BusinessMagazin

Tag: cazare

  • 60 de crame din România practică turism viticol. În ce zonă a ţării sunt cele mai multe crame

    În urma unei analize realizate de CrameRomania.ro, în august 2016 numărul unităţilor care pot primi turişti în vizită pentru a le prezenta vinurile şi podgoriile şi a ajuns la 60. În total, în ţara noastră sunt peste 140 de crame care produc vin îmbuteliat.

    Turismul viticol cunoscut şi sub denumirile de oenoturism sau enoturism reprezintă vizite ghidate în crame unde specialiştii prezintă procesele tehnologice, urmate de degustări pentru un număr de 3-7 vinuri în spaţii special amenajate, precum şi vizite în vie dacă starea vremii permite acest lucru. Excursiile la crame pot fi realizate pe tot parcursul anului, dar cele mai propice perioade sunt între aprilie şi noiembrie. 

    “În ultimii ani observăm că din ce în ce mai multe persoane aleg să îşi petreacă timpul liber vizitând crame. Este un tip de turism care poate fi realizat de oricine, dar în momentul de faţă persoanele care călătoresc constant îl apreciază cel mai mult. La nivel de preţ, valoarea medie pentru o vizită la cramă este aproximativ 50 lei/persoană în care sunt incluse 5 vinuri, apă şi mici gustări reci precum pâine, grisine, brânză, mezeluri, fructe proaspete sau uscate.” spune Alina Iancu, fondator ReVino.ro şi CrameRomania.ro. 

    Cele mai multe crame adunate în acelaşi loc se află în Muntenia – podgoria Dealu Mare (se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 65 de kilometri şi o lăţime între 3 şi 12 kilometri), urmată de Oltenia – podgoria Drăgăşani.

    “În zonele unde cramele nu sunt comprimate ca număr, peisajele locale, poveştile din spatele cramelor, dar şi implicarea personalului sunt factori care atrag turiştii care se întorc de mai multe ori în locurile vizitate şi recomandă mai departe cunoscuţilor experienţele trăite. De exemplu, în Transilvania distanţele dintre crame sunt mari, dar de la o locaţie la alta pot fi vizitate atracţiile zonei, precum satele săseşti, bisericile fortificate sau salina Turda.” continuă Alina Iancu.

    La nivel de cazare, în funcţie de capacitatea fiecărei crame pot fi cazate de la 2 până la 55 persoane, dar există şi locaţii unde turiştii nu pot rămâne peste noapte. În aceste cazuri, vizitatorii pot alege pensiunile şi hotelurile din apropiere, transportul fiind acordat la cerere de către furnizorii de servicii.

  • Cum s-a transformat această cameră de hotel într-o atracţie turistică – GALERIE FOTO

    La acest hotel turişti nu merg doar pentru o cazare, ci şi pentru vizitarea unei camere de hotel, ceva mai speciale. Hotelul Au Vieux Panier se află pe pe Rue du Panier 13 din Marseille, Franţa.

    Jumătate din cameră este albă precum o coală de hârtie, iar cealălaltă este plină cu desene urbane, înscrisuri şi culori. Camera a fost concepută de artistul francez Tilt în colaborare cu Tober, Grizz şi Don Cho.

  • Cum s-a transformat această cameră de hotel într-o atracţie turistică – GALERIE FOTO

    La acest hotel turişti nu merg doar pentru o cazare, ci şi pentru vizitarea unei camere de hotel, ceva mai speciale. Hotelul Au Vieux Panier se află pe pe Rue du Panier 13 din Marseille, Franţa.

    Jumătate din cameră este albă precum o coală de hârtie, iar cealălaltă este plină cu desene urbane, înscrisuri şi culori. Camera a fost concepută de artistul francez Tilt în colaborare cu Tober, Grizz şi Don Cho.

  • Cum arată primul Camping de lux din România.Vezi cât costă o noapte de cazare – GALERIE FOTO

    In Nucsoara, judetul Arges s-a deschis primul camping de lux din România, care urmează o nouă reţetă de succes în turism: glam camping-ul.

    S-a deschis primul camping de lux din România, situat în Nucşoara, judeţul Argeş. Acesta se adresează oamenilor care preferă drumeţiile, dormitul în cort, dar care nu vor să se renunţe totuşi la confortul urban, notează vestic.ro.

    Preţul este 250 de lei/adult/zi, 140 de lei/copil intre 6 şi 14 ani/zi, 100 de lei/copil între 3 si 6 ani/zi şi copii până în 3 ani gratuit.
     
    Fiecare cort are 4 paturi iar în preţ sunt incluse: 3 mese pe zi în restaurantul propriu, acces la sauna, la ciubere cu apă caldă, ghid de grup pentru activitati montane-drumeţii sau bicicletă, scrie fifistie.ro.

  • De ce este aşa de scumpă cazarea pe litoralul românesc?

    Un sejur de şapte nopţi, în regim de all-inclusive, costă 2.000 de lei de persoană la hotelul de patru stele Palace Hotel&Resort din Venus, în vârf de sezon, potrivit datelor de pe site-ul hotelului. Preţul include cazarea, micul dejun, prânzul şi cina, dar şi băuturi alcoolice şi nonalcoolice şi acces la piscină, loc gratuit în parcare şi internet.

    La Nisipurile de Aur, în Bulgaria, sejurul la all-inclusive începe de la 1.300 de lei de persoană la patru stele. “Este adevărat că preţurile sunt mai mari la noi decât la bulgari, nu reuşim să concurăm cu ei, nu suntem la fel de competitivi. Tarifele noastre sunt mai mari pentru că avem de plătit taxe foarte mari: pe apă, canalizare, curent, impozitele pe clădiri şi teren, taxele cu angajaţii, toate aceste taxe cresc costul la cazare”, a spus Lucian Ion, proprietarul Palace Hotel&Resort din Venus, care a încercat să atragă cât mai mulţi turişti introducând sistemul all-inclusive în urmă cu cinci ani.

    El spune că gradul de ocupare a fost de 70% pentru luna iulie până în prezent şi că nu reuşeşte să concureze cu hotelierii bulgari care au preţuri mai mici. “Şi mâncarea este foarte scumpă la noi, ceea ce creşte preţul sejurului la all-inclusive”. Cu toate acestea, hotelierii reuşesc să aibă turişti pe întreg sezonul de vară şi să aibă marje de profit de peste 10%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce este aşa de scumpă cazarea pe litoralul românesc?

    Un sejur de şapte nopţi, în regim de all-inclusive, costă 2.000 de lei de persoană la hotelul de patru stele Palace Hotel&Resort din Venus, în vârf de sezon, potrivit datelor de pe site-ul hotelului. Preţul include cazarea, micul dejun, prânzul şi cina, dar şi băuturi alcoolice şi nonalcoolice şi acces la piscină, loc gratuit în parcare şi internet.

    La Nisipurile de Aur, în Bulgaria, sejurul la all-inclusive începe de la 1.300 de lei de persoană la patru stele. “Este adevărat că preţurile sunt mai mari la noi decât la bulgari, nu reuşim să concurăm cu ei, nu suntem la fel de competitivi. Tarifele noastre sunt mai mari pentru că avem de plătit taxe foarte mari: pe apă, canalizare, curent, impozitele pe clădiri şi teren, taxele cu angajaţii, toate aceste taxe cresc costul la cazare”, a spus Lucian Ion, proprietarul Palace Hotel&Resort din Venus, care a încercat să atragă cât mai mulţi turişti introducând sistemul all-inclusive în urmă cu cinci ani.

    El spune că gradul de ocupare a fost de 70% pentru luna iulie până în prezent şi că nu reuşeşte să concureze cu hotelierii bulgari care au preţuri mai mici. “Şi mâncarea este foarte scumpă la noi, ceea ce creşte preţul sejurului la all-inclusive”. Cu toate acestea, hotelierii reuşesc să aibă turişti pe întreg sezonul de vară şi să aibă marje de profit de peste 10%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un weekend într-un hotel din Mamaia costă cât unul într-o staţiune de pe Coasta de Azur. Bulgarii practică tarife chiar şi de trei ori mai mici

    Hotelierii bulgari de la Nisipurile de Aur practică tarife şi de trei ori mai mici.

    Un cuplu care vrea să petreacă un weekend în staţiunea Mamaia, cea mai populară de pe litoralul românesc, trebuie să scoată din buzunar peste 750 de lei pentru două nopţi de cazare într-un hotel de trei stele, preţ similar cu cel practicat şi de hotelierii din  staţiunea franceză Nisa de pe Coasta de Azur, una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă din Europa, potrivit unei analize a ZF. Analiza a luat în calcul perioada de cazare 29-31 iulie şi oferta de hoteluri prezentată de site-ul internaţional de rezervări booking.com.

    Pe de altă parte, în staţiunea Nisipurile de Aur, de pe litoralul bulgăresc, se găsesc camere în hoteluri de trei stele la tarife de la 250 de lei pentru două nopţi de cazare, arată acelaşi site de rezervări.

    „Este vorba de raportul cerere-ofertă care determină tarifele hotelierilor. În Mamaia, cererea este mult mai mare faţă de ofertă, infrastructura de cazare este limitată, sunt puţine hoteluri ce oferă servicii de calitate, de aici şi preţurile mari la cazare”, spune Sorin Ionescu, consultant în turism.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Noul Paradis Românesc. Staţiunea din munţi cu plaje artificiale la 900 de metri altitudine

     Acum, Colibiţa poate fi declarată doar staţiune turistică de interes local

    Situată la o altitudine de 900 de metri, localitatea Colibiţa este poarta de intrare în Munţii Călimani. Din 1923, Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo-climaterică până în 1975, însă apoi construcţiile s-au degradat. În 1980, întreaga aşezare, inclusiv staţiunea, au dispărut cu totul, aici fiind amenajat un lac de acumulare, iar satul a fost strămutat.

    Totuşi, numărul mare de turişti şi frumuseţea zonei au determinat autorităţile să se implice pentru reatestarea staţiunii Colibiţa, conform actualelor legi. Acum, Colibiţa poate fi declarată doar staţiune turistică de interes local, doarece nu îndeplineşte cerinţele unei staţiuni de interes naţional. Până în urmă cu zece ani, la Colibiţa erau doar vreo 50 de case ale localnicilor strămutaţi., însă în ultimii zece ani zona s-a dezvoltat şi au fost construite aproximativ 400 de case de vacanţă, vile şi pensiuni. Acum, turismul este în plină ascensiune, fiind amenajat pe malul lacului un complex turistic privat, unde o noapte de cazare costă circa 70 de lei, în timp ce un bungalow de lux cu vedere la lac costă circa 450 de lei.

    Numărul locurilor de cazare este însă foarte mic faţă de cerere, deoarece, potrivit autorităţilor, tot mai mulţi turişti ar dori să petreacă la munte câteva zile de relaxare. Zona oferă numeroase posibilităţi de destindere pentru iubitorii muntelui: excursii, drumeţii (Tăul Zânelor, izvorul de apa minerală Borcut, trasee montane – traseu marcat de 3,5 ore până în Vf. Bistricioru, Castel Dracula situat în Pasul Tihuta – 1100 metri alitudine), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit, plimbări cu sania, dar şi plimbări cu barca pe lac.

    Proprietăţile curative ale aerului din zonă au fost confirmate într-un studiu

    Poveştile celor care s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăţilor curative ale aerului din zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibiţa este într-adevăr special.

    “În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurată în Colibiţa este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste 120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentraţie asemănătoare de ozon în aer şi un aer la fel de pur se mai găseşte în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Alpi”, afirmă preşedintele Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

    Sursa Foto:Peter Lengyel

  • Noul Paradis Românesc. Staţiunea din munţi cu plaje artificiale la 900 de metri altitudine

     Acum, Colibiţa poate fi declarată doar staţiune turistică de interes local

    Situată la o altitudine de 900 de metri, localitatea Colibiţa este poarta de intrare în Munţii Călimani. Din 1923, Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo-climaterică până în 1975, însă apoi construcţiile s-au degradat. În 1980, întreaga aşezare, inclusiv staţiunea, au dispărut cu totul, aici fiind amenajat un lac de acumulare, iar satul a fost strămutat.

    Totuşi, numărul mare de turişti şi frumuseţea zonei au determinat autorităţile să se implice pentru reatestarea staţiunii Colibiţa, conform actualelor legi. Acum, Colibiţa poate fi declarată doar staţiune turistică de interes local, doarece nu îndeplineşte cerinţele unei staţiuni de interes naţional. Până în urmă cu zece ani, la Colibiţa erau doar vreo 50 de case ale localnicilor strămutaţi., însă în ultimii zece ani zona s-a dezvoltat şi au fost construite aproximativ 400 de case de vacanţă, vile şi pensiuni. Acum, turismul este în plină ascensiune, fiind amenajat pe malul lacului un complex turistic privat, unde o noapte de cazare costă circa 70 de lei, în timp ce un bungalow de lux cu vedere la lac costă circa 450 de lei.

    Numărul locurilor de cazare este însă foarte mic faţă de cerere, deoarece, potrivit autorităţilor, tot mai mulţi turişti ar dori să petreacă la munte câteva zile de relaxare. Zona oferă numeroase posibilităţi de destindere pentru iubitorii muntelui: excursii, drumeţii (Tăul Zânelor, izvorul de apa minerală Borcut, trasee montane – traseu marcat de 3,5 ore până în Vf. Bistricioru, Castel Dracula situat în Pasul Tihuta – 1100 metri alitudine), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit, plimbări cu sania, dar şi plimbări cu barca pe lac.

    Proprietăţile curative ale aerului din zonă au fost confirmate într-un studiu

    Poveştile celor care s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăţilor curative ale aerului din zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibiţa este într-adevăr special.

    “În urma studiului de aer a rezultat că valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurată în Colibiţa este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste 120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentraţie asemănătoare de ozon în aer şi un aer la fel de pur se mai găseşte în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Alpi”, afirmă preşedintele Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

    Sursa Foto:Peter Lengyel

  • Zeci de persoane rănite, după un incendiu la un centru de primire a refugiaţilor din Duesseldorf

    Joerg Schmitter, un purtător de cuvânt al departamentului de pompieri din Duesseldorf a declarat că aproximativ 70 de pompieri au intervenit pentru stingerea incendiului, adăugând că la centrul de convenţii erau cazaţi 282 de refugiaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro