BusinessMagazin

Tag: Case

  • Un nou tip de “sat” apare în România. Vezi cât costă o casă – GALERIE FOTO

    Un urbanist britanic a alocat doi ani doar pentru a desena loturile pe care a început să se contureze parcul rezidenţial Dumbrava Vlăsiei. Totul a fost stabilit astfel cu mult înainte ca primele cărămizi ale caselor din proiect să fie aşezate: de la spaţii verzi până la infrastructură şi vecinătăţile fiecărei locuinţe. Care este preţul visului vestic în materie de imobiliare şi cine sunt cei care îşi permit să îl acceseze?

    CONTEXT:

    În ţările vestice, se obişnuieşte ca dezvoltarea cartierelor rezidenţiale să pornească de la infrastructură, astfel încât încă din etapa planificării să fie trasate liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară. Pe piaţa locală un astfel de proiect nu a mai fost implementat; ideea dezvoltării parcului rezidenţial Dumbrava Vlăsiei a venit în contextul în care ”piaţa imobiliară trăieşte o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică reprezentanţii Loreco Investments, dezvoltatorii proiectului.

    DECIZIE:

    Crearea unui cartier rezidenţial de 1.000 de case pornind de la infrastructură; planul de dezvoltare a proiectului cuprinde cinci sate legate de un coridor verde. În Dumbrava Vlăsiei se pot cumpăra în prezent case concept, realizate în colaborare cu arhitecţi locali sau internaţionali.

    CONSECINŢE:

    Proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, sunt preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte; aceste caracteristici sunt însă direct proporţionale cu preţul unei locuinţe în Dumbrava Vlăsiei.

    ”Am identificat un gol în piaţă din punctul de vedere al planificării urbane şi al infrastructurii dedicate dezvoltărilor imobiliare (vorbim de o infrastructură pentru 1.000 de case, cu spaţii publice şi facilităţi) şi am remarcat posibilitatea de a implementa un proiect pornind de la planul urbanistic“, descrie Horia Bălan, project director la Dumbrava Vlăsiei, modul în care a apărut ideea dezvoltării parcului rezidenţial pe care îl administrează pe piaţa locală.

    Dumbrava Vlăsiei se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare în zona de nord a Bucureştiului, în mijlocul pădurii Vlădiceasca, în comuna Baloteşti; în cadrul parcului rezidenţial se pot cumpăra terenuri de vânzare, cu toate utilităţile incluse, dar şi case concept. Dezvoltatorul proiectului este Loreco Investments, o companie de familie înfiinţată de Ray Muraru, un român care a plecat din ţară în urmă cu câţiva ani şi a început să facă afaceri în Marea Britanie. Valoarea investiţiei Loreco Investments în acest proiect a ajuns până acum la aproximativ 50 de milioane de euro.

    În prezent, în Dumbrava Vlăsiei sunt patru case în construcţie – dintre care trei cu un buget de 280.000 de euro şi una cu buget de 385.000 de euro, la care se adaugă un proiect pentru două case duplex cu câte un buget de 200.000 de euro (plus preţul terenului, potrivit informaţiilor acordate anterior, acesta porneşte de la 150 de euro/mp). Planul de dezvoltare a parcului rezidenţial este însă unul pe termen lung şi cuprinde cinci sate distincte legate de un coridor verde. Întreaga dezvoltare se va întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare şi va reuni 1.000 de case, ”aşadar proiectul constituie centrul preocupărilor Loreco Investments pentru următoarea perioadă de timp“, explică reprezentantul companiei pe piaţa locală. În plus, acesta va include şi spaţii pentru facilităţile necesare comunităţii: spaţii de agrement, spaţii comerciale, restaurante, cafenele, grădiniţă etc.

    Horia Bălan povesteşte că printre etapele iniţiale ale proiectului s-a aflat împărţirea în loturi a întregii suprafeţe de 2 hectare a terenului de către un urbanist britanic (Donald McCreadie); această etapă a durat doi ani. Fiecare lot a fost optimizat astfel în funcţie de orientare, punctele cardinale, accese şi vecinătăţi. De asemenea, povesteşte Bălan, spaţiile verzi imaginate de urbanistul britanic permit ca, oriunde ar fi amplasată locuinţa, aceasta să fie înconjurată de un parc şi de pădurea de foioase. Mai mult decât atât, Donald McCreadie a planificat fiecare alee şi stradă pentru a stabili încă de acum accesele şi modul de gestionare a circulaţiei în complex. ”Este o abordare deja consacrată în ţările cu mai multă experienţă în dezvoltarea urbană, neimplementată încă în România: crearea unui cartier rezidenţial de mari dimensiuni plecând de la infrastructură.

    Planul a trasat liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară“, explică Horia Bălan. Proiectul a început prin amenajarea primelor 20 de hectare ale Satului 1, situat în vestul parcului rezidenţial, prin investiţii în infrastructură (staţie de pompare a apei din subteran, bazin pentru tratarea apei, staţie de epurare şi tratament pentru apele menajere, biofiltru care aspiră mirosurile din ea, reţea de electricitate, drumuri asfaltate, fibră optică), dar şi investiţii în spaţiul public: parcul de 2 hectare, poziţionat la intrarea în complex. Demersurile făcute înainte de începerea construcţiilor au inclus realizarea staţiei de epurare şi a sistemului de deversare – rezultatul unei investiţii de 1,5 milioane de euro pentru faza 1; totodată, bazinele de stocare şi tratare a apelor potabile au costat 650.000 de euro. ”Am pornit aşadar la drum cu acest proiect altfel decât se obişnuieşte, am conturat Dumbrava Vlăsiei plecând de la planificarea urbanistică, şi nu invers“, explică Bălan. El consideră că astfel proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care pun preţ pe un stil de viaţă – care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, într-un spaţiu ai cărui locatari sunt constant preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte. ”Este un proiect care propune în primul rând un stil de viaţă, într-o perioadă în care piaţa imobiliară trăieşte şi la noi o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică el. Potrivit lui, Dumbrava Vlăsiei este un proiect gândit pe termen lung, cu atenţie la la materialele folosite, la siguranţă, dar şi la ambient, dincolo de funcţionalitate.

    Totodată, în ideea în care dezvoltatorii proiectului şi-au propus ca locuinţele din interiorul parcului rezidenţial să fie unice, au colaborat cu câteva dintre studiourile de arhitectură de pe piaţa locală – ADNBA, ARTLINE – Radu Teacă, ENE+ENE, SYAA/CUMULUS, DSBA. Fiind vorba despre un proiect care se va desfăşura pe o perioadă lungă de timp, şi-au propus să implice şi tânăra generaţie de arhitecţi în dezvoltarea locuinţelor de aici; în acest sens au demarat un concurs prin care au invitat arhitecţi tineri, cu vârsta de până în 31 de ani, cu drept de semnătură, membri ai Ordinului Arhitecţilor din România, să propună proiecte de locuinţe. Câştigătorul concursului îşi poate astfel vedea proiectul implementat în Dumbravă, iar acesta va primi şi un premiu, în valoare de 15.000 de euro. ”Noi am dat mână liberă creativităţii studiourilor de arhitectură, iar acestea au realizat concepte originale, special gândite pentru Dumbrava Vlasiei, unicele constrângeri fiind cele impuse de planul urbanistic zonal.“

    Bălan spune că şi-au propus să vândă casele finalizate, la cheie, pentru a nu afecta proiectul iniţial. |ntre timp însă, Horia Bălan spune că au vândut o parte a loturilor de teren şi au încheiat mai multe contracte de rezervare în favoarea beneficiarilor ce vor ridica locuinţe în regie proprie.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor cărora se adresează proiectul, Horia Bălan spune că este al persoanelor din mediul de business, antreprenorilor, corporatiştilor, persoanelor care activează în middle şi topmanagement. ”Sunt oameni care nu doar îşi vor construi o casă frumoasă, dar care deja se gândesc cum să se implice în creşterea comunităţii, de exemplu să îşi deschidă un aprozar cu produse bio, cultivate chiar de ei, să organizeze campionate sportive etc.“, descrie el viziunea asupra comunităţii pe care şi-au propus să o dezvolte acolo.

    ”Feedbackul primit ne întăreşte convingerea că piaţa din România aştepta şi avea nevoie de o astfel de abordare pe segmentul imobiliar“, spunea şi Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, într-un interviu Business Magazin acordat în urmă cu doi ani, odată cu lansarea proiectului. ”Acum zece ani am avut viziunea de a dezvolta un peisaj urban în Bucureşti. Aşa că am început căutarea terenului. Nu am avut nicio îndoială când am ajuns în Dumbrava că am găsit situl potrivit (…)„, declara atunci Ray Muraru.

    Proiectul Dumbrava Vlăsiei este primul al companiei Loreco Investments pe piaţa locală – anterior compania a mai dezvoltat proiecte similare în Marea Britanie. Compania mizează pe proiecte de arhitectură contemporană. În acest sens, la momentul lansării au dezvoltat în cadrul Dumbrava Vlăsiei două case în parteneriat cu compania germană HUF, folosite în prezent ca showroom. 

    ”Ne-am dorit să realizăm un mediu în care oamenii pot să-şi construiască casele lor de vis, să creăm o pânză albă în care oamenii să poată să se exprime cum vor, dar în acelaşi timp am dorit să creăm un set de reguli, un masterplan, pe care sperăm să-i convingem să-l respecte; este un loc foarte mare, ceea ce-i asigură pe viitorii clienţi că noi vom fi aici pe termen lung„, explica Ray Muraru în interviul acordat anterior.
    Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, este originar din Bacău, dar a plecat în Marea Britanie în urmă cu câţiva ani şi a început să dezvolte afaceri acolo. Horia Bălan, project directorul Dumbrava Vlăsiei, coordonează întreg proiectul încă de la început. El are experienţă profesională în marketing şi management de proiect în multinaţionale din România şi Germania.

  • Insulele Marshall vor emite anul acesta propria monedă virtuală

    Mişcarea este văzută de reprezentanţii statului ca o modalitate de a susţine bugetul locale şi nevoile pe termen lung ale ţării, spune un oficial local.

    Guvernul va pune la punct o ofertă publică iniţială, iar casele de schimb vor tranzacţiona moneda.

    Membrii parlamentului au votat în această săptămână proiectul monedei virtuale, iar un consiliu are câteva zile la dispoziţie pentru a formula eventuale obiecţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În timp ce majoritatea tinerilor de 19 ani se chinuie prin cămine această tânăra şi-a cumpărat a treia casa pe care a dat 4,5 milioane de dolari

    Kylie Jenner, vedeta serialului Keeping up with the Kardashians, a cheltuit 4,5 milioane de dolari pe o proprietate cu 4 camere şi 4 băi pe care vrea să o folosească drept sediu pentru afacerea sa cu produse de machiaj.

    Este a doua casă deţinută în Los Angeles de Jenner, fiind situată în cartierul exclusivist Hidden Hills.

    Sora sa mai mare, Kendall Jenner, a cheltuit recent 6,5 milioane de dolari pe o vilă din Hollywood, deţinută anterior de actorii Emily Blunt şi John Krasinski.

    Povestea familiei Kardashian si a succesului fulminant de care se bucura astazi a inceput cu un clip video pornografic dintre Kim si un fost prieten, rapperul Ray J., pe care Kris Jenner l-a vandut distribuitorului Vivid Entertainment. In februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre inregistrare si, cum Jenner incerca inca de atunci sa faca viata familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde continutul a fost destul de rapida. “Initial mi-am zis ca nu vom mai avea nicio sansa sa ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel si managerul familiei Kardashian, avand un comision de 10% din incasarile familiei.

    Totul risca sa se transforme intr-un scandal de proportii din care familia ar fi iesit cu siguranta cu imaginea sifonata, dar Jenner, care sustine ca n-a vazut niciodata continutul inregistrarii, a angajat un expert in comunicare, in incercarea de a indulci situatia. “Rolul meu era sa transform acum cele 15 minute de faima ale fiicei mele in 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Intr-un final, inregistrarea a fost cumparata de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari si a devenit in scurta vreme cel mai bine vandut DVD din ultimii zece ani.

    Surorile Kardashian, care au lansat deja si o autobiografie numita Kardashian Konfidential, au aparut de atunci in neumarate reclame pentru orice fel de produse, de la incaltari, la hartie igienica sau pastile pentru slabit. In plan este si lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebritati in cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (23 de ani) a ramas insa mai in umbra in lumea showbiz-ului. “Vom imprima o fotografie a lui Kim pe un prosop de plaja”, exemplifica Jenner.

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.

     

  • Un nou tip de “sat” apare în România. Câte sute de mii de euro costă o casă – GALERIE FOTO

    Un urbanist britanic a alocat doi ani doar pentru a desena loturile pe care a început să se contureze parcul rezidenţial Dumbrava Vlăsiei. Totul a fost stabilit astfel cu mult înainte ca primele cărămizi ale caselor din proiect să fie aşezate: de la spaţii verzi până la infrastructură şi vecinătăţile fiecărei locuinţe. Care este preţul visului vestic în materie de imobiliare şi cine sunt cei care îşi permit să îl acceseze?

    CONTEXT:

    În ţările vestice, se obişnuieşte ca dezvoltarea cartierelor rezidenţiale să pornească de la infrastructură, astfel încât încă din etapa planificării să fie trasate liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară. Pe piaţa locală un astfel de proiect nu a mai fost implementat; ideea dezvoltării parcului rezidenţial Dumbrava Vlăsiei a venit în contextul în care ”piaţa imobiliară trăieşte o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică reprezentanţii Loreco Investments, dezvoltatorii proiectului.

    DECIZIE:

    Crearea unui cartier rezidenţial de 1.000 de case pornind de la infrastructură; planul de dezvoltare a proiectului cuprinde cinci sate legate de un coridor verde. În Dumbrava Vlăsiei se pot cumpăra în prezent case concept, realizate în colaborare cu arhitecţi locali sau internaţionali.

    CONSECINŢE:

    Proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, sunt preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte; aceste caracteristici sunt însă direct proporţionale cu preţul unei locuinţe în Dumbrava Vlăsiei.

    ”Am identificat un gol în piaţă din punctul de vedere al planificării urbane şi al infrastructurii dedicate dezvoltărilor imobiliare (vorbim de o infrastructură pentru 1.000 de case, cu spaţii publice şi facilităţi) şi am remarcat posibilitatea de a implementa un proiect pornind de la planul urbanistic“, descrie Horia Bălan, project director la Dumbrava Vlăsiei, modul în care a apărut ideea dezvoltării parcului rezidenţial pe care îl administrează pe piaţa locală.

    Dumbrava Vlăsiei se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare în zona de nord a Bucureştiului, în mijlocul pădurii Vlădiceasca, în comuna Baloteşti; în cadrul parcului rezidenţial se pot cumpăra terenuri de vânzare, cu toate utilităţile incluse, dar şi case concept. Dezvoltatorul proiectului este Loreco Investments, o companie de familie înfiinţată de Ray Muraru, un român care a plecat din ţară în urmă cu câţiva ani şi a început să facă afaceri în Marea Britanie. Valoarea investiţiei Loreco Investments în acest proiect a ajuns până acum la aproximativ 50 de milioane de euro.

    În prezent, în Dumbrava Vlăsiei sunt patru case în construcţie – dintre care trei cu un buget de 280.000 de euro şi una cu buget de 385.000 de euro, la care se adaugă un proiect pentru două case duplex cu câte un buget de 200.000 de euro (plus preţul terenului, potrivit informaţiilor acordate anterior, acesta porneşte de la 150 de euro/mp). Planul de dezvoltare a parcului rezidenţial este însă unul pe termen lung şi cuprinde cinci sate distincte legate de un coridor verde. Întreaga dezvoltare se va întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare şi va reuni 1.000 de case, ”aşadar proiectul constituie centrul preocupărilor Loreco Investments pentru următoarea perioadă de timp“, explică reprezentantul companiei pe piaţa locală. În plus, acesta va include şi spaţii pentru facilităţile necesare comunităţii: spaţii de agrement, spaţii comerciale, restaurante, cafenele, grădiniţă etc.

    Horia Bălan povesteşte că printre etapele iniţiale ale proiectului s-a aflat împărţirea în loturi a întregii suprafeţe de 2 hectare a terenului de către un urbanist britanic (Donald McCreadie); această etapă a durat doi ani. Fiecare lot a fost optimizat astfel în funcţie de orientare, punctele cardinale, accese şi vecinătăţi. De asemenea, povesteşte Bălan, spaţiile verzi imaginate de urbanistul britanic permit ca, oriunde ar fi amplasată locuinţa, aceasta să fie înconjurată de un parc şi de pădurea de foioase. Mai mult decât atât, Donald McCreadie a planificat fiecare alee şi stradă pentru a stabili încă de acum accesele şi modul de gestionare a circulaţiei în complex. ”Este o abordare deja consacrată în ţările cu mai multă experienţă în dezvoltarea urbană, neimplementată încă în România: crearea unui cartier rezidenţial de mari dimensiuni plecând de la infrastructură.

    Planul a trasat liniile de ghidare pentru dezvoltarea ulterioară“, explică Horia Bălan. Proiectul a început prin amenajarea primelor 20 de hectare ale Satului 1, situat în vestul parcului rezidenţial, prin investiţii în infrastructură (staţie de pompare a apei din subteran, bazin pentru tratarea apei, staţie de epurare şi tratament pentru apele menajere, biofiltru care aspiră mirosurile din ea, reţea de electricitate, drumuri asfaltate, fibră optică), dar şi investiţii în spaţiul public: parcul de 2 hectare, poziţionat la intrarea în complex. Demersurile făcute înainte de începerea construcţiilor au inclus realizarea staţiei de epurare şi a sistemului de deversare – rezultatul unei investiţii de 1,5 milioane de euro pentru faza 1; totodată, bazinele de stocare şi tratare a apelor potabile au costat 650.000 de euro. ”Am pornit aşadar la drum cu acest proiect altfel decât se obişnuieşte, am conturat Dumbrava Vlăsiei plecând de la planificarea urbanistică, şi nu invers“, explică Bălan. El consideră că astfel proiectul a devenit atractiv pentru oamenii care pun preţ pe un stil de viaţă – care îşi doresc să trăiască în mijlocul naturii, într-un spaţiu ai cărui locatari sunt constant preocupaţi de mediu, de materiale sustenabile, de linişte. ”Este un proiect care propune în primul rând un stil de viaţă, într-o perioadă în care piaţa imobiliară trăieşte şi la noi o fază de maturitate, iar clienţii se orientează mai mult către calitate“, explică el. Potrivit lui, Dumbrava Vlăsiei este un proiect gândit pe termen lung, cu atenţie la la materialele folosite, la siguranţă, dar şi la ambient, dincolo de funcţionalitate.

    Totodată, în ideea în care dezvoltatorii proiectului şi-au propus ca locuinţele din interiorul parcului rezidenţial să fie unice, au colaborat cu câteva dintre studiourile de arhitectură de pe piaţa locală – ADNBA, ARTLINE – Radu Teacă, ENE+ENE, SYAA/CUMULUS, DSBA. Fiind vorba despre un proiect care se va desfăşura pe o perioadă lungă de timp, şi-au propus să implice şi tânăra generaţie de arhitecţi în dezvoltarea locuinţelor de aici; în acest sens au demarat un concurs prin care au invitat arhitecţi tineri, cu vârsta de până în 31 de ani, cu drept de semnătură, membri ai Ordinului Arhitecţilor din România, să propună proiecte de locuinţe. Câştigătorul concursului îşi poate astfel vedea proiectul implementat în Dumbravă, iar acesta va primi şi un premiu, în valoare de 15.000 de euro. ”Noi am dat mână liberă creativităţii studiourilor de arhitectură, iar acestea au realizat concepte originale, special gândite pentru Dumbrava Vlasiei, unicele constrângeri fiind cele impuse de planul urbanistic zonal.“

    Bălan spune că şi-au propus să vândă casele finalizate, la cheie, pentru a nu afecta proiectul iniţial. |ntre timp însă, Horia Bălan spune că au vândut o parte a loturilor de teren şi au încheiat mai multe contracte de rezervare în favoarea beneficiarilor ce vor ridica locuinţe în regie proprie.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor cărora se adresează proiectul, Horia Bălan spune că este al persoanelor din mediul de business, antreprenorilor, corporatiştilor, persoanelor care activează în middle şi topmanagement. ”Sunt oameni care nu doar îşi vor construi o casă frumoasă, dar care deja se gândesc cum să se implice în creşterea comunităţii, de exemplu să îşi deschidă un aprozar cu produse bio, cultivate chiar de ei, să organizeze campionate sportive etc.“, descrie el viziunea asupra comunităţii pe care şi-au propus să o dezvolte acolo.

    ”Feedbackul primit ne întăreşte convingerea că piaţa din România aştepta şi avea nevoie de o astfel de abordare pe segmentul imobiliar“, spunea şi Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, într-un interviu Business Magazin acordat în urmă cu doi ani, odată cu lansarea proiectului. ”Acum zece ani am avut viziunea de a dezvolta un peisaj urban în Bucureşti. Aşa că am început căutarea terenului. Nu am avut nicio îndoială când am ajuns în Dumbrava că am găsit situl potrivit (…)„, declara atunci Ray Muraru.

    Proiectul Dumbrava Vlăsiei este primul al companiei Loreco Investments pe piaţa locală – anterior compania a mai dezvoltat proiecte similare în Marea Britanie. Compania mizează pe proiecte de arhitectură contemporană. În acest sens, la momentul lansării au dezvoltat în cadrul Dumbrava Vlăsiei două case în parteneriat cu compania germană HUF, folosite în prezent ca showroom. 

    ”Ne-am dorit să realizăm un mediu în care oamenii pot să-şi construiască casele lor de vis, să creăm o pânză albă în care oamenii să poată să se exprime cum vor, dar în acelaşi timp am dorit să creăm un set de reguli, un masterplan, pe care sperăm să-i convingem să-l respecte; este un loc foarte mare, ceea ce-i asigură pe viitorii clienţi că noi vom fi aici pe termen lung„, explica Ray Muraru în interviul acordat anterior.
    Ray Muraru, fondatorul Loreco Investments, este originar din Bacău, dar a plecat în Marea Britanie în urmă cu câţiva ani şi a început să dezvolte afaceri acolo. Horia Bălan, project directorul Dumbrava Vlăsiei, coordonează întreg proiectul încă de la început. El are experienţă profesională în marketing şi management de proiect în multinaţionale din România şi Germania.

  • Evoluţia tehnologiei sprijină dezvoltarea companiilor, dar are nevoie de schimbări în management

    Informaţia apare în raportul anual Technology Vision 2018 realizat de Accenture, ce previzionează tendinţele în domeniul tehnologiei cu impact major asupra mediului de afaceri în următorii trei ani. Conform raportului, progresele în domeniul Inteligenţei Artificiale (AI) şi a altor tehnologii accelerează devoltarea de companii inteligente şi le permite acestora să se integreze în vieţile oamenilor. Pentru a realiza raportul compania a intervievat peste 6.300 de manageri IT şi directori de companii din întreaga lume. Mai mult de 4 din 5 respondenţi (84%) sunt de acord că, în prezent, prin intemediul tehnologiei, companiile reuşesc să se integreze perfect în vieţile oamenilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O tânără din România a „inventat” casa pentru care nu ai nevoie de autorizaţie si este rezistentă la cutremur şi foc – FOTO

    Posta Maria a realizat, în scop demonstrativ, o casă dintr-un container industrial, de tip birou. Aceasta are izolaţie, aer condiţionat şi multă lumină. Tîrgumureşeanca spune că există posibilitatea construirii unei astfel de case şi din containere maritime care sunt mult mai rezistente, însă cu mai puţine facilităţi, relatează Radio Mureş.

     Containerul maritim nu are izolaţie. La fel, nu are sistem electric încorporat. Cel industrial are. Din acesta am făcut atelierul meu şi, momentan, îl folosesc ca şi atelier dar, între timp, dacă doresc să schimb ceva, atunci pot să-l folosesc şi pentru casă de weekend, de exemplu, sau pentru orice.”

    O casă construită din containere are mai multe avantaje: nu necesită proiect şi nici autorizaţie de construcţie deoarece se poate amplasa direct pe teren. În plus, e rezistentă la cutremur şi foc. Costurile sunt comparabile cu cele ale construcţiilor clasice, spune Posta Maria:

     Nu are nevoie de autorizaţie de construcţie, nu are nevoie de un proiect anume pentru realizarea unei case pentru că este ca şi un joc Lego. Se montează unul lângă celălalt, se pot pune la etaj… deci, numai creativitatea nu are limite. Costul unei astfel de case este undeva între casa de cărămidă şi cea de lemn. Deci, costurile sunt undeva la mijloc şi includ toate amenajările, tot ce ţine de construcţie.”
     

     

  • Noua sesiune parlamentară a început. Numărul 2 din PSD, înlocuit din conducerea Senatului

    UPDATE 13.00: Plenul Senatului a votat, joi, componenţa Biroului permanent pentru noua sesiune parlamentară, format din preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori, cu respectarea ponderii numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de membri, scrie Agerpres.

    Biroul permanent al Senatului, pentru prima sesiune a anului 2018, este constituit din: preşedinte – Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), vicepreşedinţi – Adrian Ţuţuianu şi Claudiu Iulian Manda (PSD), Cornel Popa (PNL) şi Nicu Fălcoi (USR), secretari – Emilia Arcan şi Marian Pavel (PSD), Mario Oprea (PNL), Gheorghe Baciu (PMP) şi chestori – Doina Elena Federovici şi Nicolae Marin (PSD), Eugen Ţapu Nazare (PNL) şi Tanczos Barna (UDMR).

    Principala schimbare a avut loc în Senat, unde Niculae Bădălău, preşedintele executiv al PSD, care până acum a fost vicepreşedinte al Senatului, a rămas fără funcţie în conducere. În locul său, pe postul de vicepreşedinte a fost numit Adrian Ţuţuianu, transmite HotNews.

    Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate au fost anunţate în plen de liderii grupurilor parlamentare, lista candidaţilor propuşi fiind supusă în întregime votului senatorilor – vot electronic secret.

  • Satul superb din Italia unde poţi cumpăra o casă cu 1 euro – GALERIE FOTO

    Ollolai, un sat din regiunea muntoasă Barbagia de pe insula Sardinia, vinde sute de case abandonate pentru doar 1 euro. Nu este prima localitate italiană care încearcă acest truc în speranţa de a atrace mai mulţi oameni.

    Totuşi cum nimic nu este simplu, cei care cumpără o casă trebuie să se angajeze la o restaurare a locuinţei în trei ani de zile, cost care ar putea ajunge până la 25.000 de dolari.

    Ideea din spatele acestei acţiuni este reîntinerirea localităţii care riscă să ajungă un sat fantomă. Populaţia Ollolai a scăzut de la 2250 la 1300 de persoane.

    Ollolai, fosta capitală a Barbagia, rămâne o localitate autentică ce aduce aminte de Sardinia veche. Numai că multe locuinţe au fost abandonate de proprietari şi acum sunt acoperite de pânze de păianjen. Unele moduri de viaţă tradiţionale încă mai supravieţuiesc: ciobanii din localitate continuă să facă brânză de oaie premium, pentru care zona este cunoscută, iar artizanii încă mai realizează coşuri de nuiele.

  • Prefabricate pentru toate gusturile

    Situat la câteva zeci de kilometri de capitala ţării, Manila, Batulao Artscapes urmează a fi inaugurat în anul 2020 şi va cuprinde 6.000 de case, majoritatea prefabricate şi montate la faţa locului. Cumpărătorii unor astfel de locuinţe vor avea de ales dintre modele create de arhitecţi, designeri sau artişti, printre care Marcel Wanders, David Salle ori Lenny Kravitz.

    Casele vor fi disponibile la diverse preţuri, începând de la 50.000 de dolari, existând chiar şi unele luxoase (peste 1 milion de dolari), ceea ce demonstrează schimbarea de percepţie asupra locuinţelor prefabricate, care nu mai sunt văzute drept o opţiune doar pentru cei cu buget limitat.