Şi în Statele Unite a fost înregistrată o scădere a investiţiilor străine directe, similară cu cea din UE. Astfel, în 2017 Statele Unite au atras investiţii străine directe de aproximativ 275 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, în 2016 SUA au avut investiţii de 457 de miliarde, iar în 2015 de 466 de miliarde. Procentual, scăderea din 2017 este de 40%.
Potrivit UNCTAD, în Marea Britanie investiţiile străine directe au însumat doar 15 miliarde de dolari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Imagine Cup este una dintre cele mai mari competiţii de tehnologie pentru studenţi din lume, care atrage la start în fiecare an aproape 40.000 de tineri ambiţioşi. Anul acesta, la finala desfăşurată în campusul Microsoft din Redmond, Washington, a participat şi o echipă formată din trei studenţi timişoreni.
„Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.
Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.
Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.
Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.
Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.
În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.
Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.
Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.
Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”
Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”
Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.
Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.
Un eveniment global
Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.
Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.
Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).
La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.
Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.
Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.
SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.
Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.
La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact, te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.
Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.
Microsoft în era Nadella
Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.
Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.
La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.
Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.
Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.
Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.
E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume.
Acelaşi lucru s-a intamplat şi în cazul indicelui ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a scăzut la valoarea de 3,46%, de la 3,49%.
Şi indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut uşor până la 3,52%, de la 3,53%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Acelaşi lucru s-a intamplat şi în cazul indicelui ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a scăzut la valoarea de 3,46%, de la 3,49%.
Şi indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut uşor până la 3,52%, de la 3,53%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.
Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.
Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.
Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.
Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.
În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.
Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.
Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.
Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”
Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”
Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.
Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.
Un eveniment global
Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.
Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.
Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).
La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.
Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.
Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.
SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.
Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.
La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact, te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.
Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.
Microsoft în era Nadella
Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.
Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.
La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.
Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.
Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.
Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.
E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume.
Basorelieful are o înălţime de 55 de metri şi este situat pe malul stâncos al Dunării, între localităţile Eşelniţa şi Dubova.
Lucrările au fost efectuate între 1994 şi 2004 şi nu au fost deloc uşoare. 12 alpinişti, conduşi de Florin Cotarcea, au muncit, zi de zi, timp de 10 ani. La locul în care s-a realizat sculptura se poate ajunge doar cu barca, motiv pentru care nu s-au putut folosi utilajele grele. Alpiniştii îşi cărau în spate uneltele şi se căţărau până la schelă, într-o zonă plină de vipere.
“Am dat un concurs acolo, cu mai mulţi artişti, practic nici nu am crezut că o să-l câştig. Norocul a fost că toate lucrările au fost analizate de o comisie, iar lucrările au fost trimise fără să se specifice numele, au fost trimise pe numere, cred că acesta a fost norocul meu. Aveam 26 de ani, eram tânăr. Eram sigur ce-o să iasă acolo, nu am avut niciun dubiu că am fi putut greşi. Practic, nu mă aşteptam că lucrurile se vor opri, nefiind gata, dar aşa a fost să fie (…) Statuia este făcută în proporţie de 60%.
Este departe de a fi gata. E o lucrare care se vede bine de la distanţă, de aproape nu se vede nimic. Nu este gata. Nu asta s-a vrut. Nu acesta este punctul final. Condiţiile de muncă nu au fost uşoare. A fost greu accesul cu materiale. Stânca a avut fisuri, a trebuit să le cimentăm, betonul şi toate materialele le-am urcat pe braţe”, a spus spus Florin Cotarcea, pentru MEDIAFAX.
Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, a reiterat, marţi, că nu a avut contacte cu Rusia în campania electorală din anul 2016, argumentând că oricum nu ar fi vorba de o infracţiune, informează site-ul agenţiei Reuters.
“Contactele nu sunt infracţiune, dar nu contează, deoarece nu au existat contacte (cu excepţia celor ale escroacei Hillary şi ale democraţilor)!”, a transmis Donald Trump prin Twitter.
“Contactele” cu o anumită persoană sau entitate nu constituie infracţiune din punct de vedere juridic, dar procurorul special Robert Mueller investighează activităţi de coordonare între entităţi guvernamentale ruse şi echipa de campanie electorală a lui Donald Trump, ceea ce ar putea atrage acuzaţii privind o conspiraţie. Experţii atrag atenţia că depistarea colaborării cu o putere străină în campania electorală poate atrage numeroase acuzaţii. Donald Trump a negat în mai multe rânduri că a avut contacte cu Rusia în campania electorală din 2016.
Sondos Alqattan, o vedetă Instagram şi makeup artist cu peste 2,3 milioane de urmăritori, a criticat noile legi care prevăd ca muncitorii filipinezi să beneficieze de o zi liberă pe săptămână şi îi împiedicâ pe angajatori să le confişte paşapoartele.
“Cum poţi avea un servitor care îşi păstrează paşaportul? Ce este mai rău este că au primit o zi liberă în fiecare săptămână “, a spus ea într-un videoclip postat online, care a devenit viral şi a atras o furtună de critici în Orientul Mijlociu şi Filipine.
În februarie, Filipine a interzis temporar detaşarea lucrătorilor străini în Kuweit, după ce corpul mutilat al lui Joanna Daniela Demafelis, unei filipineze de 29 de ani, a fost descoperit într-un congelator dintr-un apartament abandonat.
Preşedintele filipinez, Rodrigo Duterte, a cerut celor 276.000 de muncitori filipinezi din Kuweit să se întoarcă acasă apelând la “sentimentul lor de patriotism” şi oferind zboruri gratuite pentru cele 10.000 de persoane care se estimează că au termenul de valabilitate al vizelor depăşit.
Aproximativ 660.000 de persoane din populaţia de patru milioane a statului Kuweit sunt lucrători imigranţi. Potrivit Human Rights Watch, sistemul “kafala” al ţării, care oferă angajatorilor puteri extinse asupra lucrătorilor imigranţi, îi forţează adesea pe aceştia să rămână sub autoritatea unor şefi abuzivi, în timp lucrătorii care încearcă să fugă pot fi pedepsiţi şi închişi.
„Muncim trei luni ca să susţinem afacerea 12 luni”, spune Romi Ivan, administrator al parcului de aventură Gurasada Park din Hunedoara, grăbit să închidă telefonul pentru a se ocupa de clienţi. La fel mi se răspunde şi în partea cealaltă a ţării, pe litoral: „Suntem ocupaţi cu nişte grupuri de israelieni”, îmi spun cei de la aquaparkul Paradis Land din Neptun.
În sezon, parcurile acvatice şi de aventură din România sunt invadate de turişti dornici de distracţie. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, şi la câteva mii. Astfel, nu e de mirare că reprezentanţii businessurilor de profil susţin, aproape în unanimitate, că piaţa locală a activităţilor de weekend este caracterizată în ultimii ani de un trend ascendent. „Piaţa de profil evoluează pozitiv, în sensul unei creşteri de 5-15% pe an. Cred că îşi va menţine acelaşi ritm, cu menţiunea că evoluţia sa este strâns legată de cea a economiei în general”, spune Adrian Apostu, acţionar şi manager al parcului de aventură Dino Parc. La fel, Ciprian Hanea, proprietarul Arka Park, spune că „din punctul meu de vedere, mai există potenţial de dezvoltare pe piaţa parcurilor de aventură. Este o activitate în natură, care generează un proces de învăţare pentru fiecare participant”.
În opinia lui Marian Petrescu, proprietar a trei parcuri de aventură şi totodată preşedintele ARCOPA (Asociaţia Română a Constructorilor şi Operatorilor de Parcuri de Aventură), adevărata problemă care împiedică evoluţia pieţei este lipsa investiţiilor: „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”, exemplificând cu sistemele de siguranţă folosite de proprietarii de parcuri de aventură, pe care aceştia nu sunt dispuşi să le schimbe cu modele noi, mai sigure. „În domeniul nostru, majoritatea parcurilor de aventură au un sistem de asigurare a participantului de clasa A. Unii proprietari nu doresc să investească în sisteme mai avansate, spre exemplu din clasa D, cea mai sigură în momentul de faţă.”
Un alt antreprenor, Ciprian Hanea, spune că „legat de parcurile de aventură, încă mai avem multe de dezvoltat în acest domeniu, în România. În primul rând, înfiinţarea unei asociaţii a parcurilor de aventură şi tematice”. În schimb, Petrescu, în calitate de preşedinte al ARCOPA, susţine că în asociaţie sunt înscrişi doar „cinci proprietari de parcuri” şi că „se cam lasă tăcerea în rândul lor” atunci când antreprenorii trebuie să se implice sau să plătească taxe către asociaţie, care plăteşte, la rândul său, taxe către cei din afară, la care este afiliată.
„În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”