Cea mai bună perioadă a acestui an a fost luna mai, când consumul s-a majorat cu aproape 17%, datorită căldurii şi finalei Europa League care s-a jucat la Bucureşti. Vremea bună s-a simţit şi în lunile iulie şi august. Cu aceste rezultate bune, piaţa de bere a dat primele semnale clare de reviriment după doi ani de scădere şi unul de stagnare. Piaţa berii nu a mai văzut astfel de creşteri puternice în timpul verii din 2008, ultimul an de boom pentru această industrie. Ulterior, creşterile fie au fost numai de câteva procente, fie a fost vorba de scăderi.
Tag: bere
-
Explozia Radler. Cât au câştigat berarii din băuturile cu lămâie
500% este procentul cu care au crescut vânzările de bere radler Oettinger, pe care Stuff Distribu-tion International o importă de cinci ani. “Mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler”, spune Ovidiu Negrea, director comercial al companiei pe care a fondat-o în urmă cu circa 12 ani împreună cu alţi trei prieteni, având capital de pornire 18.000 de dolari.
“Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5 grade cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu alcoolemie de 2,5%”, explică el. De la bun început au ales să nu se lupte pe terenul ocupat de multinaţionale şi s-au gândit să-şi alcă-tuiască portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă. Deşi preferinţa clară a românilor, conform datelor oficiale, se îndreaptă spre berea blondă la PET, Stuff pune pe rafturile magazinelor şi pe tejghelele barurilor beri bio, cu sau fără alcool, pils, weiss, hefe-weiss, hefe-weiss dunkel, şampanizate, pentru diabetici sau cu arome dintre cele mai surprinzătoare – de la tequila şi până la mojito.
Deşi 2012 poate fi numit pentru berari “anul radler sau al berilor cu arome”, Stuff avea deja în ofertă de cinci ani acest sortiment. Că multinaţionalele nu sunt totdeauna cel mai mare rău o dovedeşte chiar creşterea de 500% pe care a bifat-o anul acesta Oettinger radler, în condiţiile în care rezultatele companiei pentru întregul an ar urma să fie cu 4-5% mai mari decât anul trecut. O creştere cu un procent de trei cifre este imposibil de realizat fără să fi intrat în siajul vânzărilor multinaţionalelor care au forţa să împingă un produs fix sub nasul consumatorilor.
După un început de an în care din pricina ninsorilor şi a viscolului vânzările au scăzut mai mult decât s-au aşteptat producători şi retaileri deopotrivă, vremea nu le-a mai dat emoţii berarilor. Dimpotrivă, căldura a început devreme, perioadele de caniculă au fost lungi, iar vânzările de bere au crescut, îmboldite de campanii de promovare agresive. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins.
Deşi nu a dat detalii despre vânzările efective de Ciuc Radler, Onno Rombouts, managing director al Heineken România, spune că produsul a fost primit cu “entuziasm” şi că “până în prezent suntem mulţumiţi de rezultate”. Tot el spune că pentru lansarea variantei Ciuc Radler “am fost inspiraţi de tradiţionala băutură germană”. Una peste alta, afacerile producătorului de bere au crescut cu 11,8% în primele şase luni ale lui 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la nivelul de 544 milioane de lei.
În ce priveşte profitabilitatea, mai mică decât cea prognozată, Onno Rombouts spune că nu sunt semne de îngrijorare. Două sunt motivele invocate pentru scăderea profitului olandezilor în România de CEO-ul numit în acest an la conducerea operaţiunilor locale ale Heineken: investiţiile în consolidarea brandurilor şi creşterea preţului la materiile prime destinate ambalajelor.
Fără să precizeze valoarea exactă, Rombouts susţine că sume de ordinul milioanelor de euro s-au îndreptat către promovarea produselor din portofoliu, dar şi a celor nou apărute, pe lângă Ciuc Radler mai fiind lansată anul acesta şi Silva Original, în martie. -
“O bere pentru un Like pe Facebook” – idei năstruşnice pentru a atrage atenţia
“Pentru că ne place de tine. Primeşti o băutură gratis dacă îţi place de noi pe Facebook sau Twitter”, scrie pe un afiş aflat lângă casa de marcat a Cafe Javasti din Seattle, potrivit Seattle Times.
Magazine de colţ de stradă, restaurante, baruri şi cafenele se dau peste cap pentru a atrage armate cât mai consistente de fani pe reţelele de socializare. Concursuri, reduceri de preţuri sau campanii care oferă bunuri şi servicii gratis, antreprenorii nu se dau înapoi de la nimic pentru a-l convinge pe client să apese pe un buton.
“Un buton puternic pe nişte site-uri foarte puternice”, notează editorialul publicat de Seattle Times.
Pentru omul de rând, ofertele par de multe ori prea bune pentru a le refuza, astfel că pe profilul personal de Facebook sau pe canalul de Twitter se strecoară mesaje transmise de diverse business-uri, cu indicaţia subliminală că prietenului tău îi place marca respectivă sau a fost mulţumit de serviciile prestate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Berea în Franţa se scumpeşte cu 25-40%, după ce Parlamentul a aprobat creşterea taxei cu 160%
“Una dintre puţinele raz de soare din sectorul de bere din timpul crizei economice a fost dezvoltarea producătorilor de dimensiuni mici, însă acum şi aceste afaceri vor fi lovite de creşterea de 160% a taxei”, a spus Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asociaţiei Berarii Europei. În opinia sa, preţul unei beri se va majora cu 25-40%, în timp ce tendinţa de mutare a consumul din restaurante şi cafenele se va accelera.
-
Povestea unui CEO în ţara berii la PET
Pionier în industria berii, Virgil Mailat, fondatorul Bere Mureş, îşi amintea la începutul anului 2008, într-o discuţie cu BUSINESS Magazin, că slovacii, furnizorii săi de malţ, au râs iniţial de ideea sa de a produce bere la PET, zicându-i că e o nebunie să folosească ingrediente atât de bune pentru ceva ce nu va merge niciodată. “Românului nu-i place când trebuie să ducă sticla la magazin sau când într-o plasă pune câteva sticle de bere care nu fac nici doi litri. El vrea să ia mai mult o singură dată, iar cu berea la PET punea trei sticle în sacoşă şi făcea şase litri. Normal că era mulţumit, iar asta mi s-a confirmat ulterior, când am văzut că cel mai bine se vindeau PET-urile la doi litri.
” Era decembrie 1998 când Bere Mureş a îmbuteliat pentru prima dată în România bere în PET, sub marca Neumarkt. La aproape 15 ani de atunci Bere Mureş a intrat în portofoliul Brau Union, acum Heineken România, olandezii deţinând patru fabrici în România, la Târgu-Mureş, Constanţa, Craiova şi Miercurea Ciuc. Tot la 15 ani de atunci, conform datelor industriei de profil, circa jumătate dintre cei care cumpără bere preferă băutura la PET. De fapt, olandezii de la Heineken, cea mai mare companie producătoare de bere din Europa şi a treia din lume ca volum de bere comercializată, vând în România mai multă bere Bucegi decât Heineken sau Ciuc – celelalte branduri fiind Silva, Golden Brau, Neumarkt, Edelweiss, Zipfer, Gosser, Schlossgold, Gambrinus, Harghita şi Haţegana -, iar PET-ul se află în centrul atenţiei.
Afacerile producătorului de bere au crescut cu 11,8% în primele şase luni ale lui 2012, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la nivelul de 544 milioane de lei. În ce priveşte profitabilitatea, mai mică decât cea prognozată, Onno Rombouts spune că nu sunt semne de îngrijorare: “Principalele branduri au contribuit la creşterea cifrei de afaceri datorită faptului că am investit constant în ele”. Două sunt motivele invocate de noul CEO pentru scăderea profitului olandezilor în România: investiţiile în consolidarea brandurilor şi creşterea preţului la materiile prime destinate ambalajelor.
Fără să precizeze valoarea exactă, sume de ordinul milioanelor de euro s-au îndreptat către promovarea produselor din portofoliu, dar şi a celor nou apărute, un exemplu fiind berea cu lămâie Ciuc Radler, despre care Rombouts spune că se descurcă “conform aşteptărilor” şi oferă “cel mai bun raport calitate-preţ dintre mărcile prezente pe piaţa locală”. Potrivit oficialilor Heineken România, ambalajele sunt produse atât pe piaţa locală, cât şi în afara ţării, iar aprecierea costurilor se leagă de tendinţele de pe piaţa globală, legate de preţul petrolului sau al aluminiului – “ponderea ambalajului în costul final plătit de consumator diferă în funcţie de materialul folosit: PET, sticlă sau aluminiu”.
PET-ul, spune Rombouts, este o propunere cât se poate de fezabilă, dând exemplu sticla de jumătate de litru de Bucegi şi bidonul de 2,5 litri, o ofertă mult mai atractivă, din punctul de vedere al preţului şi cantităţii: “Berea la PET în general se împarte. Berea e un produs social, iar o vastă majoritate a clienţilor nu beau bere singuri, ci în cadrul unui grup”. Un fenomen asemănător se petrece în America de Sud, unde berea se comercializează în sticle returnabile de un litru. Strategia de marketing este însă aceeaşi, indiferent de tipul de ambalaj, după cum precizează CEO-ul. Preţul pe cantitate în cazul berilor la PET este mai mic decât în cazul altor ambalaje. Astfel, în timp ce media de preţ pe litru de bere este de 1,7 euro în spaţiile de tip Horeca, preţul mediu la rafturile magazinelor este de 0,8 euro pe litru, potrivit anuarului Retail 2011 al Mediafax. Creşterea cererii pentru PET se leagă şi de consumul acasă şi mai puţin în oraş. În cifre, potrivit aceleiaşi surse, 72% din rulajele de bere se datorează reţelelor de retail în timp ce doar 28% se mai intersectează cu barmanul sau chelnerul.
2011 a fost anul cu un profit record pentru olandezi, până la nivelul de 43 de milioane de euro, peste cel realizat în anii de boom ai economiei. Şi cifra de afaceri a urcat cu 11,5%, la 245 de milioane de euro, iar volumul vânzărilor a crescut cu 7,5%. După cum explica anterior Andrew Quayle, fost CFO al Heineken România, evoluţia cifrei de afaceri se datorează şi creşterii preţului, ca urmare a costurilor mai mari cu materiile prime, dar şi faptului că Heineken a mărit vânzările pe segmentul mărcilor mai scumpe. Creşterile obţinute pe piaţa românească sunt peste media de la nivel mondial, unde grupul olandez a înregistrat în primul semestru venituri de 8,77 miliarde de euro, în urcare cu 5%, iar profitul net a urcat cu 30%, la 783 de milioane de euro. PET-ul şi vara toridă vor garanta un bilanţ la fel de bun şi în 2012, întrucât rezultatele financiare după primul trimestru se leagă strâns şi de modul şi de cantitatea pe care o vom bea până la finalul anului.
-
Iti place berea? Vezi aici care sunt cele mai simpatice reclame la bere! – VIDEO
In zilele noastre, berea este cea mai raspandita bautura alcoolica si aceasta industrie care a crescut masiv la nivel global arunca o multime de bani pe publicitate. Imaginatia celor care fac reclamele la bere nu are limita atunci cand vine vorba de promovarea brandurilor.
Printre companiile care au facut cele mai simpatice si cunoscute reclame la bere se numara Carlsberg, Heineken, Tuborg si Guiness.Portofoliul Carlsberg include mai mult de 490 de branduri. Principalul stalp al strategiei de crestere Carlsberg este sa raspunda rapid la cererile consumatorilor. In afara imbunatatirii, dezvoltarii sau lansarii produselor noi, Carlsberg cheltuie sume enorme de bani in crearea de reclame.
10. Carlsberg- Nunta a la Carlsberg
09. Bergenbier- O bere buna, se bea cu masura
-
Topul celor mai scumpe beri din lume (GALERIE FOTO)
In urma cu 5.000 de ani in perioada faraonilor, in Egipt, berea era un aliment important in dieta zilnica. In prezent, aceasta este una dintre cele mai apreciate bauturi.
In timp ce anumite persoane prefera sa bea bere cu putin alcool si mai putin scumpa, sunt, la fel ca si in cazul vinurilor, adevarati experti in degustarea berii, potrivit most-expensive.net.
Printre cele mai scumpe beri din lume se gaseste o sticla de bere care are 12 litri si costa 1.000 de dolari si o alta care se serveste in sticle ciudate, care sunt imbracate in veverite impaiate.
-
Oktoberfest 2012 in imagini
Anul trecut vizitatorii au consumat 8 milioane de halbe de bere de un litru şi au mâncat 500.000 de pui, 120 de vite şi mii de covrigi. Anul acesta halba de un litru costă 9,50 euro.
Oktoberfest a început iniţial ca o petrecere de nuntă: acum 200 de ani, prinţul Ludwig al Bavariei şi-a sărbătorit nunta cu un asemenea fast şi succes, încât evenimentul s-a permanentizat.
-
Cât de tare îngraşă berea?
Asociată peste tot în lume cu bucuria de a petrece momente plăcute în compania prietenilor şi a familiei, berea se dovedeşte a fi încă o dată nelipsită din viaţa de zi cu zi a românilor.
Un studiu efectuat la solicitarea Asociaţiei Berarii României de către compania de cercetare de piaţă GfK România a evidenţiat faptul că aproximativ unul din trei adulţi români (35%) care au consumat bere în ultima lună se relaxează după o zi de muncă pe o terasă, alături de prieteni, un procent covârşitor din aceştia – 82% -, alegând să consume bere cu această ocazie.
Totodată, aproximativ doi din trei adulţi români (77%) care au consumat bere în ultima lună obişnuiesc să se recreeze la finalul unei zile de muncă acasă, împreună cu familia. Dintre aceştia, mai mult de jumătate – 54% -, aleg să consume bere cu această ocazie.Natura îşi are şi ea rolul ei în programul de relaxare al românilor după o zi de muncă, 26% din adulţii români care au consumat bere în ultima lună optând pentru plimbările în parc după orele petrecute la birou. În plus, vizitele la ştrand sau piscină sunt şi ele o opţiune, 9% alegând această variantă. Nici în aceste două cazuri berea nu putea să lipsească, 10% din cei care preferă plimbările prin parc consumă bere cu această ocazie, iar mai mult de jumătate din cei care merg la ştrand sau piscină – 58% -, se răcoresc cu bere pe şezlong. (Datele se referă la persoane cu vârsta peste 18 ani care au consumat bere în ultima luna)
Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.024 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani, iar perioada în care s-a derulat studiul a fost mai – iunie 2012. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel naţional pentru populaţia României cu vârsta peste 18 ani.
Cu o istorie ce se pierde în negura vremurilor, berea este una dintre cele mai vechi şi mai populare băuturi produsă din ingrediente naturale şi care datorită gustului plăcut şi efectului său răcoritor face parte din dieta zilnică a multor români.Ţinând cont de toate varietăţile de bere (de la blondă la brună) berea cu alcool are în jur de 43 kcal la 100 ml, mai puţin decât alte băuturi alcoolice, iar cea fără alcool are doar 17 kcal la 100 ml.
Fiind o sursă naturală de antioxidanţi, siliciu şi fibre, berea consumată în cantităţi moderate poate ajuta la prevenţia osteoporezei şi poate împiedica formarea pietrelor la rinichi. De asemenea, unele studii arată că un consum ponderat de bere, în asociere cu un stil de viaţă echilbrat, poate creşte nivelul colesterolului bun (HDL), poate asigura o protecţie suplimentară împotriva bolilor cardiovasculare şi rehidrata organismul după efort fizic, conform studiului “Efectele consumului moderat de bere” – compendiu al literaturii ştiinţifice, ediţia 2010Asociaţia Berarii României a fost înfiinţată în anul 2004 şi reuneşte cinci dintre cele mai mari companii care activează pe piaţa din România: Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries. Împreună, cele cinci companii producătoare furnizează peste 90% din cantitatea de bere consumată în România. Acestora li s-au alăturat, din 2011, cei mai importanţi producători la nivel naţional de hamei şi malţ, materiile prime necesare pentru fabricarea berii: Asociaţia Producătorilor de Hamei şi Soufflet Malt Romania, iar începând din acest an în rândul membrilor se numără şi microberăria Clinica de Bere, cu sediul în Timişoara
-
Băutura pe care se bat până şi pisicile (VIDEO)
Aşa-numitele “radler” – bere amestecată cu băuturi răcoritoare precum Sprite, limonadă sau băuturi cu arome de fructe, păreau de neacceptat pentru cehi, cei care au inventat termenul Pilsner şi au dat lumii berea Budweiser, dar aceste sortimente câştigă teren, după ce cehii au redus consumul de bere tradiţională în anii de criză, îndreptându-se şi către un stil de viaţă mai sănătos, scrie Reuters. Consumul de bere din Republica Cehă s-a redus în prezent la 144 litri pe an de la 160 litri la mijlocul anilor 2000, dar conduce în continuare în topurile mondiale.
Evident, situaţia Cehiei nu este singulară, fiind aleasă de Reuters doar pentru faptul că tradiţia consumului de bere în Cehia este foarte puternică. Moda consumului de “radler” este însă susţinută şi în alte ţări din Est, uneori cu concursul unor reclame haioase sau măcar memorabile, cum e cazul acestui recent clip unguresc unde până şi pisica apreciază băutura cea dulce, ca şi al parodiei sale apărute ulterior: