglementările UE 2020 privind clădirile cu consum de energie zero (NZEBs), reducerea deşeurilor din construcţii şi demolări, folosirea materialelelor non-toxice şi reducerea impactului pe care acestea îl au asupra mediului înconjurător.

    Noile criterii vor obliga constructorii să îndeplinească condiţii mai aspre privind regimul deşeurilor. Până în 2020 ei trebuie să se asigure că cel puţin 70% din deşeurile din construcţii şi demolări nepericuloase sunt refolosite conform OUG 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 şi a legislaţiei subsecvente în curs de elaborare. Pentru a obţine certificarea de clădire verde, constructorii şi dezvoltatorii vor ţine cont şi de alte noi reglementări în legislaţia românească, ce impun cerinţe minime de performanţă energetică în proiectarea clădirilor noi (Ordinul 2641/2017).

    De asemenea, noile proiecte imobiliare incluse în programul Green Homes vor fi testate şi pentru calitatea aerului interior. ”Înăsprirea condiţiilor de acordare a certificării de locuinţă verde vor aduce doar beneficii pentru dezvoltator şi cumpărător. Proprietatea este de calitate superioară, iar cumpărătorul se bucură de economii considerabile la utilităţi, dar şi de un mediu interior mai sănătos”, spune Dr. Monica Ardeleanu, director executiv Romania Green Building Council.

    Asociaţia Romania Green Building Council (RoGBC) este o asociaţie non-profit, apolitică, formată din companii şi organizaţii, cu misiunea de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi sectorului imobiliar către perfomanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

     

  • Vrei să-ţi construieşti o casă? Vezi care sunt noile reguli impuse de statul român

    Noile criterii au fost elaborate, de asemenea, şi pe baza situaţiei critice în ceea ce priveşte protecţia mediului în România precum tăierile ilegale de păduri, gestionarea deficitară a deşeurilor, mineritul iresponsabil, transportul şi producţia de materiale de construcţii. 

    Programul Locuinţe Verzi certificate de Romania Green Building Council pregăteşte dezvoltatorii şi industria de construcţii pentru reglementările UE 2020 privind clădirile cu consum de energie zero (NZEBs), reducerea deşeurilor din construcţii şi demolări, folosirea materialelelor non-toxice şi reducerea impactului pe care acestea îl au asupra mediului înconjurător.

    Noile criterii vor obliga constructorii să îndeplinească condiţii mai aspre privind regimul deşeurilor. Până în 2020 ei trebuie să se asigure că cel puţin 70% din deşeurile din construcţii şi demolări nepericuloase sunt refolosite conform OUG 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 şi a legislaţiei subsecvente în curs de elaborare. Pentru a obţine certificarea de clădire verde, constructorii şi dezvoltatorii vor ţine cont şi de alte noi reglementări în legislaţia românească, ce impun cerinţe minime de performanţă energetică în proiectarea clădirilor noi (Ordinul 2641/2017).

    De asemenea, noile proiecte imobiliare incluse în programul Green Homes vor fi testate şi pentru calitatea aerului interior. ”Înăsprirea condiţiilor de acordare a certificării de locuinţă verde vor aduce doar beneficii pentru dezvoltator şi cumpărător. Proprietatea este de calitate superioară, iar cumpărătorul se bucură de economii considerabile la utilităţi, dar şi de un mediu interior mai sănătos”, spune Dr. Monica Ardeleanu, director executiv Romania Green Building Council.

    Asociaţia Romania Green Building Council (RoGBC) este o asociaţie non-profit, apolitică, formată din companii şi organizaţii, cu misiunea de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi sectorului imobiliar către perfomanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

     

  • Tom Hardy e EROU şi în viaţa de zi cu zi: a alergat un hoţ care era pe o motocicletă şi l-a prins

    Tom Hardy, unul dintre cei mai apreciaţi actori de la Hollywood, s-a transformat într-un adevărat erou atunci când a fugărit şi prins un hoţ de motorete.

    Actorul de 39 de ani a văzut furtul unei motorete şi a luat-o pe urmele hoţului, sărind prin mai multe grădini şi trecând prin holul unei clădiri de birouri în încercarea de a-i tăia calea celui urmărit.

    “Zici că a intrat în modul supererou”, a povestit un martor celor de la Daily Mail. “După ce l-a ajuns pe hoţ, a început să strige că l-a prins. Nu e un om cu care să te pui, cred că l-a şi legitimat pe hoţ înainte să apară poliţiştii.”

    Tom Hardy este cunoscut pentru faptul că îşi execută singur majoritatea scenelor de acţiune, fără cascadori, având o condiţie fizică de invidiat.

    Tom Hardy a putut fi urmărit recent în Taboo, un serial în care numele îi apare peste tot: rol principal, scenarist, producător şi finanţator. Acţiunea este plasată în Londra anului 1814, într-o perioadă în care Regatul Unit deţinea încă monopolul asupra navigaţiei maritime.

    Hardy nu este străin de rolurile de televiziune: el a mai interpretat partitura unui gangster evreu în serialul britanic Peaky Blinders, care s-a bucurat de un succes moderat. Taboo este însă o producţie de cu totul alte dimensiuni, cu un buget de peste 11 milioane de euro – impresionant, având în vedere că vorbim de o miniserie cu doar opt episoade. Şi dacă tot am ajuns la buget, e important de spus că Hardy, servind ca scenarist, producător şi actor principal, a pierdut peste 2 milioane de euro în acest proiect. Motivul pentru care Taboo nu s-a bucurat (încă) de prea mult succes este, cred, povestea destul de complicată. Şi nu doar faptul că este complicată reprezintă o problemă; comentariul unui telespectator pe site‑ul IMDB este relevant în acest sens: „Am urmărit primele trei episoade din Taboo şi încerc să-mi dau seama despre ce este vorba”. Nu cred că persoana în cauză a urmărit totuşi cu foarte mare atenţie cele trei episoade, dar firul narativ este într-adevăr destul de alambicat.

  • Tom Hardy e EROU şi în viaţa de zi cu zi: a alergat un hoţ care era pe o motocicletă şi l-a prins

    Tom Hardy, unul dintre cei mai apreciaţi actori de la Hollywood, s-a transformat într-un adevărat erou atunci când a fugărit şi prins un hoţ de motorete.

    Actorul de 39 de ani a văzut furtul unei motorete şi a luat-o pe urmele hoţului, sărind prin mai multe grădini şi trecând prin holul unei clădiri de birouri în încercarea de a-i tăia calea celui urmărit.

    “Zici că a intrat în modul supererou”, a povestit un martor celor de la Daily Mail. “După ce l-a ajuns pe hoţ, a început să strige că l-a prins. Nu e un om cu care să te pui, cred că l-a şi legitimat pe hoţ înainte să apară poliţiştii.”

    Tom Hardy este cunoscut pentru faptul că îşi execută singur majoritatea scenelor de acţiune, fără cascadori, având o condiţie fizică de invidiat.

    Tom Hardy a putut fi urmărit recent în Taboo, un serial în care numele îi apare peste tot: rol principal, scenarist, producător şi finanţator. Acţiunea este plasată în Londra anului 1814, într-o perioadă în care Regatul Unit deţinea încă monopolul asupra navigaţiei maritime.

    Hardy nu este străin de rolurile de televiziune: el a mai interpretat partitura unui gangster evreu în serialul britanic Peaky Blinders, care s-a bucurat de un succes moderat. Taboo este însă o producţie de cu totul alte dimensiuni, cu un buget de peste 11 milioane de euro – impresionant, având în vedere că vorbim de o miniserie cu doar opt episoade. Şi dacă tot am ajuns la buget, e important de spus că Hardy, servind ca scenarist, producător şi actor principal, a pierdut peste 2 milioane de euro în acest proiect. Motivul pentru care Taboo nu s-a bucurat (încă) de prea mult succes este, cred, povestea destul de complicată. Şi nu doar faptul că este complicată reprezintă o problemă; comentariul unui telespectator pe site‑ul IMDB este relevant în acest sens: „Am urmărit primele trei episoade din Taboo şi încerc să-mi dau seama despre ce este vorba”. Nu cred că persoana în cauză a urmărit totuşi cu foarte mare atenţie cele trei episoade, dar firul narativ este într-adevăr destul de alambicat.