BusinessMagazin

Tag: branduri

  • Pragul de la care nu mai poţi da înapoi

    Există două tipuri de persoane care mizează pe achiziţia unei francize: cei care lucrează într-o corporaţie şi vor să devină antreprenori şi cei care are deja propria afacere şi vor să se dezvolte. Sunt necesare o serie de calităţi pentru a dezvolta un business cu o franciză, semnalează Raluca Stanciu, managing partner la francize.ro, în cadrul evenimentului ZF Forumul de franciză Transilvania, în parteneriat cu fracize.ro. Concret, este vorba despre dedicare, capacitate de analiză a celei mai bune locaţii şi a celor mai buni oameni şi determinare de a munci şi de a lucra în parteneriat.

    Pe piaţa locală de francize sunt aproape 400 de concepte, cu peste 9.800 de unităţi deschise. Peste 65% din aceste concepte sunt internaţionale, însă antreprenorii români au prins curaj să-şi dezvolte afacerile în franciză, printre cele mai puternice branduri româneşti care au ales această dezvoltare numărându-se lanţul de cafenele 5 to go şi lanţul de restaurante Salad Box.

    „Nici nu mă gândeam vreodată că mă voi extinde în franciză. Totul a pornit de la un articol în Ziarul Financiar, pe care l-a văzut o doamnă şi a venit cu propunerea de a deschide un 5 to go în sistem de franciză”, a spus Radu Savopol, fondatorul 5 to go. Lanţul de cafenele operat de antreprenor are în acest moment mai mult de 80 de unităţi în Bucureşti, dar şi în alte oraşe mari, precum Constanţa sau Cluj-Napoca. Reţeaua de cafenele a avut anul trecut o cifră de afaceri de 3,3 milioane de euro. Costul unei afaceri 5 to go la cheie se plasează între 15.000 şi 20.000 de euro, în funcţie de suprafaţă, aceasta incluzând taxa de franciză, amenajarea spaţiului şi stocul de marfă.

    Planurile 5 to go pentru 2018 vizează deschiderea a circa 20 de noi spaţii, pentru a ajunge la 100 de locaţii, deşi părerea proprietarului este că această cifră va fi depăşită. Una dintre locaţii va fi de tipul drive.

    Concluzia generală a antreprenorilor care au participat la eveniment a fost că locaţia este esenţială în dezvoltarea afacerii. De asemenea, o franciză oferă câteva avantaje semnificative faţă de un start-up: existenţa unui brand, know-how-ul pe care îl aduce experienţa acestuia şi faptul că evoluează şi se dezvoltă continuu. O franciză are şanse de reuşită cu 50% mai mari decât un start-up, arată un studiu realizat de francize.ro.
    Afacerile prezentate în cadrul Forumului de franciză Transilvania provin din sectoare de activitate diverse, de la retail la servicii şi HoReCa, iar preţul unei afaceri la cheie variază între 20.000 şi 150.000 de euro.

    Potenţial există atât peste graniţă, cât şi local, mai ales prin prisma comparaţiei dintre piaţa românească şi cea din Franţa, care este cea mai puternică piaţă de francize din Europa. Afacerile în franciză din Franţa au rulaje cumulate de 55 mld. euro, ceea ce înseamnă 2,6% din PIB. În România francizele au o cifră de afaceri cumulată de 3 mld. euro şi o contribuţie de 1,5% la PIB. Totuşi, trendul este ascendent în România, la fel ca şi interesul investitorilor. Salad Box, afacere dezvoltată de antreprenorul Dan Isai, a trecut deja de graniţele ţării; alte branduri româneşti se pregătesc de asemenea să facă pasul peste hotare, iar printre ele se numără spălătoriile de tip self-service JetPOINT şi reţeaua de clinici de înfrumuseţare aBeauty Clinique.

    O afacere la cheie în sistem de franciză pentru o spălătorie JetPOINT costă 25.000 de euro pentru un modul, iar spaţiile cele mai eficiente au patru până la şase module. Investiţia se recuperează în trei ani, iar în acest timp spălătoria funcţionează fără angajaţi. Spaţiul rămâne în continuare cheia succesului. Ca exemplu, spălătoria JetPOINT din localitatea Floreşti, judeţul Cluj, este vizitată zilnic de 600-700 de maşini în medie, la un cost pe spălare care porneşte de la 3 lei şi poate depăşi 12 lei.

    „Cele două elemente ale soluţiei pe care o propunem sunt componentele de calitate şi acea soluţie la cheie. Oferim partenerilor şi sprijin pe partea de service post-vânzare, mentenanţă şi înlocuire a pieselor”, afirmă Florin Goron, unul dintre fondatorii afacerii JetPOINT.
    Clinicile de înfrumuseţare aBeauty Clinique au un cost iniţial de investiţie de aproximativ 150.000 de euro, iar recuperarea investiţiei se poate face în 3-4 ani.

    Creşterea aBeauty a fost de 21% în fiecare an, ajungând ca în 2017 să aibă o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro. „Ne adresăm oamenilor cu bani, care se respectă. Viaţa de antreprenor este una stresantă, iar după ce munceşti toată ziua vrei să te duci să te respecţi”, explică Ştefan Popa, fondatorul clinicilor aBeauty Clinique. În reţeaua operată de acest brand de clinici se tratează peste 28 de afecţiuni, în tratamente folosindu-se peste 20 de proceduri.

    Pe partea de branduri internaţionale, Moritz Eis este o franciză care s-a lansat în premieră în România, în cadrul Forumului de franciză Transilvania. Compania este condusă de anterprenorul care a dat numele afacerii, adică Moritz Fried, şi este un lanţ de gelaterii artizanale cu 22 de unităţi, cu prezenţă în cinci ţări de pe două continente.

    „Când vindem franciza, ne uităm la oamenii care au chemarea pentru aşa ceva, adică sunt precişi, atenţi la detalii, pentru că aşa am ieşit noi în evidenţă. De asemenea, căutăm oamenii care au competenţe sociale, care pot aduce clienţii potriviţi în magazinele noastre”, declară fondatorul Moritz Eis. Gelateriile reţelei au o taxă de franciză de 8.000 de euro pentru o unitate de 30-50 de metri pătraţi, investiţia iniţială ridicându-se la maximum 45.000 de euro.

    Există posibilitatea închirierii unei motociclete refrigerate Piaggio Ape, a cărei chirie costă maximum 2.000 de euro lunar.
    Piaţa de 3 miliarde de euro a francizelor din România este încă la început, iar antreprenorii care pot cumpăra o afacere la cheie abia îşi descoperă apetitul pentru acest model de business.

    Cu toate acestea, piaţa de profil este în plină dezvoltare, rulajele cumulate ale afacerilor în franciză crescând de la 1,9 miliarde de euro în 2015 la aproape 3 miliarde de euro la finalul anului trecut. Creşterea medie anuală a pieţei a fost de aproximativ 20% în ultimii patru ani. Iar ritmul ar urma să se menţină.

  • Brandul românesc de bere Timişoreana a ajuns la ediţia aniversară de 300 de ani

    Povestea Timişoreana a început în anul 1718, când s-a înfiinţat prima fabrică de bere de pe teritoriul României, la ordinul Principelui de Savoya. ”Fabrica de bere din Timişoara este un important reper al oraşului şi al istoriei berii din ţara noastră.”, declară Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing.

    Investiţiile din ultimii 15 ani în fabrică de bere Timişoreana s-au ridicat la peste 100 de milioane de euro. Acestea au asigurat triplarea capacităţii de producţie şi asigurarea flexibilităţii, prin instalarea de linii de producţie şi îmbuteliere moderne, care asigură cele mai înalte standarde de calitate şi de siguranţă a alimentului, dar au fost direcţionate, de asemenea, către achiziţionarea de echipamente şi sisteme informatice de control al procesului de producţie, precum şi în implementarea bunelor practici de operare, în echipamente şi instalaţii de recuperare şi reutilizare a energiei, de tratament al apelor uzate, de obţinere a bioenergiei, pentru asigurarea protecţiei mediului si a unei dezvoltări durabile, în sisteme integrate de control al calităţii şi introducerea de filtre speciale, dar şi către menţinerea clădirilor şi a sitului istoric.

  • Facebook ierarhizează companiile media în funcţie de gradul de încredere

    Zuckerberg a făcut acest anunţ la o întâlnire cu lideri din domeniu – de la The New York Times, CNN, The Wall Street Journal, NBC, HuffPost etc. -, care a avut loc marţi, în Menlo Park, California.

    Acesta a spus că Facebook a colectat informaţii despre modul în care consumatorii văd brandurile media, respectiv dacă aceştia au auzit de anumite publicaţii şi dacă au încredere în ele ca sursă de informaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum dau multinaţionalele afară de pe raft brandurile româneşti. Ce spun antreprenorii români

    Prin compania Eco-Ferm, cu sediul în oraşul prahovean Boldeşti-Scăeni, Radu Timiş exploatează 1.000 de hecatre de teren, creşte 1.700 de vaci de lapte şi produce iaurturi, sana şi lapte bătut marca Mugura, care ajung în Carrefour şi 7.000 de magazine de proximitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Olivia Steer rămâne fără premiul acordat în cadrul unei eveniment dedicat sănătăţii

    “Ne cerem scuze dacă acestă decizie a noastră a prejudiciat în vreun fel brandurile care ne-au fost alături în demersul nostru de a promova valorile de sănătate şi excelenţa în medicină.(…) Prin urmare, dacă brandurile care ne-au susţinut consideră că acordarea acestui premiu le-a adus prejudicii de imagine, am decis retragerea în mod oficial a acestuia, în ciuda faptului că alegerea noastră de a-l oferi a fost bazată pe total alte considerente decât cele pentru care Olivia Steer este acuzată în spaţiul public”, a scris, pe Facebook, Florentina Opriş, organizatorul Femeilor care Dăruiesc Sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tranzacţia prin care unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti este vândut, la un pas să fie finalizată

    Unilever îşi desfăşoară activitatea în industria bunurilor de consum, furnizând bunuri din toate segmentele de produse alimentare, produse pentru casă şi produse de îngrijire personală.

    Betty Ice are ca principale activităţi producţia şi distribuţia de îngheţată industrială, respectiv distribuţia de produse alimentare congelate (fructe, legume, carne etc.).

    Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. Autoritatea de Concurenţă este interesată în obţinerea de observaţii şi puncte de vedere de la companiile terţe, referitor la modul în care concentrarea economică ce urmează a se realiza afectează sau poate afecta concurenţa pe piaţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea celui care a creat unul dintre cele mai cunoscute branduri de căşti din lume

    Andre Romelle Young (Dr. Dre) s-a născut pe 18 februarie 1965, în Compton, California. A primit cel de-al doilea nume, Romelle, după numele trupei de R&B a tatălui său, The Romells. După divorţul părinţilor, în cea mai mare parte a copilăriei a fost crescut de bunica sa, şi, după ce a schimbat mai multe şcoli, a abandonat în cele din urmă liceul, din cauza violenţei bandelor de tineri şi a rezultatelor şcolare slabe.

    Pe 15 decembrie 1981, la doar 16 ani, i s-a născut primul fiu, Curtis, din relaţia cu Cassandra Joy Greene, care avea pe atunci 15 ani. Crescut de mama sa, Curtis şi-a întâlnit tatăl abia la vârsta de 20 de ani, după ce a devenit el însuşi rapper, cunoscut ca Hood Surgeon.

    Din diferite relaţii ulterioare, Dr. Dre a mai avut trei copii, iar în 1996 s-a căsătorit cu Nicole Threatt, cu care are un fiu, Truice, şi o fiică, Truly.

    Porecla Dr. Dre este un mix între cea iniţială, Dr. J, inspirată din numele jucătorului său de baschet preferat, Julius Erving, şi primul său nume, Andre. Titlul de Dr. se referă la talentul său ca DJ, un fel de doctor în mixologie, cum îi plăcea să spună.
    Dr. Dre şi-a început cariera muzicală în trupa World Class Wreckin’ Cru, dar faima a venit mai târziu, când a devenit membru în trupa de hip-hop N.W.A. (Niggaz Wit Attitudes), din oraşul său natal, alături de Eazy-E, Ice Cube, MC Ren şi DJ Yella. Cântecele lor conţineau în principal versuri explicite, controversate, şi detalii despre violenţa vieţii de pe străzi.

    În 1992 a lansat primul album solo, The Chronic, în colaborare cu casa de discuri Death Row Records, care l-a propulsat anul următor în topul celor mai bine vânduţi artişti americani şi i-a adus un premiu Grammy pentru piesa Let Me Ride. |n acelaşi an, a produs albumul de debut al rapperului Snopp Dogg, Doggystyle. În 1996, a înfiinţat propria casă de discuri, Aftermath Entertainment.

    În 2006, Young a fondat compania Beats Electronics, alături de Jimmy Iovine, iar în iulie 2008 a lansat primul său brand de căşti, Beats by Dr. Dre. În 2014, compania a fost cumpărată de gigantul tehnologic Apple Inc., contra sumei de 3 miliarde de dolari. A fost cel mai mare contract încheiat de Apple şi i-a adus lui Young statutul de cel mai bogat om din hip-hop, surclasându-l astfel pe rapperul P. Diddy.

    În mai 2013, Young a donat, alături de Jimmy Iovine, suma de 70 de milioane de dolari Universităţii de Sud din California, pentru a înfiinţa Academia de Arte, Tehnologie şi Inovaţie în Business, care le poartă numele.

    De-a lungul anilor, Dr. Dre a fost acuzat de violenţă fizică de câteva dintre partenerele sale, dar şi de prezentatoarea televiziunii Fox, Dee Barnes, incident pentru care a fost amendat cu 2.500 de dolari şi a primit o pedeapsă de 240 de ore de muncă în folosul comunităţii. Ulterior, şi-a cerut public scuze tuturor femeilor pe care le-a abuzat.

    Pe lângă antreprenoriat şi cariera muzicală, Dr. Dre s-a implicat şi în industria cinematografică, având câteva apariţii în producţii precum Set It Off, The Wash şi Training Day. Ca producător, pe lângă o serie de comedii negre şi filme horror, a realizat în 2015, alături de rapperul Ice Cube, filmul biografic Straight Outta Compton, despre trupa N.W.A.

    Pe parcursul carierei, Dr. Dre a câştigat şase premii Grammy şi două premii MTV. |n prezent, averea sa se ridică la 740 de milioane de dolari. Vânzările companiei Beats Electronics au generat, în 2015, aproximativ 800 de milioane de dolari.
     

  • Cum au transformat doi tineri nostalgia românilor într-o afacere de milioane de euro

    Dar pasiunea s-a transformat în business şi sub acest brand sunt produse anual 25.000 de biciclete. Iar afacerile se măsoară în milioane. De euro. Următorul pas? O fabrică, astfel ca pegas să fie din nou 100% ”made in romania“.

    Pegas este, poate, cel mai cunoscut brand românesc ce a fost readus la viaţă în ultimii ani la iniţiativa unor antreprenori locali. Pe urmele Pegas însă vin acum alte branduri româneşti cu istorie, ca motocicletele Mobra, ceasurile Optimef şi schiurile Reghin.

    ”Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti, Braşov“, îşi aminteşte Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper.

    ”Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului «bicicletă». Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80“, povesteşte el. După ’89, Pegas a dispărut de pe piaţă. După mai bine de 20 de ani, în 2011, un proiect independent a readus la viaţă marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele, după cum spun antreprenorii care au vrut să dea o nouă şansă la viaţă acestui brand.

    Când şi de ce s-au gândit să readucă Pegas la viaţă? Varianta academică pentru această întrebare este că Andrei Botescu, cofondatorul Atelierelor Pegas şi cel care conduce în prezent compania din funcţia de general manager, a scris o teză despre branding national identity. Varianta neacademică şi mai puţin somptuoasă este că lui Andrei Botescu îi fusese furată din balcon bicicleta cumpărată cu puţin timp înainte, ceea ce l-a determinat să se gândească la Pegas, bicicleta copilăriei, pe care o avea toată lumea şi care nu reprezenta neapărat un bun de furat.

    ”Căutând pe internet, am descoperit că producţia se oprise şi că Pegasul se vindea la after market. După uimirea propriu-zisă, a urmat o vizită la OSIM şi ceea ce astăzi înseamnă Atelierele Pegas.“ Cine sunt însă ceilalţi fondatori ai businessului? Alexandru Manda, cel care i-a vândut bicicleta care i-a fost furată lui Andrei Botescu, în prezent se ocupă de managementul magazinelor Pegas. Ciprian Frunzeanu, directorul de design, lucra în publicitate, însă lucrarea lui de licenţă a cuprins prototiparea de biciclete, iar Andrei Botescu l-a găsit la o căutare pe Google, aşadar ”era un must asset pentru echipă“. Iar Adrian Teaşă (directorul tehnic) lucra deja în producţia tehnică de biciclete şi a venit la recomandarea unui specialist. ”Practic, Pegas a renăscut datorită competenţelor celor patru de a readuce pe piaţă bicicleta copilăriei.“

    Momentan, bicicleta Pegas este un produs cu design românesc, însă made in Asia; ansamblarea finală se face în România. Potrivit celor mai recente date, proiectarea şi prototipurile bicicletelor se realizează în atelierul Pegas, pe când cadrele se produc în Taiwan, ţară care deţine cea mai mare industrie de biciclete la nivel mondial, iar butucii în Japonia.
    ”În viitorul apropiat, bicicleta Pegas va fi un produs 100% românesc, obiectivul nostru fiind să redeschidem fabrica Pegas şi liniile de producţie“, spune Botescu. El explica anterior că dacă brandul va ajunge să vândă peste 30.000 de unităţi anual, atunci va începe construcţia fabricii proprii.

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2017 participaţia la Atelierele Pegas la circa 60% după ce intrase în acţionariat în 2015. NOD este deţinută integral de Iulian Stanciu – unul dintre cei mai puternici antreprenori din IT, care este proprietarul retailerului Flanco, precum şi acţionar şi CEO al grupului eMAG. Astăzi, în structura acţionariatului, pe lângă NOD şi Botescu îşi mai fac loc alţi trei antreprenori. |n 2018, potrivit datelor comunicate anterior de companie, NOD va mai prelua alte 10% din acţiuni de la Botescu, aceste mutări succesive având rolul de a atrage finanţarea necesară pentru construcţia unei fabrici.

    ”Obiectivul nostru principal este să obţinem finanţarea pentru redeschiderea fabricii. De asemenea, continuăm să ne dezvoltăm portofoliu de biciclete, ceea ce înseamnă că noi modele Pegas vor apărea şi anul acesta pe piaţă.“ Momentan, pe lângă bicicletele Pegas, compania mai vinde şi linia de kendama Samurai, o colecţie de role colorate retro, precum şi longboarduri şi trotinete electrice.

    În plus, compania urmează să mai deschidă în următoarele şase luni încă şase magazine noi Pegas în Bucureşti şi în ţară, urmând să dezvolte şi sistemul de franciză, pe care l-a perfectat.

    |n ceea ce priveşte vânzarea, Pegas vinde bicicletele prin sistemul propriu de magazine (în prezent, patru spaţii în Bucureşti, unul în Timişoara şi unul în Râmnicu Vâlcea), reţelele moderne de comerţ, parteneri locali cu magazine multibrand de biciclete şi produse sportive. Mai exact, bicicletele Pegas sunt vândute în 300 de magazine partenere, printre care şi în reţelele Intersport, Praktiker sau Dedeman.

    Andrei Botescu afirma recent că de creşterea anuală a producţiei de biciclete se leagă şi numărul tot mai mare de parteneri ai Pegas. Din 2017, Pegas a început expansiunea de tip monobrand, cu magazine proprii în principalele oraşe din ţară. Doar pentru 2018 compania vorbeşte de deschiderea a cel puţin şase magazine proprii Pegas şi câteva zeci în regim de franciză. Nu doar în România, ci şi în Europa, SUA şi Canada. Momentan, exportul reprezintă aproximativ 8% din business şi este în mare parte adresat diasporei româneşti. |ncepând cu anul 2018, compania îşi va concentra resursele pe dezvoltarea distribuţiei online şi oflline în ţările europene în principal.

    Andrei Botescu crede că marele pariu în UE este, în viziunea companiei, produsul de bike sharing, bicicletele putând fi manageriate printr-o aplicaţie de telefon mobil. Cu parteneri din Marea Britanie, Italia, Spania, Ungaria, Belgia şi Austria compania a început discuţii premergătoare implementării unor flote care variază de la 500 de biciclete într-un oraş până la câteva mii în faza iniţială. Reprezentanţii companiei îşi doresc să implementeze acest proiect şi la Bucureşti.

    Compania a produs anul trecut 25.000 de biciclete sub cele 28 de modele Pegas existente pe piaţă. Spre comparaţie, în 2016 a produs 15.000 de biciclete, în timp ce în 2015 producţia a fost de doar 8.000 de biciclete.

    Brandul Pegas a fost relansat în 2012 practic într-un garaj; la momentul respectiv, cei doi fondatori au avut posibilitatea să facă doar 500 de biciclete. Astăzi, ei au planuri serioase să producă suficient de multe biciclete încât să poată susţine fabrica Pegas.

    Atelierele Pegas, compania care a readus la viaţă brandul românesc de biciclete cu acelaşi nume, vizează să ajungă la afaceri de 5 milioane de euro până în 2020. Prin comparaţie, vânzările brandului cu o istorie de câteva zeci de ani au urcat în 2016 (ultimul pentru care există date publice) la 7 milioane de lei (1,6 mil. euro), de peste cinci ori mai mari decât în 2015, în timp ce profitul net a urcat şi el la aproape 400.000 de lei, de 18 ori mai mare decât în anul precedent, conform calculelor pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.

    ”Provocarea este să convingem publicul că bicicleta este un mijloc de transport alternativ care înlocuieşte cu succes maşina sau mijloacele de transport în comun. Şi mai mult decât atât, înseamnă o grijă pentru mediu şi pentru propria sănătate, mai ales că în ultima vreme traficul a devenit o problemă reală“, mai spunea Botescu recent. Desigur, intervine şi problema infrastructurii pentru biciclişti, dar o echipare adecvată atât a biciclistului cât şi a bicicletei poate reprezenta o călătorie fără probleme, chiar şi cu lipsa de marcaje, crede el.

  • A creat acum 70 de ani o companie care a ajuns la venituri de zeci de miliarde, iar acum o vede intrând în faliment

    Charles P. Lazarus s-a născut pe 4 octombrie 1923 în Washington, DC. În copilărie, Lazarus îl ajuta pe tatăl său, care deţinea o mică afacere cu biciclete, cu diverse reparaţii şi obişnuia, de asemenea, să îi asiste pe clienţii care vizitau magazinul. Cu tatăl său drept model, el visa la ziua când va putea extinde afacerea familiei şi, de ce nu, îşi va deschide propriul magazin.  

    Întors de pe front după încheierea celui de-al doilea război mondial, tânărul Lazarus a decis că perioada postbelică reprezintă momentul oportun pentru a porni o nouă afacere. Inspirat de unchiul său, care se ocupa cu comerţul mobilei pentru bebeluşi, Lazarus şi-a deschis, în aprilie 1948, primul magazin de profil  Children’s Bargain Town, chiar în oraşul natal.

    Doi ani mai târziu, în martie 1950, în urma numeroaselor cereri venite din partea clienţilor săi, antreprenorul a introdus alături de piesele de mobilier şi o gamă de jucării. Curând, Lazarus a învăţat că, spre deosebire de mobilă, jucăriile se strică sau se demodează mult mai rapid, fapt care îi determina adesea pe părinţi să se întoarcă în magazinul său. Cum cererea creştea din ce în ce mai mult, gama de jucării a devenit tot mai variată.

    La sfârşitul anilor ’50, motivat de succesul pe care l-a avut noul model de autoservire introdus în supermarketuri, Lazarus şi-a reorganizat modelul de business şi magazinul, pentru a permite clienţilor să îşi aleagă singuri produsele şi să folosească coşuri de cumpărături. În iunie 1957, antreprenorul a deschis, în Rockville, Maryland, primul  magazin Toys ”R“  Us, dedicat în totalitate jucăriilor, şi a creat totodată logo-ul iconic al companiei, cu un R întors, pentru a da senzaţia că un copil l-ar fi scris astfel în joacă. În perioada precedentă apariţiei mallurilor, antreprenorul a adoptat politica preţurilor reduse, transformându-şi astfel afacerea într-o companie cu rădăcini comunitare stabile şi o clientelă fidelă. Mascota companiei, girafa Geoffrey, a fost aleasă în mai 1965.

    După deschiderea fondului de caritate Toy R Us Children’s Fund în februarie 1992, compania a continuat să iniţieze şi să se implice în numeroase proiecte caritabile. Începând cu anul 2004, Toys ”R“ Us a colaborat cu Fundaţia Toys for Tots, cu scopul de a strange bani şi jucării pentru copiii ai căror părinţi nu îşi permiteau să le ofere acestora cadouri de Crăciun. Prin intermediul acestui parteneriat, compania a strâns peste 55 de milioane de dolari şi a donat peste 4 milioane de jucării.

    Charles Lazarus s-a retras din funcţia de CEO al companiei în anul 1994. În ciuda faptului că anul trecut, potrivit datelor furnizate de publicaţia internaţională Forbes, Toys ”R“ Us a avut venituri de peste 11,5 miliarde de dolari, acestea au fost în scădere cu 2,2% faţă de 2016, iar viitorul companiei nu pare a fi unul roz. Cu 64.000 de angajaţi şi circa 1.600 de magazine răspândite la nivel mondial, com-pania, sub conducerea CEO-ului David Brandon, a depus actele pentru faliment în data de 18 septembrie 2017, invocând Capitolul 11 al codului pentru faliment al Statelor Unite. Datoriile de 400 mil. dolari acumulate, faptul că din 2013 compania nu a mai avut profit anual, din contră, a avut pierderi anuale uriaşe – 164 de milioane doar în 2017 -, reprezintă numai câţiva dintre factorii care au contribuit la declinul companiei.

    După ce, la începutul anului 2018, Toys ”R“ Us plănuia închiderea a 182 de magazine din SUA, pe 2 martie compania a anunţat că toate locaţiile Toy ”R“ Us UK vor fi închise, fapt care pune sub semnul întrebării locurile de muncă a peste 3.200 de oameni.