Conform datelor furnizate de Asociatia Romana a Petrolului,
organizatie profesionala care reuneste toate cele sase mari
companii petroliere, cererea de carburanti a inregistrat o scadere
de aproape 7% in prima parte a acestui an comparativ cu 2009. In
baza informatiilor disponibile in acest moment, MOL Romania
estimeaza o scadere a pietei de carburanti de aproximativ 10%
comparativ cu 2009.
Astfel, cresterea TVA concomitent cu scaderea de 25% a
salariilor din sectorul bugetar va aduce o scadere suplimentara de
3% unei cereri aflate si asa pe o panta descendenta.
“Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) isi exprima
dezacordul fata de cresterea pretului combustibililor, in
conditiile in care pretul petrolului, eterna justificare a
companiilor petroliere, inclusiv a celei care extrage petrol in
Romania la pretul fixat de 20 dolari/baril, a ramas stabil in
ultimele 12 luni, in jurul valorii de 78-80 dolari/baril”, se arata
intr-un comunicat al AOAR.
Ieri, Petrom, cea mai mare companie locala si cel mai important
jucator de pe piata carburantilor, a scumpit tot cu sase bani pe
litru benzina si motorina comercializata in reteaua proprie de
benzinarii.
Obiectul tranzatiei a fost compania Korned LLP din Kazahstan,
care detine in proportie de 100% drepturile asupra licentei de
explorare inclusiv asupra zacamantului nedezvoltat Kultuk,
localizat onshore in Bazinul Pre-Caspic, la 34 km nord-vest fata de
zacamantul Petrom de la Komsomolskoe.
Conform comunicatului companiei, acordul de vanzare – cumparare
a fost semnat pe 29 octombrie 2009, iar finalizarea tranzactiei a
avut loc pe 31 decembrie 2009, dupa obtinerea unor diverse aprobari
din partea autoritatilor din domeniu din Kazahstan. Vanzatorul și
cumparatorul au fost de acord ca pretul tranzactiei sa ramana
confidentiale, dar datele indicate de Petrom arata ca “aceasta
achizitie nu este substantiala, situandu-se sub pragul de 10% din
valoarea totala a activelor OMV Petrom SA”, estimate la aproximativ
6 miliarde de euro. Johann Pleininger, Membru al Directoratului
Petrom, responsabil pentru activitatile de Explorare si Productie,
a declarat ca aceasta achizitie face parte din strategia companiei
de a adauga proiecte de explorare si productie in trei bazine
geologice selectate din vestul Kazahstanului, din apropierea
punctelor de productie deja existente.
Zacamantul Kultuk a fost descoperit in anii 80 si nu a fost
dezvoltat de atunci. La fel ca zacamantul Komsomolskoe, acesta este
localizat in zona de tranzitie onshore-offshore, dificila din punct
de vedere tehnic si de mediu, care este inundata sezonier de Marea
Caspica. Studiile tehnice indica faptul ca zacamantul Kultuk poate
fi conectat la zacamantul Komsomolskoe si poate astfel beneficia de
instalatiile si infrastructura existenta. Sinergiile tehnice si
operationale ar trebui sa duca la costuri reduse de productie
pentru ambele zacaminte comparat cu dezvoltarea acestora in mod
individual. Petrom planuieste investitii in zacamantul Kultuk,
incluzand o noua achizitie seismica 3D, sonde aditionale si teste
de productie in urmatorii 2-3 ani pentru a confirma marimea si
fezabilitatea dezvoltarii zacamantului.
Noua achizitie va consolida pozitia Petrom in Kazahstan.
Productia Petrom a fost in scadere cu 4% in prima parte a lui 2009,
dar si-a revenit usor in al doilea trimestru, cand compania a
inceput productia pe Komsomolskoe, cu rezerve de circa 34 de
milioane de barili. Petrom va fi obligat sa cedeze statului kazah
20% din productie, la un pret agreat de cele doua parti, mai mic
decat pretul pietei. Din rezervele estimate, aproape doua treimi nu
vor putea fi deocamdata extrase din cauza costurilor ridicate sau a
lipsei de tehnologie. Concret, din rezervele de 34 de milioane de
barili, Petrom va scoate circa 12 milioane de barili. La un pret al
petrolului de 70 de dolari pe baril, Petrom ar putea scoate petrol
in valoare de 700 de milioane de dolari.
Odata cu inceperea extractiei la Komsomolskoe, Petrom va ajunge
la o productie de 20.000 de barili pe zi in Kazahstan, din care
jumatate vor proveni din zacamantul Komsomolskoe, iar restul din
alte zacaminte pe care compania le are acolo. Lucrarile de
productie la Komsomolskoe ar putea dura intre 10 si 15 ani.
“Productia din zacamantul Komsomolskoe va duce la cresterea cu 10%
a productiei totale de titei a Petrom. Din 2005 si pana in prezent
am investit 330 de milioane de euro in Kazahstan, inclusiv pentru
dezvoltarea zacamantului Komsomolskoe, unde investitiile s-au
ridicat la 180 de milioane de euro”, spune Johann Pleininger.
Petrom are circa 400 de anagajati in Kazahstan si mai sunt
necesari inca 50 de salariati odata cu intrarea in productie a
Komsomolskoe, majoritatea fiind localnici. Investitiile prevazute
pentru dezvoltarea perimetrelor din Kazahstan se ridica la circa
50-60 de milioane de euro.
Dublarea preturilor la petrol, cresterea accizei si deprecierea
leului au fost factorii care au facut ca intr-un singur an benzina
sa se scumpeasca cu circa 40%, desi majoritatea consumatorilor se
asteptau la ieftiniri pe fondul picajului economic.
Astfel, daca la 1 ianuarie 2009 un litru de benzina costa la
statiile Petrom, cea mai mare companie locala, 2,87 de lei, iar
unul de motorina era 3,17 lei, ieri litrul de benzina ajunsese in
cea mai mare retea de benzinarii din Romania la 4,04 lei, cu 40%
mai mult decat la inceputul lui 2009, iar litrul de motorina costa
3,80 lei, cu 20% mai mult decat in ianuarie 2009.
MOL Romania, filiala locala a grupului petrolier ungar MOL,
opereaza o retea de benzinarii formata din 126 de puncte de
alimentare prin intermediul careia a generat in 2008 afaceri de
circa 600 de milioane de euro.
MOL Romania, filiala locala a grupului petrolier ungar MOL,
opereaza o retea de benzinarii formata din 126 de puncte de
alimentare prin intermediul careia a generat in 2008 afaceri de
circa 600 de milioane de euro.
Am reusit sa vindem volumele pe care ni le-am propus tinand cont
de criza, dar asta doar pentru ca ne-am extins reteaua de
benzinarii prin luarea cu chirie a 18 statii.
—-
Constantin Tampiza este directorul general al Lukoil
Romania.
La 42 de ani, Anca Vladescu este client fidel al marcii japoneze Toyota, chiar daca stilul sau sportiv de sofat a facut ca prima masina pe care si-a cumparat-o sa fie o Alfa Romeo. La jumatatea anului trecut insa, inginerul constructor proiectant din Pitesti cauta sa isi schimbe masina, o Toyota Corolla cu motor de 1.600 de centrimetri cubi care consuma in oras peste 10 litri de benzina la 100 de kilometri.
In loc sa isi cumpere un automobil de teren (foarte popular in randul femeilor cu venituri peste medie), Anca Vladescu a ales un hibrid, adica o masina care are, pe langa un motor pe benzina, si unul electric. Ceea ce a convins-o a fost “in primul rand consumul redus la jumatate in cazul noii masini fata de precedenta, dar si imaginea deosebita”, spune Vladescu, unul dintre primii posesori din Romania ai modelului hibrid Toyota Prius.
Intr-adevar, acesta ar fi in opinia importatorilor auto profilul clientului de automobil hibrid – in varsta de peste 30 de ani, cu studii superioare, cu venituri peste medie, atras de costurile scazute de exploatare, dar si de imaginea de vehicul prietenos fata de mediu, gratie nivelului scazut al emisiilor poluante. Din pacate pentru importatori, numarul celor care se inscriu in acest profil este mai degraba modest, primele sapte luni ale anului insemnand doar 49 de masini vandute pentru Toyota Prius (dintre care 16 in luna iulie) si 11 masini pentru modelul Honda Civic Hybrid comercializat pe piata locala incepand cu a doua parte a anului trecut.
Pentru comparatie, Toyota a vandut in total in primele sapte luni ale anului in Romania 5.989 de autoturisme, iar Honda aproape 1.600, ceea ce inseamna ca modelele hibride au o cota de piata comparabila mai degraba cu cea a brandurilor de lux precum Maserati, chiar daca nu este vorba de limuzine de lux, ci de masini din clasa medie (Toyota Prius) sau compacta (Honda Civic Hybrid).
Dar situatia este pe cale sa se schimbe in urmatorii ani, cred producatorii de masini, pe masura ce pretul petrolului va atinge noi recorduri, iar reglementarile tot mai restrictive privind emisiile poluante din Uniunea Europeana (si cel mai probabil si din Statele Unite cu o anumita intarziere) vor intra in vigoare.
“Vanzarile Prius pe piata europeana sunt estimate sa creasca in acest an cu 30%, la aproximativ 45.000 de modele. In viitor, acesta va fi un model de volum pentru Toyota in Europa”, a spus Thierry Dombreval, vicepresedinte executiv si director operational in cadrul Toyota Motor Europe. El crede ca si Romania – unde s-au vandut 37 de modele Prius anul trecut – se va inscrie in aceasta tendinta, vanzarile urmand sa creasca in ritm accelerat.
“In acest an avem ca tinta comercializarea a peste 100 de modele Prius”, afirma Mihai Bordeanu, directorul comercial al Toyota Romania. Iar de anul viitor, oferta grupului japonez in segmentul masinilor hibride se va extinde, Dombreval estimand ca toate modelele Toyota vor dispune de astfel de sisteme de propulsie. Pana atunci, importatorul Toyota in Romania este prezent pe piata modelelor hibride si prin Lexus, brandul de lux aflat in portofoliul grupului nipon. “De la lansarea versiunii hibrid a modelului de teren Lexus RX, in luna iulie a anului trecut, jumatate din modelele comercializate au fost RX 400h (varianta cu propulsie hibrida – n. red.)”, estimeaza Bordeanu. RX a fost cel mai bine vandut model Lexus, cu mai mult de jumatate din cele 160 de modele livrate anul trecut, potrivit statisticilor APIA.
“Anul acesta, peste 80% din vanzarile acestui model vor fi reprezentate de versiunea hibrid”, adauga Bordeanu. Cum pentru modelul de teren RX este stabilit un obiectiv de vanzari de peste 150 de masini in Romania, este de asteptat ca varianta hibridului din clasa vehiculelor de teren sa depaseasca pragul de 100-120 de masini.
Lexus RX400h este si urmatoarea masina pe care spune ca si-o va cumpara si Anca Vladescu, care pe langa Toyota Prius detine si un Toyota Landcruiser, cel mai mare vehicul de teren din gama constructorului japonez.Dar nu doar atractia pentru transportul ecologic – prezenta mai ales in randul persoanelor publice sau al vedetelor de televiziune – i-ar putea determina pe consumatorii romani sa inceapa sa isi cumpere masini cu propulsie hibrida. Potrivit analistilor, un alt argument in favoarea cresterii vanzarilor de vehicule hibride va fi noua taxa auto, asteptata sa intre in vigoare in luna iulie. Consumul mai scazut de combustibil in comparatie cu sistemele clasice de propulsie si emisiile de dioxid de carbon mai scazute inseamna o taxa de prima inmatriculare zero.
Nu toti producatorii de masini mizeaza pe hibride. In timp ce Toyota va dezvolta in continuare sistemul hibrid benzina-electric, alti constructori europeni, precum Volkswagen, pariaza pe motoarele diesel ecologice pentru a cuceri inclusiv piata americana, recunoscuta pentru apetenta fata de motoare puternice si mari consumatoare de carburant. O alta varianta este cea a grupului Renault-Nissan, care a anuntat ca doreste sa realizeze un automobil complet electric. “Trecerea de la automobilele obisnuite la cele electrice va avea un impact puternic asupra industriei auto la nivel mondial. Prima generatie a unui automobil electric al Nissan va fi lansata undeva intre anii 2010 si 2012”, a declarat Masahiko Tabe, senior manager in cadrul diviziei pentru dezvoltarea vehiculelor avansate in cadrul Nissan Motor Corporation. “Nissan dezvolta in colaborare cu Renault atat sistemul propulsor al viitorului model electric, cat si bateriile acestuia”, a spus Tabe. Acest viitor model electric va face parte din segmentul masinilor de clasa mica si compacta si ar putea avea, potrivit companiei, un pret dublu in comparatie cu cel al unei masini obisnuite – aproximativ 25-30.000 de euro, in timp ce autonomia va fi de 150 km. In schimb, taxele vor fi aproape zero, iar costurile de exploatare vor fi sub o treime in comparatie cu cele ale unui automobil pe benzina. Renault, partenerul Nissan, a anuntat la randul sau, odata cu prezentarea rezultatelor financiare ale Renault in luna februarie, ca va lansa un model electric al marcii dupa anul 2010.Si Porsche a anuntat lansarea unei variante hibrid a vehiculului sau de teren Cayenne, in timp ce Ferrari va prezenta unul in perioada urmatoare.
Ramane de vazut cate dintre aceste modele de masini vor ajunge si pe piata romaneasca, unde consumul nu este, cel putin deocamdata, un factor pe care sa il ia in calcul prea multi dintre cei care isi cumpara o masina.
