Tag: caz

  • Preşedintele Iohannis „desfiinţează” planul lui Cercel: Este inacceptabil. Noi trăim într-o societate liberă, în niciun caz nu vom veni cu astfel de idei totalitare. Nimeni nu va veni să ia persoanele de peste 65 de ani de acasă

    Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns dur la planul propus de şeful Institutului „Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, susţinând astăzi că acesta este bazat pe „idei totalitare”, în timp ce România este o ţară liberă. 

    „Cineva propunea o măsură aberantă, cum că persoanele peste 65 de ani să fie carantinate, ba chiar să fie luate de acasă şi duse în anumite zone de carantină. Aşa ceva nu se va înâmpla. Este inacceptabil. Noi trăim într-o societate liberă, o societate care se protejează în cazul epidemiei, dar în niciun caz nu venim cu astfel de măsuri totalitare, altfel nu aş putea să le spun”, a spus preşedintele Klaus Iohannis. 

    Acesta a vrut să dea asigurări persoanelor în vârstă şi le-a transmis că nimeni nu va merge să îi ia de acasă. 

    „Persoanelor în vârstă le zic clar: staţi liniştit, nu vine nimeni să vă ia de acasă să vă ducă în carantină, nu vine nimeni să vă impună lucruri inumane. Când va fi nevoie, vom veni şi vă vom explica ce măsuri trebuie luate să vă protejaţi voi faţă de această boală, în niciun caz statul nu va veni să impună astfel de măsuri inumane, care nici nu trebuie discutate într-o societate din secolul 21. Astfel de planuri prost gândite şi prost prezentate nu fac decât să inducă panică în populaţie, iar panica este ultimul lucru de care avem nevoie”, a spus Iohannis. 

     

     

     

  • E pentru cine se nimereşte

    Umblatul de colo până colo cu detectorul de metale dă câteodată roade, iar norocoşii se pot trezi c-au găsit o raritate cu care s-ar mândri orice muzeu.

    Aşa a fost cazul unor britanici care în urmă cu circa trei ani au găsit pe un vechi teren de vânătoare un obiect care s-a dovedit a  fi o broşă veche de 600 de ani din aur şi pietre preţioase, foarte rară, motiv pentru care a atras atenţia muzeului Victoria & Albert, care a decis s-o achiziţioneze pentru colecţia sa, scrie The Independent.

    Broşa, din care se crede că există doar şapte exemplare în lume, va fi expusă alături de o coroană deschisă a reginei Victoria şi un inel al cântăreţei Beyonce. Muzeul nu a dorit să precizeze valoarea bijuteriei, spunând doar că este „nepreţuită”.

  • ”Dacă nu asiguraţi pensii pentru copiii noştri în caz de deces, ne rezervăm dreptul de a demisiona” Scrisoare deschisă a zeci de mii de cadre medicale din România

    Scrisoare deschisă din partea salariaţilor din sănatate pentru toţi decidenţii. Dacă nu ni se vor da asigurari şi o lege clară, potrivit căreia copiii noştri vor avea asigurată toată viaţa pensie de urmaş in caz de deces, ne rezervăm dreptul de a demisiona. Nu avem nevoie de bani in plus ca să muncim, să ne facem datoria. Este revoltător!

    Zeci de mii de cadre medicale din România cer o lege prin care copiii lor să aibă pensie de urmaş, în cazul în care vor muri la datorie. Sunt mii de familii, soţ şi soţie sau familii monoparentale care îşi pun viaţa în pericol, echipamentele de protecţie nu sunt suficiente, spitalele nu sunt încă organizare pentru a gestiona epidemia de Covid-19. Într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor, medici, asistente, infirmiere din România transmit că nu bonusul salarial promis de preşedintele Iohannis le va rezolva problemele.

    Redăm scrisoarea semnată de Bogdan Tănase şi Letiţia Coriu – Alianţa Medicilor, Florin Chirculescu – Solidaritatea Sanitară, Iulian Pope – Sanitas, Ilie George – Promedica, Laura Zarafin – medic ATI spitalul Colentina.

    Scrisoare deschisă din partea salariaţilor din sănatate pentru toţi decidenţii

    Cititi mai multe www.mediafax.ro
     

  • Ce este şomajul tehnic şi ce salarii veţi avea în cazul aplicării acestuia

    Potrivit Codului Muncii şi explicaţiilor postate pe blogul platformei de resurse umane Smartree, şomajul tehnic reprezintă întreruperea activităţii angajatorului în baza articolului 53 din Codul Muncii, perioadă în care salariaţii beneficiază de o indemnizaţie plătită din fondul de salarii. Valoarea indemnizaţiei de şomaj tehnic nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

    Iată ce prevede articolul 53 din Codul Muncii:

    „(1) – Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) .

    (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.”

    Potrivit Smartree, calculul indemnizaţiei de şomaj tehnic diferă în funcţie de tipul muncii prestate. Salariaţii din birouri, de pildă, primesc o indemnizaţie calculată ca: salariul tarifar/numărul de zile lucrătoare din lună X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.
    Muncitorilor li se calculează indemnizaţia de şomaj tehnic astfel: salariul tarifar/ (numărul mediu anual de ore lucrătoare/normă) X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.

  • Casă la cutie

    Astfel de locuinţe pot fi construite dintr-un singur container sau din mai multe, scrie The Guardian, şi pot avea chiar şi etaj. Cei care şi le amenajează într-un singur container o fac pentru uşurinţa mutării, cei care folosesc mai multe la noua lor locuinţă o fac pentru uşurinţa lucrului cu aceste „cărămizi”. Alţii sunt atraşi de faptul că, utilizând un astfel de material de construcţie, contribuie la reducerea poluării. Mai sunt şi cei care au locuit pe diverse ambarcaţiuni sau au avut posibilitatea de a se plimba ceva vreme pe ele şi atunci apreciază containerele pentru legătura lor cu mările şi oceanele. Mulţi dintre amatorii de astfel de locuinţe se află în Australia, unde există şi persoane sau companii care oferă servicii de construire şi amenajare de case din containere celor care-şi doresc aşa ceva, dar parcă nu s-ar înhăma la muncă. Containerul se dovedeşte interesant şi pentru retail, apărând malluri temporare cum ar fi Boxpark, la Londra, ori Re:START, construit în Noua Zeelandă, la Christchurch după cutremurul din 2011 şi care a funcţionat până în 2018, fiind o atracţie turistică. El poate fi şi înnobilat sub formă de cameră de hotel de lux pentru spaţii de cazare temporare în zone viticole, de pildă.

  • 31 de noi cazuri de coronavirus în România. Bilanţul ajunge la 308 persoane bolnave

    Au fost înregistrate 31 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, în ultimele 24 de ore, în România, bilanţul ajungând la 308 persoane diagnosticate pozitiv, potrivit infirmării de vineri a Grupului de Comunicare Strategică (GCS).

    Până vineri, pe teritoriul României au fost confirmate 308 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

    Dintre cele 308 de persoane confirmate pozitiv, 31 au fost declarate vindecate şi externate. Este vorba de 22 de pacienţi de la Timişoara, opt din Bucureşti şi unul din Iaşi.

    De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 31 de noi cazuri de îmbolnăvire, la pacienţi cu vârste cuprinse între 17 ani şi 89 de ani.

    „La ATI, în acest moment, sunt internaţi 11 pacienţi, din care doi în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţilor este bună, staţionară”, anunţă GCS.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 4.044 persoane, iar alte 45.432 sunt în izolare la domiciliu.

    La nivel naţional, au fost prelucrate 8.284 de teste, din care 40 în unităţi medicale private. Dintre acestea, 7.976 au fost cu rezultat negativ, adică persoanele de la care au fost prelevate mostrele analizate nu sunt infectate cu COVID-19.

    Până în prezent, au fost întocmite 98 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

  • Un orăşel din Nordul Italiei nu a mai raportat niciun caz nou de COVID-19, după un experiment

    Vo, un orăşel din Nordul Italiei, situat lângă Veneţia, nu a mai raportat niciun caz nou de COVID-19, după un experiment ce a implicat testarea tuturor locuitorilor săi, anunţă Sky News. Localitatea numără 3.300 de persoane şi toate au fost testate pentru infecţia cu coronavirus.

    Conform sursei citate, în urma experimentului, nicio persoană nu a mai fost diagnosticată cu COVID-19.
    Oraşul Vò, amplasat în Provincia Padova, a fost unul dintre cele 11 oraşe şi sate din centrul focarului COVID-19 al Italiei şi este, practic, locul de unde a pornit pandemia de infecţii cu coronavirus.

    Experimentul a presupus testarea întregii populaţii a oraşului, respectiv 3.300 de persoane. De asemenea, a fost impusă o carantină foarte strictă în cazul celor infectaţi şi a contactelor acestora.

    Presa italiană, citată de Sky News, sugerează că oraşul nu a înregistrat cazuri noi, începând de vineri.
    „Testarea a fost vitală, a salvat multe vieţi”, a spus primarul orăşelului, Giuliano Martini.

    Andrea Crisanti, un expert de la Imperial College London, a declarat presei italiene că testarea întregii populaţii a făcut diferenţa.

  • Partea murdară a energiei curate

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

    În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

    Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.  

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.

    Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.

    „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.

    Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.

    „Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.

    „România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.


    Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
    Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. 

  • Vestuţe pentru muzeu

    Un muzeu din Minneapolis însă, Minneapolis Institute of Art, a decis să expună lucrări pe coloanele de la intrare, scrie CNN. Acesta a acoperit coloanele cu o instalaţie de artă semnată de artistul de origine chineză Ai Weiwei şi formată din 2.400 de veste de salvare purtate de refugiaţii care veneau din Turcia în Grecia şi care i-au fost donate de către autorităţile din Lesbos. Intitulată „Safe Passage”, instalaţia de artă doreşte să sublinieze pericolele călătoriei migranţilor înspre Europa şi a mai fost expusă şi pe acest continent, fiind adusă în metropola americană deoarece statul în care se află aceasta, Minnesota, este statul american cu cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor.

  • Frumuseţe la priză

    Ideea i-a venit când avea de ţinut o prezentare şi prelungitorul găsit i s-a părut urât de tot, scrie Dezeen. Faivre înfrumuseţează de atunci prelungitoare îmbrăcându-le într-un lut special care se usucă în contact cu aerul şi poate fi colorat în diverse feluri. Artistul lucrează fie cu prelungitoarele clienţilor şi prietenilor, fie cu ale sale, în acest din urmă caz cumpărându-le de la magazine specializate ca să fie sigur că nu sunt periculoase pentru utilizatori.