Rectificarea se bazeaza in continare pe transferuri de la
bugetul de stat spre bugetul de pensii si se va baza in continuare
pe acestea pana spre anul 2020, iar o ajustare a deficitelor la
fondurile sociale va incepe abia dupa aplicarea noii legi a
pensiilor, “urmand sa ajunga la un nivel sustenabil probabil undeva
dupa 2020, 2025”, spune ministrul.
Vladescu a adaugat ca sistemul de taxe si impozite ramane
neschimbat, iar “daca va exista o decizie politica privind
impozitarea pensiilor, aceasta va fi implementata”.
Veniturile la bugetul de stat vor creste in urma rectificarii cu
1,94 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 3,86 miliarde, rezultand
un deficit marit cu 1,92 miliarde de lei. La capitolul venituri
fiscale, singura crestere notabila ar urma s-o aiba veniturile din
TVA (1,4 miliarde), pentru accize si impozitele pe venit si profit
fiind prevazute scaderi. La venituri nefiscale, cel mai mult vor
conta varsamintele din venitul net al BNR (1,3 miliarde), respectiv
donatiile din strainatate (1,3 miliarde) si donatiile cerute de la
marile companii de stat – Electrica si Romgaz (cate 400 de milioane
din profitul anilor trecuti) si Loteria Romana (74 milioane).
Veniturile si cheltuielile la bugetul asigurarilor sociale au
fost majorate cu aproape 1,9 miliarde de lei (la capitolul venituri
a fost inclusa o subventie de 3,82 miliarde de lei de la bugetul de
stat), iar la bugetul asigurarilor de somaj, veniturile se reduc cu
343 de milioane si cheltuielile cresc cu 1,6 miliarde.
Scopul rectificarii a fost, conform notei de fundamentare a
ordonantei, ca statul sa asigure “fondurile necesare pentru plata
integrala si la timp a pensiilor de asigurari sociale de stat si a
indemnizatiilor de somaj si evitarea declansarii unor conflicte
sociale”. Ministerul Finantelor precizeaza in nota de fundamentare
ca rectificarea a fost necesara din cauza reducerii veniturilor
incasate, precum si a evolutiei “imprevizibile” a numarului de
pensionari si de someri.
Per total, la bugetul consolidat, veniturile estimate scad cu
3,44 miliarde de lei, iar cheltuielile scad cu 714 milioane de lei,
in principal pe seama reducerilor de personal si de salarii si a
taierii cheltuielilor de capital. Sumele din TVA alocate catre
autoritatile locale si care sunt folosite pentru salarii, subventii
si proiecte de infrastructura se vor reduce cu 2,16 miliarde de
lei.
Ministrul finantelor a spus ca taierile de cheltuieli de capital
s-au facut numai pentru investitiile care nu erau absolut necesare
si ca s-a urmarit o prioritizare, asa incat fiecare minister sa-si
comunice evolutia programului de investitii atat pentru anul
acesta, cat si pentru urmatorii trei ani. Exista peste 40.000 de
proiecte de investitii incepute, iar cheltuiala bugetara totala
pentru ducerea lor la bun sfarsit “ar presupune bugetul Romaniei pe
mai bine de 10 ani”, afirma Vladescu. De acum inainte, proiectele
noi care vor incepe vor fi numai cele cu finantare asigurata pe
intreaga lor perioada de derulare, ca sa nu se mai blocheze, asa
cum se intampla acum.
In privinta recentelor critici ale Consiliului Fiscal, care a
apreciat ca Guvernul supraevalueaza veniturile care pot fi incasate
la buget, Vladescu a replicat ca din punctul sau de vedere,
evaluarea Guvernului este realista, adaugand insa ca “ramane sa
vedem pana la sfarsitul anului daca aceasta evaluare este realista
sau nu”.
Rectificarea s-a facut avand in vedere un PIB de 511 miliarde de
lei, o scadere a economiei de 1,9%, un curs mediu de 4,24 lei/euro,
o inflatie medie anuala de 5,9% si incadrarea intr-un deficit
fiscal de 6,8% din PIB.
BANI IN PLUS LA RECTIFICARE
Ministerul Muncii – 3,8 miliarde de lei pentru echilibrarea
bugetului asigurarilor sociale de stat si 0,6 miliarde de lei
pentru finantarea drepturilor persoanelor cu handicap – total 4,4
miliarde de lei
Ministerul Sanatatii – 2,9 miliarde de lei – 1,9 miliarde
suplimentare plus 0,9 miliarde pentru plata datoriilor catre
sistemul sanitar
Ministerul Mediului – 241 milioane de lei pentru cofinantarea
proiectelor europene
Ministerul Culturii – aproape 57 de milioane de lei pentru
finalizarea proiectului privind restaurarea si reabilitarea
monumentelor istorice si consolidarea unor cladiri culturale
(Biblioteca Nationala, Teatrul I.L. Caragiale)
Ministerul Comunicatiilor – aproape 50 de milioane de lei pentru
plata serviciilor de inchiriere de licente aferente produselor
Microsoft
Ministerul Economiei – 207,1 milioane de lei
Academia Romana – 17 milioane de lei pentru cofinantarea
proiectelor europene
BANI IN MINUS LA RECTIFICARE
Ministerul Educatiei – 494,6 milioane de lei
Ministerul Administratiei si Internelor – 476,8 milioane de
lei
Ministerul Apararii – 278,5 milioane de lei
Ministerul Justitiei – 198 milioane de lei
Ministerul Dezvoltarii – 168,6 milioane lei
Ministerul Agriculturii – 142,5 milioane lei
Ministerul Transporturilor – 121,7 milioane lei
Ministerul Public – 105,2 milioane lei
