BusinessMagazin

Tag: BCE

  • BCE: Creşterea economică lentă din zona euro, principalul risc pentru stabilitatea financiară

    În raport se arată că în timp ce disponibilitatea investitorilor din sectorul financiar de asumare a riscurilor este în creştere, nu la fel se întâmplă şi în cazul riscurilor asumate în economia reală.

    În aceste condiţii, creşterea preţurilor activelor financiare contrastează cu nivelul scăzut al investiţiilor în economie.

    “Perspectiva unei creşteri economice lente rămâne principalul factor care pune în pericol stabilitatea financiară în zona euro”, avertizează raportul bianual al BCE.

    Instituţia financiară a reiterat din acest motiv necesitatea unor schimbări structurale, pentru susţinerea unei creşteri economice durabile în zona euro, pe lângă măsurile de politică monetară.

    BCE a lansat la începutul acestui an un program de suplimentare a lichidităţilor în valoare de 1.100 de miliarde de euro, valabil până în septembrie 2016, pentru stimularea creşterii economice. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat în mai multe rânduri că programul, care constă în principal în achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, trebuie completat cu reforme structurale, care să asigure o creştere economică durabilă în zona euro.

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.

  • Oficial BCE: Rapiditatea vânzărilor de obligaţiuni europene din ultima perioadă este îngrijorătoare

    BCE, care cumpără lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro, în cadrul programului de suplimentare a lichidităţilor în valoare totală de 1.100 de miliarde de euro, va suplimenta uşor achiziţiile în lunile mai şi iunie, din cauza lichidităţii scăzute a pieţei din iulie şi august, a spus Coeure, citat de Reuters.

    Oficialul BCE a precizat că această suplimentare nu are nicio legătură cu volatilitatea pieţei.

    “Nu cred că scăderea recentă a preţurilor obligaţiunilor din Germania şi din alte ţări este un motiv de îngrijorare, reflectând până acum o corecţie a pieţei. Mai îngrijorătoare este rapiditatea acestei schimbări”, a spus Coeure.

    În urma declaraţiilor, euro s-a depreciat, revenind sub nivelul de 1,12 dolari pe unitate pentru prima oară într-o săptămână, iar acţiunile şi obligaţiunile europene au crescut.

    Indicele FTSEurofirst 300 a crescut cu 1,2%, DAX al bursei din Frankfurt cu 1,9%, iar CAC 40 al bursei din Paris cu 2%. Indicele londonez FTSE 100 a avansat cu 0,4%.

    Randamentele obligaţiunilor, a căror evoluţie este opusă preţurilor acestora, au scăzut la rândul lor. Astfel, randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a scăzut cu 0,07 puncte procentuale, iar randamentele obligaţiunilor similare ale Italiei şi Spaniei cu câte 0,09 puncte procentuale.

  • Creditarea din zona euro, către companii şi populaţie, a crescut prima oară în trei ani

    Creditele bancare au crescut cu 0,1% în luna martie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat miercuri BCE.

    Împrumuturile din zona euro au înregistrat scăderi anuale începând din luna mai 2012.

    Faţă de luna februarie 2015, creditarea a înregistrat în martie o creştere de 0,2%.

    BCE s-a folosit de o serie de instrumente neconvenţionale pentru a încuraja acordarea de împrumuturi care să alimenteze redresarea economică fragilă din regiune.

    “Este o politică agresivă, BCE în sfârşit readuce zona euro cel puţin la un trend de creştere. Banii şi creditele indică o îmbunătăţire a ciclului de afaceri”, a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank în Londra.

    În urma informaţiei, euro este în creştere cu 0,2%, la 1,1003 dolari pe unitate.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat după şedinţa de politică monetară din 15 aprilie că tendinţa de evitare a riscurilor, la nivelul băncilor, s-a atenuat.

    BCE a început să cumpere din octombrie anul trecut obligaţiuni acoperite şi din noiembrie obligaţiuni garantate prin active. În martie, BCE a extins programul pentru a include şi obligaţiuni guvernamentale.

    Banca centrală intenţionează să cumpere lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro pe lună, valoarea totală a programului până în septembrie 2016 fiind de 1.100 de miliarde de euro.

    BCE anticipează că economia zonei euro va înregistra în acest an o creştere de 1,5%, avansul urmând să accelereze la 2,1% în 2017, ritm nemaintâlnit în regiune din 2007.

    Draghi a avertizat că guvernele trebuie să se folosească de oportunitate pentru a aplica reforme care să asigure transformarea redresării ciclice într-una structurală.

  • BCE a suplimentat fondurile pentru Grecia cu 1,4 miliarde euro, la 76,9 miliarde euro

    Săptămâna trecută, băncile din Grecia au beneficiat de o suplimentare a finanţării din partea BCE, prin intermediul facilităţii Emergency Liquidity Assistance (ELA), de 1,5 miliarde de euro, relatează MarketWatch.

    Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.

    În lipsa unui acord rapid între Grecia şi creditorii ţării, formaţi din reprezentanţii zonei euro şi FMI, BCE analizează măsuri de limitare a finanţării prin programul ELA, pentru a reduce riscurile în cazul în care negocierile vor eşua.

    Printre măsurile care ar putea fi discutate de consiliul guvernatorilor BCE la şedinţa din 6 mai ar putea fi şi creşterea discount-ului impus obligaţiunilor folosite de bănci ca garanţii pentru împrumuturi.

    Împrumuturile acordate prin intermediul ELA au rolul să compenseze depozitele retrase din bănci şi sunt acordate de banca centrală elenă pe propriul risc.

    Guvernul elen condus de premierul Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salarilor şi a pensiilor la sfârşitul acestei luni şi pentru plata unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, la o reuniune de săptămâna trecută de la Riga, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena.

    Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.

  • Oficial BCE: BCE va finanţa băncile din Grecia atâta vreme cât rămân solvabile

    “Vom continua să extindem lichidatatea disponibilă pentru băncile din Grecia atât timp cât acestea sunt solavabile şi au garanţii adecvate, aşa cum se întâmplă în prezent”, a declarat Coeure într-un interviu acordat publicaţiei Kathimerini.

    Oficialul BCE consideră că sprijinul acordat Greciei până în prezent este “considerabil”, amintind totodată faptul că BCE a crescut aproape în fiecare săptămână din acest an fondurile disponibile pentru băncile greceşti prin facilitatea de urgenţă, “în conformitate cu nevoile sistemului” bancar elen.

    În prezent, plafonul facilităţii de asistenţă financiară de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance) se situează la 74 de miliarde de euro.

    Declaraţiile lui Coeure vin în contextul în care în presă au apărut informaţii potrivit cărora BCE ar analiza diferite modalităţi pentru a reduce finanţările acordate băncilor din Grecia prin programul de asistenţă financiară de urgenţă ELA.

    Printre măsurile analizate de BCE pentru limitarea finanţărilor se numără reducerea sumei maxime care poate fi accesată prin ELA, precum şi majorarea nivelul de “haircut” (marja care se deduce din valoarea de piaţă a activelor eligibile pentru a se obţine valoarea ajustată a acestora) pentru garanţiile depuse de băncile din Grecia.

    Potrivit surselor Bloomberg, tot mai mulţi membri din Consiliul Guvernatorilor al BCE s-au pronunţat împotriva suplimentării lichidităţilor oferite băncilor elene prin ELA.

    Băncile elene sunt dependente de fondurile ELA pentru suplimentarea lihidităţilor, în condiţiile în care BCE refuză, începând cu luna ianuarie, să mai accepte obligaţiuni emise de guvernul de la Atena drept garanţii pentru noi credite acordate instituţiilor bancare din Grecia.

    Oficialul BCE a precizat, de asemenea, că sistemul bancar elen este “mai bine capitalizat decât înainte”, datorită injecţiilor de capital din ultimii ani şi a progresului în procesul de restructurare a instituţiilor bancare.

    Coeure a declarat că nu se pune problema ieşirii Greciei din zona euro, întrucât “zona euro are nevoie de Grecia la fel de mult cum Grecia are nevoie de euro”, iar populaţia ţării îşi doreşte menţinerea monedei euro.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Miniştrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

    În acest sens, Coeure a afirmat că există “un progres concret” în negocierile cu Grecia. Ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat marţi că guvernul de la Atena şi creditorii săi internaţionali au început să reducă diferenţele de viziune, întrucât ambele părţi înţeleg că cea mai bună şansă pentru a ajunge la un acord este compromisul, potrivit Bloomberg.

    Miniştri de Finanţe ai statelor din zona euro se întâlnesc la Riga, în Letonia, pe 24 aprilie, pentru a discuta situaţia Greciei.

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.

    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

     

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

     

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

     

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.


    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Preşedintele BCE exclude ieşirea Greciei din zona euro

    Vorbind într-o conferinţă de presă în timpul unor întâlniri organizate de Fondul Monetar Internaţional, Draghi şi-a susţinut punctul de vedere exprimat în urmă cu trei ani, potrivit căruia moneda euro este ireversibilă, iar statele din regiunea euro nu se vor întoarce la monedele naţionale, relatează Wall Street Journal.

    “Nu există întoarcere la liră, drahmă sau orice altă monedă. Este inutil să pariezi împotriva euro. Este inutil să vinzi euro anticipând că se va deprecia”, a afirmat şeful BCE în august 2012.

    Sâmbătă, Draghi a declarat că astăzi ar face “exact aceleaşi afirmaţii”.

    Remarcile lui Draghi au fost făcute în contextul accentuării temerilor în pieţele internaţionale privind un eventual eşec al Greciei de a ajunge la un acord cu partenerii internaţionali pentru continuarea programului de reforme şi accesarea de noi fonduri din împrumutul de 240 miliarde de euro semnat în 2010 cu UE, FMI şi BCE, fără de care ţara ar putea intra în incapacitate de plată.

    Draghi a refuzat să comenteze în privinţa reacţiei BCE în cazul falimentului Greciei, spunând că nu doreşte să se gândească la un asemenea scenariu.

    “Cu toţii vrem ca Grecia să reuşească. Soluţia este în mâinile guvernului elen”, a spus Draghi.

    Grecia a reluat sâmbătă discuţiile tehnice cu principalii creditori externi pe tema reformelor pe care statul elen trebuie să le implementeze pentru a putea accesa noi fonduri din împrumutul de la FMI, UE şi BCE.

    Statul mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Deşi mai mulţi oficiali eleni au avertizat în ultimele săptămâni că Grecia ar putea rămâne în scurt timp fără lichidităţi pentru onorarea obligaţiilor financiare, negocierile pe tema programului extern de asistenţă financiară se desfăşoară într-un ritm încet, iar mai mulţi miniştri de Finanţe din zona euro şi-au exprimat frustrarea în legătură cu stadiul discuţiilor.

    Un oficial al FMI a declarat vineri că negocierile dintre creditori şi Grecia ar putea să mai dureze câteva săptămâni, în pofida cererilor Greciei de a ajunge la un acord cât mai curând pentru a-şi putea plăti datoriile scadente în iunie.

  • Preşedintele BCE exclude ieşirea Greciei din zona euro

    Vorbind într-o conferinţă de presă în timpul unor întâlniri organizate de Fondul Monetar Internaţional, Draghi şi-a susţinut punctul de vedere exprimat în urmă cu trei ani, potrivit căruia moneda euro este ireversibilă, iar statele din regiunea euro nu se vor întoarce la monedele naţionale, relatează Wall Street Journal.

    “Nu există întoarcere la liră, drahmă sau orice altă monedă. Este inutil să pariezi împotriva euro. Este inutil să vinzi euro anticipând că se va deprecia”, a afirmat şeful BCE în august 2012.

    Sâmbătă, Draghi a declarat că astăzi ar face “exact aceleaşi afirmaţii”.

    Remarcile lui Draghi au fost făcute în contextul accentuării temerilor în pieţele internaţionale privind un eventual eşec al Greciei de a ajunge la un acord cu partenerii internaţionali pentru continuarea programului de reforme şi accesarea de noi fonduri din împrumutul de 240 miliarde de euro semnat în 2010 cu UE, FMI şi BCE, fără de care ţara ar putea intra în incapacitate de plată.

    Draghi a refuzat să comenteze în privinţa reacţiei BCE în cazul falimentului Greciei, spunând că nu doreşte să se gândească la un asemenea scenariu.

    “Cu toţii vrem ca Grecia să reuşească. Soluţia este în mâinile guvernului elen”, a spus Draghi.

    Grecia a reluat sâmbătă discuţiile tehnice cu principalii creditori externi pe tema reformelor pe care statul elen trebuie să le implementeze pentru a putea accesa noi fonduri din împrumutul de la FMI, UE şi BCE.

    Statul mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Deşi mai mulţi oficiali eleni au avertizat în ultimele săptămâni că Grecia ar putea rămâne în scurt timp fără lichidităţi pentru onorarea obligaţiilor financiare, negocierile pe tema programului extern de asistenţă financiară se desfăşoară într-un ritm încet, iar mai mulţi miniştri de Finanţe din zona euro şi-au exprimat frustrarea în legătură cu stadiul discuţiilor.

    Un oficial al FMI a declarat vineri că negocierile dintre creditori şi Grecia ar putea să mai dureze câteva săptămâni, în pofida cererilor Greciei de a ajunge la un acord cât mai curând pentru a-şi putea plăti datoriile scadente în iunie.