Tag: America

  • Doi executivi Tesla au părăsit compania, într-un moment în care grupul se confruntă cu probleme

    Directorul executiv al companiei, Elon Musk ar fi spus angajaţilor luni că firma se află într-o „reorganizare profundă”.

    În ultimele luni, mai mulţi executivi au părăsit grupul Tesla, într-un moment în care compania se confruntă cu probleme financiare şi încearcă să accelereze producţia Modelului 3.

    Tesla anunţa la începutul acestei luni că va deveni profitabilă în a doua jumătate a anului 2018, dacă va produce săptămânal 5.000 de maşini din cel mai nou model al său, Modelul 3, însă atingerea scopului propus este discutabilă, pentru că Tesla a fabricat doar 2.270 de maşini în ultima săpămână din aprilie, relatează BBC.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat in România. Un kilogram costă între 11.000 şi 25.000 de dolari

    Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat în imediata apropiere a Timişoarei de unul dintre foştii viceprimari ai oraşului. Adrian Orza, actual consilier local independent din Timişoara, mare pasionat de agriculturã bio, în special de ardei iuţi, crede că a dat lovitura.
     

    Timişoreanul a reuşit să obţină primele răsaduri de ardei iuţi din soiul Aji Charapita, considerat cel mai scump ardei din lume. Conform siteurilor de specialitate, un kilogram de Aji Charapita costă între 11.000 şi 25.000 de dolari. “L-am primit de la o cunoştinţă de peste ocean, o timişoreancă plecată de ceva ani în America şi care ştie despre pasiunea mea pentru soiuri vechi şi ciudate. E prima dată când încerc. Am văzut că au germinat foarte puţine, semn că sunt valoroase”, spune Adrian Orza. Ardeii provin din Peru, iar de abia de câţiva ani au început să fie cultivaţi şi în Europa, însă cu mare dificultate, pentru că se adaptează foarte greu la alte condiţii climaterice, informează Rador.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Ce meserie a avut Antonia înainte de a fi cântăreaţă. „Făcea 10 dolari pe oră”

    Antonia, înainte să vină în România şi să aibă parte de succesul de astăzi, pe vremea când locuia în America, a lucrat ca babysitter.  „Se băteau părinţii din cartier pe ea ca să stea cu copiii lor. Pentru că, după ce copiii mâncau şi adormeau, ca să nu se plictisească, Antonia le strângea jucăriile, spăla vasele, făcea ordine. Normal că toţi o solicitau! Şi făcea 10 dolari pe oră! Eu îi puneam deoparte, într-un cont.

    Apoi, când făcea modelling, era plătită cu 1.000 – 1.200  de dolari! Iar la 18 ani avea în cont 12.000 de dolari, pe care i-a folosit când s-a întors în România”, a povestit mama Antoniei, Denise Iacobescu, potrivit Click.
     

    VEZI AICI O GALERIE FOTO CU ANTONIA

  • Aromă de faliment? Încă o lovitură pentru cel mai mare lanţ de restaurante din lume: va mai închide 500 de locaţii

    În schimb, compania speră să deschidă încă 1.000 de locaţii în alte continente.
     
    Compania are peste 44.000 de locaţii la nivel global – mai multe decât orice alt retailer. Federaţia Naţională a Retailului transmite că erau 27.000 de restaurante Subway în Statele Unite, în anul 2016, în comparaţie cu 17.500 de locaţii ale brandului Yum (Pizza Hut, Taco Bell şi KFC), şi 14.000 de locaţii McDonald s.
     
    Compania a transmis că se aşteaptă să închidă magazinele în urma unui plan de revitalizare anunţat din vara anului 2017. În urma planului, francizaţii vor avea nevoie de o investiţie mai mare pentru a susţine operaţiunile.
     
    Printre proiectele Subway se numără o serie de chioşcuri de tip self-service, scaune mai confortabile, Wi-Fi şi porturi de încărcare prin USB la mese.
     
    Subway nu a început să reducă numărul de magazine decât în urmă cu trei ani. În 2016, compania a pierdut 350 de magazine în Statele Unite, acesta fiind primul an din istorie în care compania nu s-a extins. Compania nu a transmis încă numărul de magazine din 2017 şi situaţia acestora, însă a fost raportată închiderea a sute de locaţii.
     
  • Aromă de FALIMENT şi în România? Cel mai mare lanţ de restaurante din lume se PRĂBUŞEŞTE. Sute de locaţii au fost ÎNCHISE

    În schimb, compania speră să deschidă încă 1.000 de locaţii în alte continente.
     
    Compania are peste 44.000 de locaţii la nivel global – mai multe decât orice alt retailer. Federaţia Naţională a Retailului transmite că erau 27.000 de restaurante Subway în Statele Unite, în anul 2016, în comparaţie cu 17.500 de locaţii ale brandului Yum (Pizza Hut, Taco Bell şi KFC), şi 14.000 de locaţii McDonald s.
     
    Compania a transmis că se aşteaptă să închidă magazinele în urma unui plan de revitalizare anunţat din vara anului 2017. În urma planului, francizaţii vor avea nevoie de o investiţie mai mare pentru a susţine operaţiunile.
     
    Printre proiectele Subway se numără o serie de chioşcuri de tip self-service, scaune mai confortabile, Wi-Fi şi porturi de încărcare prin USB la mese.
     
    Subway nu a început să reducă numărul de magazine decât în urmă cu trei ani. În 2016, compania a pierdut 350 de magazine în Statele Unite, acesta fiind primul an din istorie în care compania nu s-a extins. Compania nu a transmis încă numărul de magazine din 2017 şi situaţia acestora, însă a fost raportată închiderea a sute de locaţii.
     
    „Uitându-ne la următorul deceniu, anticipăm că vom avea o amprentă mai mică, însă mai profitabilă în America de Nord şi o amprentă seminificativ mai mare în restul lumii”, a transmis compania săptămâna aceasta.
     
  • Dacia rară produsă în numai 500 de exemplare şi doar pentru Anglia. Cine şi-o mai aduce aminte?

    Una dintre ţările în care s-a comercializat Dacia după Revoluţie a fost şi Anglia. Dacia Shifter a fost o ediţie limitată vândută în Marea Britanie, cu volan pe dreapta şi era superdotată cu jante de Aro 10.

    IATĂ AICI DACIA SHIFTER PRODUCŢIE SPECIALĂ PENTRU MAREA BRITANIE

  • Donald Trump şi-a anulat vizita în America Latină pentru gestiona situaţia din Siria

    Trump s-a consultat cu o serie de lideri din întreaga lume, însă până în acest moment nu există indicii clare privind modul în care Administraţia SUA va reacţiona.

    Sarah Huckabee Sanders, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a anunţat că preşedintele Trump nu va participa la cea de-a opta ediţie a Summitului Americilor, programat să se desfăşoare la Lima, Peru, şi nici nu va întreprinde o vizita la Bogota, Columbia, aşa cum era programat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerei care a devenit prinţesa Etiopiei după ce a petrecut într-un club de noapte

    Ariana Austin, acum în vârstă de 33 de ani, petrecea într-o noapte normală de club, când a fost abordată de Joel Makonnen. Încă din aceeaşi seară, în urmă cu 12 ani în urmă, cei doi au format un cuplu, dar ceea ce nu i-a dezvăluit viitoarei lui soţii erau originile lui regale, prinţul Joel fiind stră- strănepotul lui Haile Selassie I, ultimul împărat al Etiopiei.

    Abia după ce cuplul a început să se cunoască mai bine, Makonnen, de profesie avocat, şi-a dezvăluit originile regale. Născut la Roma, părinţii lui, David Makonnen şi Adey Imru Makonnen, au fost nevoiţi să trăiască în exil după o lovitură comunistă din ţara sa natală, iar ulterior familia s-a stabilit în Elveţia. Haile Selassie a fost cel de-al 225-lea şi ultimul dintre regii din Etiopia, care a condus ţara est-africană timp de 40 de ani, până când a fost detronat în 1974.

    Cei doi s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii nobile creştin ortodoxă etiopiană, cu 13 preoţi, coroane şi cape de regi. 

  • Cum a ajuns o ţară care era de 12 ori mai bogată decât China să fie MĂCINATĂ de SĂRĂCIE şi CONFLICTE

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.

  • Donald Trump ameninţă că va retrage SUA din NAFTA dacă Mexicul nu opreşte imigraţia

    Liderul de la Casa Albă a acuzat, duminică, Mexicul “că face prea puţin, dacă nu chiar DELOC [sic!]”, să oprească imigranţii din America Latină care încearcă să treacă ilegal frontiera comună pentru a ajunge spre Statele Unite, informează site-ul postului BBC News.

    Comentariile preşedintelui american pare să facă referire la un grup de peste 1.000 de imigranţi, majoritatea din Honduras, care călătoresc prin Mexic spre frontiera cu SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro