BusinessMagazin

Tag: Austria

  • Povestea maramureşeanului Ştefan Berci, jurnalist şi PR în Regatul Unit

    Potrivit statisticilor europene, un litru de motorină costa pe 11 ianuarie un euro la pompele din România. În Austria însă, acelaşi litru de motorină costa 0,9 euro, iar în Luxemburg litrul de carburant putea fi achiziţionat cu 0,8 euro. Atât România, cât şi Austria au de la 1 ianuarie aceeaşi TVA. În România, mai bine de 35% din necesarul intern de petrol este acoperit din producţia internă, aproa­pe în totalitate de Petrom, singurul pro­du­cător local de petrol şi gaze, controlat în proporţie de 51% de austriecii de la OMV. În Austria însă, mai bine de 90% din necesarul pieţei este asigurat prin importuri.

    În total, din preţul unui litru de motorină celelalte taxe reprezintă circa 0,42 euro în cazul României, în timp ce în Austria acestea au o valoare de 0,41 euro pe litru. Diferenţa majoră este generată însă de preţul fără taxe al carburantului, adică de suma care rămâne practic în buzunarele petroliştilor.

    Citti mai multe pe www.zf.ro

  • Două din trei locuinţe se încălzesc cu lemne, dar se fac planuri pentru exportul gazului din Marea Neagră în Austria

    O casă are de aşteptat jumătate de an pentru a fi conectată la reţeaua de gaze. Accesul la utilităţi este un indicator care plasează România pe ultimele locuri din lume.

    În timp ce deja se lucrează la rute de export pentru gazul din Marea Neagră, două din trei lo­cuinţe din România se încălzesc sau îşi pre­pară mân­carea la butelie sau la foc cu lemne. Practic, nu­mai 3 milioane de locuinţe din cele aproape 8,5 din România sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În oraşe cheie, cum este cazul Constanţei, doar una din cinci locuinţe este racordată la reţeaua de ga­ze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranzacţii emblematice

    „Nu am cum să mă retrag de la Allianz. Nu este cazul. Eu de la UniCredit nu m-am retras.În urmă cu zece ani mi-am făcut un calcul cu banca austriacă (UniCredit a cumpărat HVB/Banca Austria), am spus că nu vând totul atunci, dar vând cu o promisiune de cumpărare de la ei peste zece ani. După zece ani ne-am strâns mâinile şi fiecare a plecat pe drumul lui. La Allianz Ţiriac nu este cazul deoarece nici nu am vândut, nici nu am cumpărat, sunt al doilea acţionar cu 47-48% şi aşa rămâne”, spunea în vară Ion Ţiriac, după ce vânduse participaţia sa în cadrul UniCredit.

    Cu toate acestea, în noiembrie a ieşit din acţionariatul Metro Cash & Carry România, vânzând şi participaţia de 15%. Metro a fost primul comerciant străin care a investit în România, deschizând primul magazin în 1996, la Bucureşti, iar decizia de a investi este strâns legată de parteneriatul dintre grupul german şi Ion Ţiriac.

    Grupul UniCredit, care a preluat în iunie participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenisman la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.

    Ţiriac Holdings are în continuare activităţi variate, în domeniul auto, imobiliare, leasing, aviaţie, energie, administrarea profesională şi managementul operaţional al imobilelor. Divizia auto a grupului, cu afaceri plasate în jurul a 200 de milioane de euro pe an, reuneşte mai multe afaceri, între care reţeaua de distribuţie şi service Ţiriac Auto, importatori, Ţiriac Auto Rulate.

    Ţiriac Imobiliare este un grup de companii care reuneşte proiecte rezidenţiale (precum Clubul Rezidenţial Stejarii), centre de afaceri şi showroom-uri, spaţii comerciale dar şi spaţii intravilane în întreaga ţară. Divizia financiară reuneşte Ţiriac Leasing, Premium Leasing şi Ţiriac Brokers, iar Ţiriac Air este un operator charter specializat în servicii VIP şi corporate, fiind singura companie aeriană privată din România care deţine un terminal business. Omul de afaceri mai deţine participaţii şi în cadrul firmei de asigurări Allianz Ţiriac (44%), dar şi alte pachete de acţiuni – 25% la Globe Ground Bcc şi 35% la Meteor Universal. De asemeni, este de notorietate colecţia de maşini a fostului tenisman, care reuneşte peste 150 de autoturisme.

  • Bancnote în valoare de 100.000 de euro, descoperite plutind pe Dunăre, în Austria, de un trecător

    Poliţia din Austria investighează cum bancnote în valoare de mii de euro au ajuns să plutească pe Dunăre, în Viena.

    Bancnotele au fost descoperite sâmbătă de un trecător aflat în zonă care a sărit în fluviu şi le-a adunat.

    Un purtător de cuvânt al poliţiei a precizat pentru BBC că suma recuperată este în valoare de aproximativ 100.000 de euro.

    Potrivit poliţiei, în zona din care au fost recuperate bancnotele nu a fost raportată nicio infracţiune, astfel că poliţia continuă să investigheze de unde au apărut bancnotele din fluviu.

    Poliţia austriacă a anunţat iniţial că bancnotele de 500 şi 100 de euro ar fi contrafăcute, dar, ulterior, a admis posibilitatea că ar fi vorba de bancnote reale.

    Trecătorii din zonă au observat, sâmbătă, un băiat în Dunăre şi, îngrijoraţi că ar putea fi vorba de un caz de sinucidere, au alertat autorităţile care au aflat că acesta doar intenţiona să colecteze bancnotele din fluviu.

    În Austria, orice persoană care găseşte bani şi îi predă poliţiei are dreptul la 5-10% din sumă.

    În cazul în care proprietarul sumei de bani descoperite în Dunăre nu este identificat într-un an, întreaga sumă va fi acordată băiatului.

  • UniCredit pregăteşte desfiinţarea a până la 12.000 de posturi, majoritatea în Italia şi Austria

    Planul, care va fi prezentat miercuri, odată cu rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, este o încercare radicală a directorului general Federico Ghizzoni de creştere a profitabilităţii şi a capitalului, relatează Financial Times, care citează persoane apropiate situaţiei.

    UniCredit a raportat în primul semestru un raport Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc), de 10,4%, la nivelul inferior al rapoartelor Tier 1 înregistrate de celelalte bănci europene.

    Cuplat cu nivelul scăzut al profitabilităţii, raportul Tier 1 provoacă îngrijorare că autorităţile de reglementare ar putea cere UniCredit să îşi majoreze capitalul.

    Potrivit surselor, o tentativă neoficială, din vară, de vânzare a diviziei austriece nerentabile nu a atras interes.

    Conducerea UniCredit negociază în prezent vânzarea operaţiunilor de retail din Austria către banca Bawag din Viena, dar rezultatul este incert, au spus trei persoane apropiate situaţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ANALIZĂ: Al doilea ciclu de negocieri joi şi vineri la Viena pe tema războiului din Siria

    “Am examinat invitaţia şi s-a decis ca ministrul de Externe să participe la negocieri”, anunţa miercuri Marzieh Afkham, un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene.

    Prezenţa lui Mohammad Javad Zarif la negocierile internaţionale cu privire la războiul din Siria marchează o întorsătură diplomatică majoră, dorită de Moscova.

    Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită – cele două mari puteri rivale din regiune – au poziţii contrare, la scenă deschisă, cu privire la Siria. Teheranul susţine în mod direct financiar şi militar regimul de la Damasc, în timp ce Riyadhul susţine grupările rebele şi participă la atacurile coaliţiei internaţionale conduse de către Statele Unite împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

    Rusia insistă – de la începutul conflictului din Siria – asupra participării Iranului la o soluţionare politică. Însă Statele Unite s-au opus, până marţi, când şi-au anunţat, spre surprinderea generală, schimbarea poziţiei.

    Şefilor diplomaţiilor americană, rusă, saudită şi turcă li se alătură, tot vineri, în capitala austriacă, omologii lor din Liban şi Egipt. Miniştrii de Externe francez Laurent Fabius, britanic Philip Hammond şi german Frank-Walter Steinmeier, dar şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, vor fi de asemenea prezenţi.

    Aceste “negocieri extinse” vor fi precedate, joi seara, de o reuniune cvadripartită între şefii diplomaţiilor din Rusia Serghei Lavrov, Statele Unite John Kerry, Arabia Saudită Adel al-Jubeir şi Turcia Feridun Sinirlioglu, potrivit unei surse diplomatice ruse.

    O primă întâlnire, în acelaşi format, a avut loc vinerea trecută, într-un palat vienez, iar în cursul ei s-a discutat despre perspectivele reglementării războiului civil sirian, care s-a soldat cu peste 250.000 de morţi din 2011, când a început, şi până în prezent.

    Calendar “precis” pentru debarcarea lui Bashad al-Assad de la putere

    “Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la progrese majore de la aceste discuţii la Viena”, a declarat adjunctul secretarului american de Stat Tony Blinken.

    Provocarea pe care o reprezintă Siria “nu este nimic altceva decât o cursă în vederea ieşirii din Iad”, a declarat John Kerry. Aceste negocieri reprezintă “ocazia cea mai promiţătoare în vederea (căutării) unei deschideri politice”, a apreciat el.

    Berlinul consideră foarte improbabilă o “avansare”, “diferenţele între poziţii (fiind) prea mari”.

    “Favorabilă” prezenţei Iranului la Viena, Franţa a afirmat că şi-a consultat marţi seara aliaţii occidentali şi arabi pe tema “modalităţilor unei tranziţii politice care să garanteze plecarea (de la putere) a (preşedintelui sirian) Bashar al-Assad conform unui calendar precis”.

    Soarta preşedintelui sirian continuă să creeze disensiuni între Washington şi Moscova – o susţinătoare-cheie a Damascului.

    Directorul CIA John Brennan s-a declarat convins că ruşii ar căuta să obţină plecarea lui al-Assad.

    Însă, miercuri seara, un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că o soluţie politică nu poate să fie discutată în detaliu decât după ce “teroriştii vor fi primit lovituri decisive”.

    De asemenea, Franţa şi-a reafirmat voinţa de a prezenta Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie cu scopul să pună capăt largării de butoaie de explozibili din avioane siriene – cu care care au fost omorâţi mii de civili – în zone aflate sub controlul rebelilor.

    Însă Rusia şi-a exprimat opoziţia faţă de acest proiect, dând asigurări că ar putea să “provoace riscuri la adresa eforturilor (diplomatice) în curs”.

    Pe teren, armata rusă a anunţat că a bombardat 118 ţinte “teroriste” într-o singură zi, o intensitate pe care nu a mai atins-o de când şi-a lansat intervenţia militară în Siria, pe 30 septembrie.

  • El a fost dublura diavolului. Povestea omului care a fost sosia lui Uday Saddam Hussein

    Latif Yahia a fost dublura  fiului lui Saddam Hussein, Uday Hussein. Yahia spune că a devenit sosia lui Uday în septembrie 1980 când a început războiul dintre Iran şi Iraq.

    El a fost chemat la palatul prezidenţial şi a fost informat că o să fie dublura lui Uday şi va merge în locul acestuia în zonele periculoase. Yahia a refuzat iniţial şi a fost închis. S-a răzgândit, apoi a fost antrenat timp de şase luni pentru a imita postura şi discursul lui Uday. Cei doi aveau trăsături similare, însă Yahia a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale pentru ca cei doi să semene şi mai mult.

    Uday Hussein a a fost fiul cel mare al lui Saddam Hussein. Pentru mai mulţi ani, Uday a fost văzut ca moştenitor al tatălui său, cu toate acestea, Uday a pierdut această poziţie din cauza comportamentului său excentric şi a relaţiei tulbure cu tatăl şi cu fratele său. În urma invaziei Statelor Unite ale Americii în Irak din 2003, el a fost ucis, împreună cu fratele său de către Special Forces Task Force (Task Force 20) în timpul unui schimb scurt de focuri la Mosul.

    Uday avea un comportament violent, ar fi ucis un ofiţer de armată doar pentru că acesta nu-l salutase şi ar fi torturat atleţii iranieni pentru că aceştia nu ar fi avut performanţe mulţumitoare la concursuri. De asemenea,  se spune despre Uday că ar fi răpit şi ar fi violat fete de pe stradă. 

    Yahia a fost trimis în zonele de conflict pentru a ridica moralul trupelor. Între timp, relaţia dintre Yahia şi Udey s-a deteriorat, iar atunci când o femeie de care Uday era atras îi acorda mai multă atenţie lui Yahia, Uday l-a împuşcat pe Yahia în mână.

    Latif Yahia a fugit apoi a cerut şi a primit azil în Austria în 1992. După ce a fost atacat în Austria, Yahia a fugit, din nou, la Londra în 1995.

    Povestea lui Yahia nu este crezută de toată lumea, doi jurnalişti consideră că nu tot ce a spus Yahia ar fi adevărat. Jurnaliştii ar fi găsit inconsistenţe bătătoare la ochi legate de spusele lui Latif Yahia.

    Povestea lui Latif Yahia a fost ecranizată pe marele ecran în filmul “The Devils Double”, regizat de Lee Tamahori, cu Dominic Cooper în rolul principal. Bazat pe cărţile lui Latif Yahia, sosia lui Uday Hussein, filmul reprezintă o viziune terifiantă asupra casei lui Saddam prin ochii unui om care ştia prea multe

     

  • Cine şi de ce a investit în România? Investiţiile străine ca barometru al atractivităţii mediului de afaceri

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor PIB-ul. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei.

    Volumul ISD‑urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. 10 miliarde de de euro au ajuns în România în ultimii şase ani, soldul sumelor aduse de investitorii străini în România reuşind să treacă anul trecut de pragul de 60 miliarde de euro.

    Olanda, Austria şi Germania s-au menţinut în ultimii şase ani pe podium în topul ţărilor care au cele mai mari investiţii străine directe în România, cu o pondere cumulată de peste 50% din total. Franţa, care se plasase din 2009 până în 2013 pe locul al patrulea după procentul deţinut în soldul investiţiilor străine, a coborât o poziţie, cedând locul Ciprului. Singura prezenţă nouă în top 10 este Marea Britanie, care ocupa anul trecut locul 10, în timp ce Ungaria a ieşit din acest clasament. Anul trecut, Olanda avea 23,6% din soldul ISD, Austria 16%, Germania 12,4%, Cipru 7,1% şi Franţa 6,8%, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Germania şi Franţa sunt pe podium şi în topul principalelor ţări partenere la export ale României.

    În 2014 s-a înregistrat o creştere cu 6,3 miliarde de euro a soldului investiţiilor provenind din Olanda, Austria şi Germania, faţă de anul de referinţă 2008.

    Cumulat, ţările din top 10 au avut în perioada 2008-2014 o pondere de peste 80% în soldul total al investiţiilor străine. Creşterea soldului investiţiilor din ţările din top 10 în anii 2008-2014 a fost de 7,7 miliarde de euro.

    La finele anului trecut, soldul investiţiilor străine directe a ajuns la 60,2 miliarde de euro (cu circa 10 miliarde de euro peste 2008), dintre care 43,2 miliarde de euro (72%) au fost participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit şi 16,9 miliarde de euro a fost creditul net primit de la investitorii străini. Repartizarea soldului ISD pe ţări a fost realizată în funcţie de ţara de rezidenţă a deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al unei întreprinderi investiţie străină directă din România, potrivit raportului pentru 2014 privind ISD, publicat de BNR.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice, cu aproape 50% din totalul ISD. Investiţiile au vizat până la finalul anului 2014 în principal industria prelucrătoare. Pe lângă industrie, activităţile care au atras importante investiţii străine au fost intermedierile financiare şi asigurările (13% din total), comerţul (11,7%), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (9,8%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6%).

    Structural, în anii de criză s-a observat o mutare a investiţiilor străine din domenii precum construcţiile şi tranzacţiile imobiliare în sectorul industrial şi cel energetic. În funcţie de localizarea teritorială a sediului social al întreprinderilor care au beneficiat de ISD, orientarea investiţiilor a fost în principal către regiunea Bucureşti-Ilfov (cu circa 60% din soldul total), valoarea ISD-urilor ajungând aici la 35,6 miliarde de euro. Pe poziţia secundă s-a plasat zona centrală a ţării, cu 9,7% din totalul ISD, urmată îndeaproape de regiunea Vest, cu 7,7%. În anul 2014 investiţiile greenfield şi cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au înregistrat un nivel redus, de 77 milioane de euro, respectiv 196 milioane de euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2014 este reprezentată de restructurările de firme cu o valoare de 2,4 miliarde de euro, respectiv 58% din participaţii şi de dezvoltările de firme cu 1,5 miliarde de euro, reprezentând 36% din participaţii.

    Investiţiile străine directe au urcat spectaculos până la un vârf de 9,5 miliarde de euro în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%. La fel de spectaculos, s-au prăbuşit în anii de criză. În 2009-2010, în timp ce economia se afunda în recesiune, au urmat căderi ale ISD-urilor, nivelul oscilând în jurul a 2 miliarde de euro, aproape de valoarea din 1998. Economia a revenit pe creştere în 2011, însă investitorii străini nu s-au grăbit să revină în România. 2012 a fost anul când investiţiile străine directe nete au revenit pe creştere, urcând, surprinzător, pentru prima dată de la debutul crizei. Saltul a fost de 18,7%, la 2,14 miliarde de euro. În 2013 şi în 2014 investiţiile străine au rămas la un nivel modest, sub 3 miliarde de euro.

    ISD-urile au ajuns în 2013 la 2,7 miliarde de de euro, depăşind cu aproape 27% nivelul din 2012, iar anul 2014 a adus investitţii străine de 2,4 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde de euro aport la capitalurile proprii şi – 425 milioane de euro credit net de la investitorii străini.

    Investiţiile străine directe au continuat să crească în primul semestru din acest an şi s-au apropiat la sfârşitul lunii iunie de 1,7 miliarde de de euro, nivelul fiind în creştere cu aproximativ 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au ajuns la 943 milioane de euro, iar creditele intragrup au totalizat după şase luni 716 milioane de euro (net).

    România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe. În primul semestru contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 285 milioane de euro.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Austria şi-a modificat Constituţia pentru a obliga autorităţile locale să primească azilanţi

    Decizia, care reflectă eforturile Uniunii Europene (UE) de a obliga statele membre să accepte şi mai mulţi migranţi, vizează să decongestioneze principalul centru pentru refugiaţi de la Traiskirchen şi urmează să intre în vigoare la 1 octombrie.

    Iniţiativa aparţine social-democraţilor cancelarului Werner Faymann şi Partidului Poporului (centru-dreapta), care alcătuiesc coaliţia aflată la guvernare în Austria.

    Majoritatea de două-treimi, necesară modificării Constituţiei, a fost obţinută cu voturile Verzilor.

    Partidul Libertăţii (extremă-drepata) – care vrea să restricţioneze numărul migranţilor şi care conduce în sondajele de opinie la nivel naţional cu aproxmativ 30% în preferinţele austriecilor – s-a opus modificării Constituţiei.

    Austria a devenit în ultimele luni o ţară de tranzit majoră pentru zecile de mii de migranţi care pătrund pe tertoriul ei dinspre Ungaria, unde ajung pe ruta din Balcanii de vest. Aceştia se îndreaptă către nordul Europei, în special către Germania.

    Însă această ţară bogată, cu o populaţie de 8,5 milioane de locuitori, se aşteaptă, la rândul ei, să primească anul acesta aproximativ 80.000 de solicitări de azil, un număr foarte mare în comparaţie cu alte state membre UE, raportat la populaţie. Viena a fost unul dintre principalii susţinători ai sistemului UE de cote în vederea distribuirii migranţilor.

     

  • Austria reintroduce controale temporare la frontieră şi mobilizează 2.200 de militari

    Guvernul Austriei a explicat că decizia este o reacţie la măsurile luate de Germania la frontiera comună. Autorităţile germane au instituit, duminică, verificări temporare la frontiera cu Austria.

    “Dacă Germania efectuează controale la frontieră, atunci şi Austria trebuie să intensifice verificările, în interesul populaţiei locale, şi exact asta facem”, a declarat vicecancelarul Reinhold Mitterlehner în cursul unei conferinţe de presă organizate la Viena.

    “Acesta va fi un semnal clar pentru cei afectaţi de haosul de la frontiere că astfel de situaţii nu se vor repeta în viitor”, a spus Mitterlehner.

    Coloane de maşini de câţiva kilometri se înregistrează de câteva săptămâni la punctele de trecere a frontierei dintre Ungaria şi Austria.

    Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a declarat, potrivit presei de la Viena, că circa 2.200 de militari vor fi mobilizaţi la frontiera cu Ungaria pentru a ajuta agenţii poliţiei.