♦ Bucureştiul are aproape 1.200 de farmacii din totalul de 8.300 de unităţi la nivel naţional, adică 14% ♦ Piaţa din Capitală este închisă pentru noi farmacii, astfel că extinderea se face prin achiziţii de licenţă ♦ Trei mari reţele regionale controlate de antreprenori români – Minifarm din Dobrogea, Farmaciile Băjan din Vâlcea şi Medimfarm din Prahova – au farmacii şi în Capitală.
Cererea pacienţilor pentru servicii farmaceutice, dezvoltarea cartierelor rezidenţiale sau o simplă oportunitate au atras în Bucureşti farmacişti care au dezvoltat reţele regionale puternice în zona de sud, sud-est a României.
Cea mai recentă extindere în zona Capitalei a făcut-o Minifarm, lanţul de peste 100 de farmacii din zona Dobrogei, după ce a cumpărat 10 farmacii Tinos Farm. Minifarm era deja un brand farmaceutic prezent în Bucureşti, iar în urma achiziţiei, şi-a consolidat poziţia pe piaţa din Bucureşti.
Alte reţele regionale care au deschis farmacii şi în Capitală sunt Medimfarm din Prahova, cu patru unităţi, dar şi Farmaciile Băjan, cu două unităţi. Ce îi determină pe farmaciştii români să vină şi spre Capitală?
„Zona este una cu o densitate mare de populaţie şi o cerere ridicată pentru servicii farmaceutice accesibile şi de încredere (…) Suntem deschişi şi analizăm în permanenţă oportunităţile de extindere, atât în Bucureşti, cât şi în alte judeţe. (…) Prin această tranzacţie, transmitem un mesaj clar că şi companiile româneşti pot avea o creştere sustenabilă şi pot concura cu succes pe piaţa farmaceutică“, a spus recent pentru ZF farmacista Valentina Călin, care a dezvoltat lanţul Minifarm.
Minifarm include farmacii poziţionate, preponderent, în judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind cea mai extinsă reţea cu antreprenori locali din zona Dobrogei. În 2023, Minifarm a deschis câteva unităţi şi în Capitală şi a preluat nouă farmacii aparţinând companiilor Farmacia Elixirfarm Impex şi Farmacia Kogălniceanu.
„Noi avem doar două farmacii în Bucureşti în acest moment. Noi urmărim piaţa Capitalei pentru că o cuplăm cu ruta de aprovizionare. Nu am venit ţintit să ne dezvoltăm în Bucureşti, având în Piteşti, facem aproape zilnic aprovizionare din Bucureşti. Altfel, urmărim şi noi să ne dezvoltăm, dar ţine mult de cum prinzi o licenţă sau un grup de licenţe, este nevoie şi de putere financiară“, a explicat Mihai Băjan, unul dintre acţionarii Farmaciilor Băjan din Vâlcea.
Farmacia Băjan este una dintre cele mai puternice reţele locale de farmacii, cu o istorie de aproape trei decenii şi o reţea de 40 de unităţi în mai multe judeţe – Vâlcea, Argeş sau Bucureşti.
Lanţul de farmacii Medimfarm, controlat indirect de omul de afaceri Mihai Anastasescu, are farmacii în mai multe judeţe, printre care Prahova, Buzău, Iaşi, Călăraşi, dar este prezent şi pe piaţa din Bucureşti cu patru puncte de lucru, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu.
Contra curentului
Piaţa din Bucureşti este dominată de extinderea marilor reţele farmaceutice cu prezenţă la nivel naţional, Catena, Dr. Max, Help Net sau Dona. Până acum, aceste reţele anunţau extinderi în Bucureşti, dar şi în alte oraşe mari ale ţării, astfel că în unele bulevarde mai aglomerate, cu un vad mare de oameni, există farmacii ale unor branduri concurente chiar perete în perete.
Astfel, extinderea reţelelor mai mici, care acoperă doar două-trei judeţe, în Capitală este un fenomen invers celui care a marcat până acum piaţa.
În România, criteriul de dezvoltare al farmaciilor este cel demografic, în cazul unităţilor din mediul urban. Legea farmaciei stabileşte limitele de înfiinţare a farmaciilor în mediul urban pe criteriu demografic, în funcţie de numărul de locuitori.
Astfel, în Bucureşti este prevăzută o farmacie la 3.000 de locuitori, în oraşele reşedinţă de judeţ, o farmacie la 3.500 de locuitori, iar în restul oraşelor trebuie să existe o farmacie la 4.000 de locuitori.
Datele de la Statistică indică un număr total de aproape 8.300 de unităţi farmaceutice la nivel naţional.
