Tag: active

  • Băncile din România sunt mai profitabile şi mai solvabile decât cele europene, dar dau mai puţine credite. De ce?

    Sistemul bancar românesc are in­di­ca­tori prudenţiali de solvabi­litate, pro­fitabilitate şi structură a bilan­ţu­lui mai buni decât media euro­pea­nă, însă calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante (NPL-non-perfor­ming loans) şi a celei a creditelor cu măsuri de re­structurare, care, deşi au scăzut puternic se menţin peste nivelurile medii din UE, după cum reiese din datele BNR.

    Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă în primele nouă luni din 2019, iar performanţa este superioară mediei europene, care are cei mai mulţi indicatori la categoria „intermediar“.

    În cazul României, în intervalul de prudenţă „intermediar“ se regăsesc rata credi­telor neperformante, rata măsurilor de restructurare şi raportul cost/venit.

    Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând sub 5% în 2019 (4,6% în septembrie 2019), dar rămâne în banda intermediară de risc depăşind în continuare media UE, de 3%. Rata creditelor restructurate a fost anul trecut pentru băncile din România de 2,91%, tot peste media UE, de 1,9%. 

    Raportul cost/venit pentru sistemul bancar ro­mânesc este sub media UE, de 64%, ajun­gând la 53,1% în primele nouă luni din 2019, dar rămâne peste pragul recomandat de 50%. „Eficienţa operaţională plasează sectorul bancar românesc într-un interval cu risc mediu, nevoia de îmbunătăţire fiind mai pregnantă la nivelul unor bănci de talie mică şi medie“, susţine BNR.

    Structura bilanţieră a rămas echilibrată şi anul trecut, respectând standardele în privinţa ra­por­tului dintre credite şi depozite (73,4%), procentul mic indicând faptul că există potenţial de creditare, în timp ce media UE a fost de 116,4%.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea siste­mu­lui bancar românesc este aproape dublă faţă de media UE. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era la finele primelor nouă luni din 2019 de circa 12%, în timp ce media la nivelul UE era de 7%. 

  • Unde îşi pun investitorii bani: Piaţa indicilor de fonduri a ajuns la active de peste 11.000 miliarde dolari, după ce a crescut de patru ori în ultimul deceniu

    Activele gestionate de indicii de fonduri (n.r: index fund – un fond mutual sau un fond tranzacţionat care replică performanţa unui indice), au trecut de pragul de 10.000 miliarde dolari la nivel global, pe fondul creşterii pieţelor şi a exodului investitorilor dinspre fondurile mai scumpe care nu reuşesc de multe ori să depăşească performanţa indicilor de referinţă, potrivit FT.

    Ca instrument, indicii de fonduri reprezintă o investiţie mai ieftină, încât aceştia încearcă să replice un anumit indice. Instrumentul a fost inventat în urmă cu aproape 50 de ani, dar nu a devenit popular la început pentru că managerii de fonduri erau sceptici cu privire la un instument care livrează randament la media pieţei.

    Ei considerau că investitorii nu ar fi mulţumiţi de un asemenea randament, până acum.

    Cu toate acestea, vehiculele de investiţii care replică indici – fie că o fac într-un mod mai tradiţional printr-un fond mutual, fie că o fac printr-un fond tranzacţionat – au prins avânt.

    După criza financiară din 2008 popularitatea acestor indici a explodat, de la acţiuni bursiere şi până la obligaţiuni sau mărfuri, acest instrument de investiţii a schimbat radical peisajul industriei de investiţii.

    În urmă cu un deceniu, piaţa indicilor de fonduri cuprindea active de 2.300 miliarde dolari, potrivit datelor firmei Morningstar, agregate de asociaţia Investment Company Institute.

    Revenirea înregistrată de pieţe în 2019 şi mutarea investitorilor către forme pasive de investiţii au ridicat piaţa la nivelul unei industrii de 11.400 miliarde dolari la nivel global în luna noiembrie.

    „Este un nivel foarte ridicat. Acesta a fost deceniul ascensiunii indicilor de fonduri”, notează Ben Johnson, cercetător-şef pe segmentul de fonduri tranzacţionate în cadrul Morningstar.

    Chiar şi aceste cifre ar putea subestima realitatea investitorilor în faţa indicilor de fonduri. Multe fonduri de pensii şi fonduri suverane îşi pregătesc strategii interne pentru a replica performanţele pieţelor fără a comisiona un manager de active. Datele sunt disparate pe acest segment, însă BlackRock estima în 2017 că această activitate de investiţii se ridica atunci la 6.800 miliarde dolari.

    Indicii de fonduri au căpătat tracţiune în special pe acţiunile bursiere, mai ales în SUA, unde mulţi manageri de investiţii au avut dificultăţi în a alege coşul de investiţii prin care să depăşească indicii de referinţă.

    Doar 28% dintre manageri de fonduri de tip equity din SUA care investesc în companii mari au reuşit să depăşească performanţa bursei americane în 2019, iar în ultimul deceniu doar 11% dintre manageri au atins această performanţă, potrivit datelor Bank of America.

     

     

     

  • ​COVER STORY BM 2019: Johan Meyer, Fondul Proprietatea: „Să vin la Bucureşti a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o”

    „Am multe lucruri pentru care să fiu recunoscător, printre acestea numărându-se şi faptul că am lucrat alături de Mark Mobius, care mi-a asigurat începuturile în industria de investiţii, m-a inspirat să pun întrebări şi să aflu mai multe despre orice oportunitate care mi-a ieşit în cale”, îşi începe discursul Johan Meyer, executivul care conduce Fondul Proprietatea şi sucursala de la Bucureşti a Franklin Templeton, în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO la care a participat.
    Originar din Africa de Sud, se autodeclară norocos, mai cu seamă datorită mentorilor pe care i-a avut, iar alături de celebritatea din industria investiţiilor Mark Mobius, un rol important în acest sens l-au avut părinţii săi, despre care spune că „au setat un foarte bun exemplu asupra modului în care să mă port cu oamenii şi să abordez viaţa”. Un altul a fost liderul politic Nelson Mandela, pe care îl consideră „un exemplu pentru cum să duci o viaţă modestă, cum să ierţi şi să fii un lider foarte puternic în acelaşi timp”.
    Meyer este responsabil de administrarea activelor de 2,5 miliarde de dolari ale Fondului Proprietatea, cu o capitalizare de piaţă de peste 1,8 miliarde de dolari şi care investeşte în prezent în cele mai profitabile şi mari companii din România, printre care se numără Hidroelectrica, OMV Petrom, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa şi Salrom. Per total, portofoliul Fondului Proprietatea include în prezent participaţii în 34 de companii (7 listate şi 27 nelistate), o combinaţie de entităţi private şi controlate de stat, oferind expunere către sectoare precum energia, infrastructura sau materiile prime.
    Johan Meyer vine, mai exact, din micul oraş Benoni. „Probabil că niciunul dintre voi nu ştie unde se află acesta, dar vă voi da un punct de reper: este acelaşi oraş în care a copilărit actriţa Charlize Theron – nu am cunoscut-o niciodată însă”, glumeşte el. După ce a terminat şcoala în Benoni, s-a înscris la Universitatea din Pretoria, aflată la aproximativ 40 de kilometri nord de Johannesburg. Acolo, a început să studieze contabilitatea, dar în scurt timp a ajuns la concluzia că nu acela va fi domeniul în care îşi va dezvolta cariera, astfel că s-a orientat înspre economie. „După ce mi-am terminat studiile de economie, m-am gândit să aplic pentru mai multe locuri de muncă, printre care cel de analist asistent la Franklin Templeton.”
    Angajat în cadrul companiei globale de management al investiţiilor de peste 15 ani şi jumătate, Johan Meyer îşi aminteşte detaliat momentul în care şi-a început parcursul în aceasta: „M-am alăturat companiei într-o zi nu foarte norocoasă, era vineri 13, februarie, şi încă după prima zi m-am întrebat cum voi reuşi vreodată să înţeleg toate acele raporturi şi  terminologia specifică industriei de investiţii. Datorită unor mentori foarte buni şi cu multă răbdare şi dedicare, 15 ani mai târziu sunt în aceeaşi companie; am trecut prin mai multe etape de evoluţie”.
    Mărturiseşte că, atunci când a văzut anunţul, nici măcar nu auzise de compania care îşi deschisese în 1995 unul dintre primele birouri în Johannesburg. S-a pregătit pentru interviu, s-a documentat în legătură cu organizaţia şi modul în care operează, dar a căutat informaţii şi despre persoana care îl va intervieva, care s-a dovedit a fi Mark Mobius. De altfel, spune el, aceasta a fost una dintre principalele lecţii pe care le-a învăţat în cariera sa: să fie cât de pregătit se poate pentru orice se poate ivi pe parcurs. „Eram capabil să port o discuţie inteligentă cu Mark şi viitorii mei colegi la vremea respectivă despre oportunităţi de investiţii şi despre mediul politic din Africa de Sud, ceea ce m-a ajutat să îmi asigur jobul respectiv.” Totuşi, îşi aminteşte că la întrebarea „Ce ai face la jobul tău ideal?” din cadrul interviului a răspuns, după cum îşi aminteşte acum amuzat, că i-ar plăcea să joace golf. „Acesta nu este răspunsul la care mă aşteptam”, i-a spus Mobius. Discuţiile cu managerul de fond renumit pentru pionieratul său în pieţele emergente, au continuat pe parcursul aproape al întregii sale cariere, în contextul în care a avut ocazia să lucreze cu el până în 2018, când acest guru al investiţiilor a părăsit Franklin Templeton. „A fost o plăcere absolută să lucrez cu el timp de atât de mulţi ani, am învăţat foarte mult astfel.”
    După primul său post, a evoluat constant, ajungând ulterior manager de portofoliu. Anul 2008 l-a găsit în echipa dedicată pieţelor emergente a Franklin Templeton care a lansat şi administrat Templeton Frontier Markets Fund (FTIF) pentru businessul pieţelor emergente. Au construit acest business pentru o perioadă de câţiva ani – iar Meyer îşi aminteşte că la acel moment era cel mai mare business de investiţii la nivel global dedicat pieţelor de frontieră. „Aveam câteva miliarde de dolari de administrat într-un mediu plin de provocări. Desigur, pieţele de frontieră sunt foarte răspândite, aşadar, ca parte din această responsibilitate la munca mea din Franklin Templeton în perioada respectivă, trebuia să călătoresc în toată lumea. Cred că am vizitat peste 50 de ţări – multe dintre acestea în Asia, Africa, America Latină şi, desigur, Europa.”
    Prima dată când a venit în România era în 2010, la scurt timp după ce Franklin Templeton a primit mandatul de a administra Fondul Proprietatea. „Am petrecut aici două săptămâni într-o perioadă de frumoasă vară românească”, rememorează Meyer primul contact pe care l-a avut cu piaţa locală, într-un moment în care habar nu avea că, la câţiva ani după aceea, va ajunge să trăiască aici. A luat decizia de a veni în România în 2016, iar acum, uitându-se în urmă, spune că aceasta a fost cea mai bună din viaţa sa.
    „La momentul acela, aveam deja 12 ani la Franklin Templeton în Africa de Sud, aveam un birou mic, cred că eram în jur de 10 oameni, şi în acel punct am simţit că mi-am atins deja potenţialul – fiecare mişcare de acolo însemna că trebuie să mă uit înspre un alt angajator. Franklin Templeton este o organizaţie mare, internaţională, astfel s-a ivit oportunitatea de a veni în România.” Îşi aminteşte în detaliu discuţia pe care a avut-o cu soţia sa la vremea respectivă: „Aveam trei copii mici, ştiam că va fi greu, dar, în acelaşi timp, mă cunoşteam şi ştiam că voi regreta mereu dacă nu voi încerca”. Chiar dacă soţia sa, dar şi el erau stresaţi de ideea de a veni într-o piaţă cu totul necunoscută, în celălalt capăt al lumii – mai ales în contextul în care abia îşi cumpăraseră o casă în Cape Town, iar cel mai mare dintre copii începuse deja şcoala acolo – „trei ani mai târziu pot să vă spun cu sinceritate că nu regret nicio secundă faptul că am luat decizia să vin aici”.
    În continuare, consideră că piaţa locală este una cu un imens potenţial de creştere. „Aveţi aici o rată a şomajului foarte scăzută, de 3,8%, iar venind din Africa de Sud, unde rata şomajului este de 30%, vorbim despre o diferenţă uriaşă. Oamenii de aici sunt activi, îşi dedică timpul în folosul productivităţii, au bani de cheltuit – pentru ei înşişi, pentru familiile lor, pentru dezvoltarea unor afaceri în creştere, ceea ce cred că este extrem de important”. Pe de altă parte, mediul care îi înconjoară nu este unul care să îi încurajeze să dezvolte acele afaceri. „Una dintre frustrările pe care eu le-am avut în ceea ce priveşte investiţiile din portofoliul Fondului Proprietatea se leagă de schimbările de legislaţie frecvente; este prea multă birocraţie, care face foarte dificil, nu doar pentru marile companii, ci şi pentru antreprenorii mai mici, să dezvolte afaceri, să investească în ele, să le permită să înflorească. Cred că unul dintre elementele cheie care trebuie adresat este această lipsă de stabilitate, de predictibilitate”, consideră Meyer.
    Apoi, o altă provocare se leagă de sporul negativ al populaţiei, cauzat şi de continuarea tendinţei de emigrare a oamenilor: „Cred că trebuie să facem mai multe pentru a-i încuraja pe oameni să stea aici în primul rând pentru a-şi creşte familiile şi afacerile, apoi mai sunt lucruri de făcut pentru a-i încuraja pe românii care s-au mutat în străinătate să se întoarcă”.
    Pe de altă parte, oportunităţile sunt create de românii pe care îi descrie drept „educaţi, motivaţi şi foarte orientaţi înspre antreprenoriat”. Spune că a observat aceste calităţi deopotrivă la colegii săi din Franklin Templeton în România, dar şi în alte sectoare de business sau vorbind pur şi simplu cu şoferi de Uber sau Black Cab: „Mulţi par să aibă activităţi secundare faţă de activitatea lor principală; este incredibil că oamenii sunt satisfăcuţi de ceea ce fac, dar caută mereu îmbunătăţiri, cred că asta este specific românilor şi cred că este absolut minunat”.
    Concluzionează: „Dacă mă uit la oamenii de aici şi la oportunităţile care există în domenii precum IT, al resurselor naturale, energiei şi chiar şi al resurselor minerale, unde România este extrem de bogată, observ multe oportunităţi care pot fi realizate, ţara nu operează la un nivel aflat nici măcar aproape de potenţialul maxim; din nefericire, birocraţia stă în calea atingerii acestui potenţial”. Iar dacă ar fi pus în situţia de a lua o decizie pentru România, spune că prioritatea lui ar fi: „Să creez un mediu unde regulile jocului sunt clare şi oferă jucătorilor putere în mod egal, indiferent cine sunt ei şi în ce domeniu de activitate lucrează”. Regulile pot, evident, să fie schimbate dacă o schimbare se dovedeşte a fi benefică, dar cu analize corecte asupra impactului şi consultări potrivite pentru a înţelege care va fi exact rezultatul acestor schimbări. Aşadar, Johan Meyer consideră necesară realizarea unui teren de joc egal pentru toţi jucătorii: „Trebuie să creezi un mediu de afaceri în care oamenii să ştie că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, fără avertisment”. Or pentru Fondul Proprietatea, stabilitatea este un element cheie când vine vorba despre investiţiile viitoare. „Pentru Fondul Proprietatea, care este un fond de 2,5 miliarde de dolari, orice investiţie care ar putea ajuta la dezvoltarea acestuia trebuie să fie destul de mare – vizăm creşterea şi modul în care acea creştere ar putea fi realizată peste ani”, răspunde Johan Meyer întrebat în ce companii ar putea să investească Fondul Proprietatea pe piaţa locală. Spune că le-au fost prezentate mai multe oportunităţi „interesante” de investiţii – în IT, în agricultură, în energie, dar în contextul în care fondul tranzacţionează la un discount faţă de valoarea activelor nete (VAN), preferă să utilizeze cash-ul pentru a face returnări de capital către acţionari – este dificil pentru ei să justifice orice investiţie. „Lucrăm mult în direcţia reducerii discountului, astfel încât să avem o poziţie din care să facem acest tip de investiţii – luăm în considerare tot ce vine pe birourile noastre, indiferent că vorbim despre o companie deţinută de stat sau de un antreprenor, dar, în mod evident, acestea trebuie să satisfacă cerinţele de investiţii ale fondului şi criteriile şi obiectivele. Nu suntem acolo încă, dar lucrăm în această direcţie.”
    Johan Meyer reaminteşte că portofoliul Fondului Proprietatea nu este unul construit, ci asamblat de către guvernul român în 2005. „Succesul nostru din ultimul deceniu a constat în reformarea afacerilor pe care le-am moştenit din portofoliu: în urmă cu cinci ani, Hidroelectrica era în insolvenţă, iar acum este una dintre cele mai profitabile afaceri din România, contribuind enorm la bugetul statului prin dividende, dividende speciale, impozite şi contribuţii. Cred cu tărie că fără implicarea Fondului Proprietatea şi a Franklin Templeton în susţinerea unor standarde adecvate de guvernanţă corporativă – iar Hidrolectrica este doar un exemplu – situaţia ar fi fost foarte diferită.”
    Posibila listare a „perlei energiei româneşti” ar putea schimba, potrivit lui Meyer, întreg portofoliul Fondului Proprietatea, dar şi piaţa românească. „Dacă Hidrolectrica se va lista, va schimba întregul portofoliu, de la 70% nelistat la 70% listat, ceea ce înseamnă că, dintr-o dată, nu va exista niciun motiv pentru fond să continue să tranzacţioneze la discounturi atât de mari faţă de VAN.” Astfel, lucrurile vor arăta diferit pentru Fondul Proprietatea şi în ceea ce priveşte analizele pe care le va face când va realiza noi investiţii: „Lucrăm în direcţia unui obiectiv pe termen mai lung, în care să vindem acţiuni, să oferim acţionarilor dividende, să acţionăm cât de predictibil şi transparent este posibil, să oferim un exemplu pieţei româneşti în termeni de standarde referitoare la guvernanţa corporativă şi să arătăm beneficiile pe care le putem aduce astfel”.
    Când va fi listarea? Meyer spune că managementul companiei lucrează în vederea pregătirii companiei pentru acest obiectiv – termenul cel mai curând ar putea fi septembrie anul viitor. „Este posibil – dar este un scenariu foarte optimist, în contextul politic local – în continuare nu avem un ministru al energiei care să ia decizia, de pildă.” Este încurajat să creadă că listarea se va baza pe faptul că managementul şi compania fac toţi paşii necesari în această direcţie. „Aşadar, tot ce poate fi făcut din punctul de vedere al companiei va fi făcut; ce lipseşte este contextul politic. Când acesta se va schimba, va deschide o nouă lume de oportunităţi, nu doar pentru Hidroelectrica, dar şi pentru Fondul Proprietatea şi România.”
    În trecut, au avut discuţii cu potenţiali investitori referitoare la vânzarea Hidroelectrica, dar Meyer spune că în prezent prima opţiune pentru Fondul Proprietatea este în continuare reprezentată de listare. „Dacă, din cine ştie ce motiv, listarea nu se va realiza, desigur, ne vom regândi strategia, dar în prezent, dacă există o listare posibilă, lucrăm înspre realizarea acelui obiectiv.”
    O altă companie prezentă deseori în discuţiile de pe agenda publică, parte din portofoliul Fondului Proprietatea, este Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB). „Este o zonă de investiţii despre care se discută de mulţi ani – dacă aţi călătorit recent prin Otopeni, aţi observat că  aeroportul este aglomerat, cred că vom ajunge la 15 milioane de pasageri anul acesta, aşadar este o nevoie clară de capacitate suplimentară atât în termeni de acomodare a aeronavelor, cât şi a pasagerilor.”
    Din punctul de vedere al lui Johan Meyer, aceasta se poate realiza prin investiţii într-un nou terminal: „Sunt investiţii pe care noi le-am susţinut dintotdeauna, dar, din nou, este nevoie de un cadru politic pentru ca acestea să se întâmple, în contextul în care acţionarul majoritar este Ministerul Transporturilor, care îşi schimbă, în medie, ministrul la fiecare şase luni, ceea ce face foarte dificil să ai o strategie continuă, productivă. Însă, din punctul de vedere al companiei şi al ţării, investiţia este absolut esenţială”. Pe de altă parte, consideră că investiţiile în deschiderea unui nou aeroport nu s-ar justifica. „Redeschiderea aeroportului Băneasa este o soluţie pe termen scurt, acesta poate acomoda poate 1-2 milioane de pasageri suplimentar în fiecare an, dar nu poate oferi o soluţie pe termen lung asupra problemei aglomeraţiei de pe Otopeni.” Iar „construirea unui aeroport nou, într-o altă parte a oraşului, nu are sens, când ai deja infrastructura, pistele, acces, în termeni de drumuri, direct spre aeroport. Ceea ce are mai mult sens este să continui să dezvolţi activul care este acolo, dar, din nou, e nevoie de guvernanţă corporativă, de membri de board independenţi, toate lucrurile de care are nevoie orice companie pentru a dezvolta şi implementa o strategie de investiţii”.
    În ceea ce priveşte discuţiile despre o potenţială criză financiară, Johan Meyer este rezervat în a oferi sfaturi de investiţii, însă aminteşte că ciclicitatea pieţelor este normală. „Pieţele trec prin cicluri – aşadar, când rezerva de bani ieftini va dispărea, când dobânzile vor creşte şi fondurile vor deveni mai scumpe, cred că nu doar Statele Unite vor avea probleme, ci şi Europa. Întrebarea este cum te pregăteşti pentru un astfel de scenariu, fiindcă, în cele din urmă, piaţa se va corecta – poate cu 10%, 15% sau 20%.” „Nu ştiu când va veni momentul, dar fiţi pregătiţi cu un portofoliu de investiţii diversificat. Cel mai mare risc pe care îl puteţi avea este să credeţi că aţi auzit despre o companie fantastică şi să vă puneţi toţi banii într-o singură investiţie, poate aveţi dreptate, dar în 99 din 100 de cazuri veţi greşi. Dacă v-aţi asumat acest risc, probabil va trebui să începeţi de la zero – câţiva oameni fac asta –, dar fiţi pregătiţi, dacă este un risc cu care sunteţi dispuşi să trăiţi, OK, dar eu nu v-aş sfătui în acest sens.” Sfatul de investiţii al lui Mark Mobius era „o treime în cash, o treime în proprietăţi, o treime în acţiuni – ceea ce este drăguţ când ai bani, eu am doar o treime”, glumeşte Meyer. „Lucrez încă la celelalte două treimi.” Cât din deciziile de investiţii e legat de analiză, cât de noroc? Johan Meyer răspunde citând un jucător de golf sud-african: „Cu cât mă pregătesc mai mult, cu atât mai norocos sunt – ceea ce înseamnă că dacă investeşti foarte multă muncă şi efort – fie că este vorba despre golf, despre analiza de investiţii sau despre orice altceva faci – cu cât mai mult exersezi, cu atât mai norocos vei fi în orice domeniu”. Admite că analiza poate să greşească şi nu crede că vreun specialist în investiţii va pretinde vreodată că a luat doar decizii corecte şi a făcut doar recomandări bune de investiţii – cheia este să ai dreptate de mai multe ori decât greşeşti şi, în viaţă, ca în business, să continui să încerci. Când vine vorba despre modul în care se iau deciziile de a investi într-o companie, spune că, dincolo de cifre, oamenii din spatele acestora au un rol extrem de important. „Noi nu investim în companii fără să analizăm în detaliu nu doar managerii, dar şi proprietarii acestora. Dacă ne uităm doar la numere, imaginea de ansamblu este limitată, trebuie să ştii că managerii şi proprietarii sunt aliniaţi la obiectivele tale de investiţii. Există multe afaceri de familie sau deţinute de stat care nu ar putea să aibă aceeaşi motivaţie de profit sau aceleaşi obiective în minte pe care le ai tu – aşadar, pentru un investitor, să cunoşti oamenii din spatele businessului este incredibil de important.”
    Cea mai bună decizie a sa în termeni de investiţii este tot într-o companie sud-africană. „Africa de Sud are multe companii care trebuia să caute creştere în afara pieţei mamă fiindcă acolo creşterea economică este foarte temperată de mulţi ani, iar Naspers era una dintre companiile la care m-am uitat şi care a fost una dintre principalele mele recomandări de investiţii.” Acum, fondul, care a investit pe piaţa locală în companii precum eMAG, OLX, Fashion Days, PayU, a confirmat pariul său din trecut. „Compania are foarte mare succes, probabil nu chiar succesul pe care îl poate avea, dar cu siguranţă par să devină din ce în ce mai puternici.” Meyer spune că unul dintre aspectele fascinante legate de Naspers este vizionarul din spatele acestei afaceri – Koos Bekker, pe care l-a întâlnit şi el în vremea în care lucra cu Mark Mobius.
    În încheierea evenimentului Meet the CEO, Johan Meyer a fost pus în perspectiva unui alt tip de analize, nu una specifică investiţiilor, ci de realizare a propriului SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats – calităţi, slăbiciuni, oportunităţi, defecte).
    La capitolul calităţi, a răspuns, fără ezitare, „Am simţul umorului dezvoltat”. Adaugă că este o persoană foarte analitică: „Sunt foarte atent la detalii, dar încerc mereu să păstrez imaginea de ansamblu. Asta m-a ajutat mereu. Când păstrezi în minte obiectivul final fără să te pierzi în detalii minore, asta te ajuta să te concentrezi pe luarea deciziilor necesare pentru a atinge acel obiectiv”. De asemenea, se autodescrie ca fiind „o persoană foarte dedicată – nu renunţ uşor – de fapt, nu renunţ deloc, doar mă răzgândesc”. În ceea ce priveşte slăbiciunile, recunoaşte că poate să fie foarte nerăbdător, „ceea ce este destul de greu în România”. „Am descoperit că sunt distras foarte uşor fiindcă acesta este stilul de viaţă al prezentului – ai atât de multe lucruri de făcut, care te bombardează tot timpul, mailuri, telefoane, este foarte uşor să fii distras,  încerc să îmi rezerv timp în care să mă pot concentra pe realizarea unei sarcini până la capăt, lucru care poate fi dificil într-un mediu caracterizat de un ritm alert.” Cele mai mari greşeli? „Nu pot să răspund la această întrebare, abordarea mea în viaţă a fost asta: deciziile pe care le-am luat m-au adus în punctul în care sunt astăzi şi dacă nu aş schimba nimic la acesta înseamnă că nu am luat decizii pe care să le regret.” În schimb: „Investiţii proaste? Da, au fost câteva”, glumeşte el, precizând însă că au fost mai multe cele care au performat bine decât cele care nu au performat, parte din motivul pentru care se află în rolul său din prezent.
    De ce a rămas atât de mult cu Franklin Templeton?
    „Franklin Templeton este, în primul rând, o afacere de familie, despre care am considerat mereu că îşi apreciază foarte mult angajaţii, iar în pieţele emergente în care lucrez eu este o atmosferă de familie: lucrăm de mai mulţi ani unii cu ceilalţi, ne cunoaştem, avem încredere unii în alţii şi când ne întâlnim, o dată pe an, suntem ca într-o reuniune de familie”. Acesta este, de altfel, şi unul dintre motivele pentru care în prezent se declară fericit cu postul său. „În ceea ce priveşte viitorul previzibil, sunt mulţumit de locul în care mă aflu acum. Nu ştiu dacă mi-aş petrece toată cariera lucrând pentru Franklin Templeton, dar există multe lucruri care pot fi realizate în Franklin Templeton, în Fondul Proprietatea din România – să gestionez frustrările pe care le avem zi de zi şi să fructificăm la maximum oportunităţile pe care le avem.”
    Nu exclude însă posibilitatea începerii unei activităţi de antreprenor, în contextul în care zi de zi le sunt prezentate proiectele antreprenoriale ale unor oameni care au decis să facă ceva diferit, noi afaceri: „Cred că este foarte inspiraţional că mulţi oameni care au lucrat pentru mediul corporate întreaga carieră au renunţat la siguranţa unei astfel de activităţi pentru a-şi urma visele. Zilnic ne sunt prezentate noi oportunităţi, iar una dintre cele mai mari provocări ale României şi ale lumii se leagă de modul în care schimbarea climatică şi tehnologia vor afecta evoluţia businessurilor înspre viitor – sunt multe oportunităţi de afaceri în această direcţie”.
    În contextul în care în România există mai multe investiţii ale unor companii de origini sud-africane (NEPI, Naspers, SABMiller – înainte de a fi vândută, Pepco etc), există vreun business românesc pe care Meyer l-ar dezvolta în Africa de Sud? „Mi-ar plăcea să am oportunitatea să prezint un concept al Fondului Proprietatea guvernului sud-african. Este un vehicul unic care a adus beneficii atât de mari acţionarilor – nu doar acţionarilor propriu-zişi, ci şi celor cărora le-au fost oferite acţiunile iniţial prin schimbarea modului în care companiile de stat au fost conduse – nu doar oferind foarte mult din companie unui număr restrâns de persoane, ci într-un fel în care beneficiază ţara şi investitorii ei.” Iar dacă ar fi vorba despre o idee antreprenorială, în capul listei se numără UiPath şi Bitdefender. „Din sectorul IT şi telecomunicaţiilor cred că sunt multe lucruri pe care Africa ar putea să le înveţe de la România – atunci când compar viteza internetului şi preţul pe care îl plătesc acolo, nu am cuvinte să descriu de câte ori mai scump este un serviciu de o calitate mult mai slabă din Africa de Sud.”
    Întrebat ce ar prefera între Nelson Mandela, Mark Mobius sau Koos Beeker – dacă ar fi să aleagă o altă viaţă, spune: „Dacă ar fi să iau o astfel de decizie, cred că aş merge pe o combinaţie între Nelson Mandela şi Koos Bekker, de la Naspers”. Este de părere că Nelson Mandela avea câteva calităţi cheie care se potrivesc industriei financiare: pasiunile lui, natura lui modestă, studiile de avocat, antrenamentul de boxer – „A avut nevoie de antrenament şi determinare, sunt calităţi ce pot fi aplicate şi în industria financiară”. Pe Koos Bekker îl admiră fiindcă a previzionat lucruri pe care nimeni nu le vedea: „Când Naspers a cumpărat Tencent, au plătit, dacă îmi aduc bine aminte, 35 de milioane de dolari pentru 31,2% din companie, prin urmare era o companie de 100 de milioane de dolari”. Compania chinezească din domeniul tehnologiei, înfiinţată în 1998, nu reprezenta la vremurile acelea un pariu sigur pentru investitori. „Bekker s-a uitat la China, care are mai mult de un miliard de locuitori, iar pe atunci nimeni nu avea telefoane mobile sau puţini aveau acces la internet. El a fost cel care a văzut această oportunitate şi a luat această decizie de business.” În ceea ce îl priveşte pe primul său mentor, spune: „Nu vreau să fiu Mark Mobius, oricât de multă admiraţie şi respect am pentru el, şi-a sacrificat întreaga viaţă domeniului investiţiilor. Am o soţie, am copii, îi iubesc foarte mult – nu vreau să renunţ la ei pentru o carieră”.


    Johan Meyer este manager de portofoliu al Fondului Proprietatea şi CEO al Franklin Templeton Investment Management Ltd UK, sucursala Bucureşti, de la 1 aprilie 2018. Anterior, el a fost co-CEO şi comanager de portofoliu din noiembrie 2016, odată cu relocarea sa în România. Din rolul său actual, este responsabil de stabilirea strategiei generale a Fondului Proprietatea, cel mai mare fond listat la Bursa de Valori Bucureşti, oferind îndrumare echipei Franklin Templeton din Bucureşti.
    Johan Meyer s-a alăturat Franklin Templeton Investments în 2004, iar înainte de rolul său de aici a fost managing director pe Africa de Sud şi director de strategie pentru Africa în cadrul Templeton Emerging Markets Group. Deţine o diplomă de licenţă cu specializare în comerţ şi o diplomă de studii postuniversitare în economie obţinute la Universitatea din Pretoria. Vorbeşte engleza şi afrikaans, dar şi româna, la nivel elementar.


    Sfaturi pentru tinerii manageri

    1Fiţi umili: nimeni nu ajunge nicăieri exclusiv datorită abilităţilor sau talentelor proprii. Chiar şi un boxer are antrenori, dovadă că succesul nu depinde doar de un individ, ci de o echipă implicată care îl susţine pentru a-l ajuta să îşi realizeze obiectivele.
    2Încercaţi mereu să conduceţi prin exemplu: când oamenii se uită la tine în sus,  vor avea tendinţa să te emuleze, să te copieze, nu doar în mediul de business, ci şi acasă. Eu am trei copii şi atunci când îi ascult cum vorbesc, mă aud în ei pe mine şi pe soţia mea. Trebuie să ţinem cont de faptul că orice trimitem în lume se poate întoarce la noi – aşadar, dacă vrem o familie puternică şi sănătoasă, trebuie să stabilim exemple, iar la fel se întâmplă şi în mediul de business.
    3Nu încetaţi niciodată să învăţaţi: Fie că faceţi aceasta prin cursuri suplimentare, MBA-uri, prin citirea unei cărţi de ficţiune, autobiografie etc., aflaţi mereu mai multe şi nu vă relaxaţi niciodată. Nu luaţi cunoştinţele pe care le aveţi ca pe un dat – trebuie să le îmbunătăţiţi constant.
    4Puneţi întrebări: nu înveţi niciodată nimic fără să pui întrebări.
    5Pregătiţi-vă cât de mult posibil: aveţi nevoie să fiţi cât de pregătiţi este posibil pentru orice situaţie de care v-aţi putea lovi pe parcursul vieţii – din punct de vedere financiar, de exemplu, trebuie să vă asiguraţi că aveţi puse deoparte fonduri pentru zile negre; înainte de un interviu, trebuie să vă pregătiţi; înainte de o întâlnire, încercaţi să aflaţi lucruri despre oamenii pe care îi veţi întâlni etc. – faceţi-vă temele întotdeauna.
    6 Fiţi receptivi la schimbare: luăm decizii în fiecare zi pe baza informaţiilor care ne sunt disponibile în acel moment, dar informaţiile sunt supuse schimbărilor şi trebuie să fim pregătiţi şi noi pentru o nouă abordare în funcţie de modificările aduse celor deţinute iniţial.
    7 Învăţaţi din greşelile voastre – toată lumea face greşeli, de la recomandări de investiţii la faptul că te-ai putea însura cu persoana nepotrivită, dar important este să înveţi din greşelile pe care le faci.
    8Fiţi perseverenţi în a învăţa din greşelile voastre şi nu renunţaţi niciodată;  Nelson Mandela spunea: „Nu trebuie să vă aduceţi aminte de câte ori cădeţi, ci de câte ori v-aţi ridicat şi aţi continuat”.
    9Investiţi timp în voi înşivă şi în familia voastră – trebuie să avem grijă de noi înşine dacă vrem să ne bucurăm de mai mulţi ani pe care să îi petrecem împreună cu cei dragi. Trebuie să aveţi grijă de voi printr-un bun echilibru între viaţa profesională şi cea personală şi trebuie să vă asiguraţi că petreceţi timp cu cei pe care îi iubiţi.
    10Înconjuraţi-vă de oameni care vă transmit energie pozitivă şi de oameni de la care puteţi învăţa, fiindcă cei care vă răpesc din energie şi care au o abordare negativă asupra vieţii vă vor influenţa în acest fel şi pe voi; încercaţi să aduceţi oameni optimişti în viaţa voastră.


    14 ani de investiţii româneşti
    Listat la Bursa de Valori din Bucureşti în 2011, Fondul Proprietatea şi-a atins maximul istoric în vara anului 2019 la BVB, în contextul în care companiile din portofoliu au distribuit dividende pe fondul unor rezultate îmbunătăţite, ceea ce le-a permis celor de la Fondul Proprietatea să le transmită ulterior mai departe către investitori. Politica de investiţii a fondului prin răscumpărările şi returnările de acţiuni a determinat ca aceasta să fie una dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de la bursa românească. Însă, de-a lungul timpului, „averea fondului”, respectiv valoarea deţinerilor din portofoliu, a scăzut de la 15 miliarde lei la 10,7 miliarde de lei în prezent, din care 4 miliarde de lei este doar deţinerea la Hidroelectrica, scoasă la vânzare în urmă cu doi ani (sept. 2017).
    Johan Meyer spune că este optimist în ceea ce priveşte listarea Hidroelectrica, eveniment pe care îl aşteaptă în toamna anului viitor, depinzând însă de evoluţia factorilor interni din plan local. 2005

    Se înfiinţează Fondul Proprietatea de către statul român prin Legea nr. 247/2005.
    iunie 2009
    Franklin Templeton Investment Management Ltd UK este declarat câştigătorul procesului de selecţie internaţională a administratorului Fondului.
    29 septembrie 2010
    Franklin Templeton Investments preia mandatul de administrator unic al Fondului.
    25 ianuarie 2011
    Fondul Proprietatea este listat pe Bursa de Valori Bucureşti. Este organizat primul road-show internaţional, care a readus România pe piaţa marilor investitori instituţionali.
    29 aprilie 2015
    Fondul Proprietatea este listat pe Bursa de Valori de la Londra.
    2011 – 2019
    Se finalizează nouă programe de răscumpărări de acţiuni şi şase oferte publice de răscumpărări de acţiuni.
    23 septembrie 2019
    FP atinge cel mai ridicat nivel al preţului acţiunii, de 1,20 lei/acţiune.

  • Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, care a provocat unul dintre cele mai mari scandaluri în 2019, urmează să dispară din peisajul bancar din 2020

    Taxa pe activele băncilor – numită în varianta iniţială „taxa pe lăcomie“ – aplicată de la începutul anului 2019, a fost puternic contestată de bancheri, provocând unul dintre cele mai mari scandaluri din mediul bancar autohton.

    În cele din urmă, taxa bancară a fost diminuată semnificativ la trei luni după apariţia proiectului iniţial în decembrie 2018, iar conform noii Ordonanţe 19/2019 care a modificat OUG 114/2018, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, au avut de plătit o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul iniţial, cuantificat la 1,2%/an. Iar în cazul băncilor mai mici cota de taxare a fost ajustată la 0,2%.

    Noul guvern liberal a anunţat că îşi asumă răspunderea în Parlament pentru eliminarea taxei bancare din 2020.

    Băncile de pe piaţa românească au plătit 378,8 mil. lei în contul taxei pe active în primul semestru din 2019, sub nivelul estimat, potrivit datelor transmise de ANAF. Activele la nivelul sistemului bancar au urcat la un nou maxim de 458,8 mld. lei, conform datelor BNR.

    Instituţiile de credit au avut posibilitatea să obţină o reducere a valorii taxei datorate până la 50% în situaţia în care au ajuns la o creştere a intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor, sau la o diminuare a marjei de dobândă. Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă ţinta de creştere a creditării a fost de 8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă a fost de 8%, iar marja de referinţă a dobânzii a fost de 4 puncte pro­centuale.

    Estimările BNR din prima parte a anului indicau că băncile ar putea să vireze la buget în contul taxei, pe active o sumă mai mult decât dublă, de circa 867 milioane de lei, însă în scenariul în care nu vor fi aplicate discounturile legate de creşterea creditării şi reducerea marjelor.

    În varianta aplicării mecanismului de reducere a taxei, şi în contextul unei profitabilităţi, estimate pentru anul 2019 la un nivel corelat cu media istorică a ultimilor şapte ani a indicatorului de rentabilitate a activelor, BNR estima un nivel al taxei pe active pentru anul 2019 de 444,2 milioane de lei, potrivit raportului asupra stabilităţii financiare din prima parte a anului.

    În cazul Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, taxa pe active calculată la sfârşitul primului semestru din 2019 şi achitată în 25 august a fost de 90,5 mil. lei. Până în 25 august 2020, aceasta va fi regularizată în funcţie de suma rezultată din calcularea taxei la nivelul întregului an.

    Din impozitarea profiturilor instituţiilor de credit au ajuns la buget în primul semestru aproape 1,25 mld. lei, potrivit datelor trans­mise de Agenţia Naţională de Ad­ministrare Fiscală.

     

  • Joi, 12 decembrie, noul Guvern decide dacă Hidroelectrica începe procesul pentru achiziţia de servicii de consultanţă pentru a cumpăra active ale CEZ şi Enel din România, în ceea ce ar putea fi cea mai mare achiziţie de active private din partea statului român

    Joi 12 decembrie, Ministerul Economiei şi Energiei, condus de Virgil Popescu, decide dacă Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie a statului român şi cel mai mare producător de energie electrică de pe plan local, va achiziţiona servicii de consultanţă pentru achiziţii de participaţii la CEZ şi Enel România, se arată în convocatorul Hidroelectrica.

    Astfel, noul Guvern al PNL, condus de premierul Ludovic Orban, ar putea semna cea mai mare tranzacţie de active private din partea unei companii de stat din perioada post-decembristă, arată datele analizate de ZF.

    Deja Hidroelectrica a demarat acţiunile aferente procesului de fuziuni şi achiziţii (M&A) pentru grupurile CEZ şi Enel şi în convocator se arată că va informa acţionarii – statul român cu 80% şi Fondul Proprietatea cu 20% – pe marginea acestui subiect.

    Aceasta este cea de-a doua convocare cu privire la procesul de achiziţie servicii consultanţă pentru achiziţii de participaţii la CEZ şi la Enel pe care Hidroelectrica o transmite către acţionari în contextul în care la precedenta adunare a acţionarilor, respectiv cea din septembrie 2019, nu a fost întrunit cvorumul necesar.

    În acea perioadă, ieşirea de la guvernare a ALDE şi refuzul preşedintelui Iohannis de a numi ministrul propus de Guvernul PSD a determinat ca statul român, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, să nu aibă reprezentant în AGA.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Deutsche Bank a vândut Goldman Sachs active în valoare de 50 de miliarde de dolari

    Deutsche Bank a vândut active în valoare de 50 de miliarde de dolari legate de datorii de pe pieţele emergente, către Goldman Sachs, ca parte a eforturilor băncii de a se redresa, anunţă Bloomberg.

    Aceasta este a doua oară în câteva luni când Goldman a cumpăcumpără active de la Deutsche. Goldman a cumpărat un pachet de instrumente derivate asiatice scoase la licitaţie în septembrie de Deutsche Bank.

    La începutul lunii iulie, Deutsche a început o revizuire majoră a activităţii sale, ce include şi circa 18.000 de concedieri. Banca a declarat că intenţionează să iasă din tranzacţiile cu acţiuni şi să creeze o nouă bancă pentru a deservi clienţii din zona corportate şi comercială.

    La sfârşitul lunii septembrie, banca a cedat către BNP Paribas compania sa de brokeraj.

    Goldman Sachs şi Deutsche Bank au refuzat să comenteze.

  • Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani

    Deutsche Bank, UBS, Credit Suisse şi Barclays, cele mai mari bănci de investiţii din Europa, au renunţat la active totale de 280 miliarde dolari pe piaţa americană în ultimii trei ani, în contextul în care s-au retras parţial de pe Wall Street, potrivit FT.

    Remodelarea masivă prin care au trecut operaţiunile americane ale Deutsche Bank, Credit Suisse, UBS şi Barclays ilustrează modul în care băncile încearcă să evite problema „cronică” a profitabilităţii în scădere.

    Începând din 2016, marile bănci străine au fost forţate să îşi mute majoritatea operaţiunilor americane în companii de tip holding, capitalizate independent şi capabile de a rezista pe cont propriu în eventualitatea unei crize.

    Cele patru bănci şi-au redus activele în holding-urile respective cu peste 34% în cei trei ani de când au început să publice deschis datele financiare.

    În acelaşi timp, capitalul pus în aceste holding-uri a crescut în medie cu 12%. Combinaţia dintre un capital social mai ridicat şi o bază de active mai mică a afectat puternic profiturile băncilor.

    O parte dintre aceste active la care au renunţat băncile fac parte dintr-un plan prin care vor să îşi reducă prezenţa în SUA, mutând active în alte entităţi. Activele gestionate prin sucursalele americane, care se bazează în principal pe capitalul companiilor-mamă, au crescut în aceeaşi perioadă.

    Cele mai vizibile mutări au fost făcute de gigantul german Deutsche Bank, care şi-a redus activele în holding-ul respectiv de la 203 miliarde dolari la 116,7 miliarde dolari.

     

  • Valoarea activelor bancare a ajuns după primele nouă luni ale anului la maxime istorice, de 472,9 mld.lei

    Valoarea activelor din sectorul bancar a ajuns după primele nouă luni ale anului la maxime istorice, de 472,9 miliarde lei, cu 6,2% peste perioada similară din 2018 şi cu 4,8% mai mare decât nivelul de la începutul anului curent, arată datele publicate de BNR.

    ”Evoluţia activelor a fost influenţată de climatul pozitiv din piaţa creditului şi de declinul costurilor de finanţare ale statului.  Pe de altă parte, profitul net agregat s-a diminuat cu 13,2% an/an la 5 miliarde lei (anualizat) în primele nouă luni din 2019, dinamică influenţată şi de măsurile privind taxarea activelor bancare”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Sectorul bancar local, pe care sunt active 34 de bănci, din care şapte sucursale ale unor instituţii financiare străine, a încheiat T3 cu o rată a creditelor neperformante de 4,58%, faţă de 5,56% în septembrie 2018, apropiată de minimele din 2009.

    ”Performanţa financiară a sectorului bancar va fi influenţată de ajustările specifice finalului ciclului economic post-criză şi de implementarea Revoluţiei Digitale în trimestrele următoare”, a mai spus Rădulescu.

    Potrivit BNR, raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase era la 74,76%.

    Anul trecut, sectorul bancar a raportat un un profit excep­ţional, de peste 7 mld. lei.

     

  • Emmanuel Macron vrea o politică a UE de investiţii active / Deficitul de 3% este “din alt secol”

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a pledat, într-un interviu acordat revistei The Economist pentru o politică de investiţii active a Europei, notând că regula menţinerii deficitului bugetar în ţările Uniunii Europene sub 3% reprezintă o “dezbatere din alt secol”, relatează cotidianul Le Figaro.

    “Avem nevoie de mai mult expansionism, de mai multe investiţii. Europa nu poate fi singura zonă care nu face aceste lucruri”, afirmă Emmanuel Macron în interviul acordat publicaţiei The Economist.

    “Cred că, în acest context, dezbaterea referitoare la (deficitul -n.red.) de 3% al bugetelor naţionale şi de 1% în bugetul european este o dezbatere din alt secol”, a argumentat Emmanuel Macron.

    Liderul de la Paris a subliniat că Europa trebuie să înceapă să gândească şi să acţioneze nu doar ca organizaţie economică, ci şi ca putere strategică.

  • Studiu: În România au fost identificate 9314 de şantiere cu finanţare publică, cu o valoare totală de 964 mld.lei; la aproape jumătate din lucrările din ultimul trimestru a fost depusă o singură ofertă

    Bucureştiul conduce în acest an în topul oraşelor din punct de vedere al şantierelor active, cu finanţare publică, cu un total de 451 de investiţii, urmat de judeţul Cluj, cu 386 şantiere şi judeţul Timiş, cu 378 de şantiere active, arată o analiză realizată de IBC Focus, firmă de monitorizare, în baza datelor furnizate de platforma Victa.

    În total, în primele zece luni ale anului, în România au fost identificate 9314 proiecte cu finanţare publică, a căror valoare cumulată depăşeşte suma de 964 miliarde lei.

     „Cu siguranţă contextul electoral şi situaţia politică existentă în România a avut un impact direct asupra cifrelor indicate. Interesant de observat este însă şi modul de atribuire al acestor proiecte. Spre exemplu, în ultimul trimestru 7 din 10 contracte au fost câştigate de firme fără prea multă concurenţă pe proiect cu doar 1 sau 2 oferte/lucrare.Totodată, la aproape jumătate din lucrările analizate pe ultimul trimestru a fost depusă o singură ofertă (vorbim de 928 contracte), astfel că firmele participante nu au avut concurenţă deloc. Aceste statistici nu indică neapărat optimism ci, din contră, ar trebui să atragă puţin atenţia specialiştilor din domeniu, având în vedere că potrivit unui studiu IBC Focus peste 72% din antreprenorii generali în construcţii ar fi interesaţi să lucreze cu statul.”, a declarat Andrei Spătaru, managing partner IBC Focus.

    Unul din cele mai discutate segmente de piaţă este cel al infrastructurii, dar, în ciuda statisticilor mai puţin pozitive în ultimele 12 luni au fost identificate 544 de companii care au avut cel puţin un proiect activ de antrepriză generală pe segmentul Infrastructură – execuţie de şosele.

    Topul celor mai activi jucători din domeniu este condus de compania Porr Construct (25 proiecte monitorizate), locul doi fiind ocupat de Autoprima Serv (24 proiecte monitorizate) şi locul trei de Strabag (23 proiecte monitorizate).

    IBC Focus, agenţie de marketing în domeniul construcţiilor, are drept scop principal furnizarea de cereri de ofertă către companiile care vând materiale sau servicii în construcţii. În plus, IBC Focus deţine baze de date extinse cu şantierele active din România.