BusinessMagazin

Tag: banci

  • Bruynseels, BCR: OUG 50 trebuie sa echilibreze protectia consumatorilor cu interesul general al economiei

    Exista parti “foarte pozitive” ale ordonantei, precum reducerea
    la zero sau micsorarea comisionului de retragere din cont, care
    permite clientilor sa se transfere mai usor de la o banca la alta –
    “Noi nu ne temem daca oamenii pot alege mai usor intre mai multe
    oferte ale bancilor, intrucat credem ca avem cele mai bune
    servicii”, apreciaza Bruynseels. In acelasi timp insa, el respinge
    atacul la adresa bancilor in numele “unor perspective personale
    inguste, care pun interesul personal mai presus de binele
    colectiv”.

    Bancile se lupta inca, in momentul de fata, pentru amendarea OUG 50
    privind transparenta creditelor de retail, considerand ca
    includerea in prevederile ei a tuturor creditelor de pe piata,
    vechi si noi, ar crea bancilor pierderi de sute de miliarde de
    euro. Recalcularea dobanzilor la toate imprumuturile in functie de
    indicii pietei (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) ar induce un risc
    considerabil in economie, avand in vedere perspectiva ca acestia sa
    creasca treptat in anii urmatori. De partea cealalta, clientii
    incearca sa determine bancile sa aplice OUG 50 in forma in care a
    fost adoptata de Guvern, recurgand inclusiv la actiuni in
    justitie.

    Din punctul de vedere al portofoliului de credite acordate, BCR
    este o banca orientata spre finantarea companiilor private, de stat
    si a autoritatilor publice locale, cu 52% din imprumuturi acordate
    catre companii, iar dintre acestea, aproape 70% catre IMM-uri,
    spune Dominic Bruynseels. “Pentru reluarea creditarii in acest
    sector, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”, considera
    bancherul, referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de
    cererea scazuta din economie.

    In privinta creditelor de consum, “am avut o politica
    conservatoare”, adauga seful BCR, precizand ca imprumuturile
    negarantate au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat
    niciodata amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura
    creditele cu probleme. Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte
    responsabil de retail banking, de la inceputul anului si pana acum
    au fost restructurate circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane
    fizice.

    Dominic Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    BCR se va axa si in continuare pe segmentele in care are deja un
    avantaj competitiv si experienta (are 76% din piata creditelor
    pentru municipalitati, 46% din cea a administrarii de active si 28%
    din creditarea IMM-urilor). In privinta viitoarei listari la bursa,
    BCR a convenit cu cele cinci SIF-uri, actionari minoritari, sa
    amane listarea pana cand conditiile de piata se vor ameliora.

    DUPA 20 DE ANI

    BCR a avut in primele noua luni ale anului un profit net de 42,9
    milioane de euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi
    interval din 2009, in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu
    provizioanele, a scaderii veniturilor din comisioane si a scaderii
    rezultatului net din tranzactionare.

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010,
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa valoarea activelor, a
    implinit la 1 decembrie 20 de ani de la infiintare. In acest
    interval, activele bancii au crescut de la 77,5 milioane de lei la
    70,5 miliarde de lei, numarul clientilor a ajuns de la 118.00 la
    4,3 milioane, iar cel al sucursalelor de la 148 la 667. Numarul de
    angajati era in 1991 de 7.900, in timp ce acum este de 8.500.

    Actionarul majoritar al BCR este grupul austriac Erste, care a
    cumparat pachetul majoritar in 2005, platind 3,75 miliarde de euro.
    In anul urmator a inceput integrarea bancii in grup,
    restructurarea, modernizarea si capitalizarea ei. In total, Erste a
    investit peste 4 miliarde de euro pe piata din Romania.

    Cu ocazia aniversarii celor 20 de ani pe piata, BCR a lansat o
    oferta de depozit pe 3 luni cu dobanda de 8% pentru lei si 4%
    pentru euro, precum si una de credit de nevoi personale negarantat
    in valoare de pana la 20.000 de euro, cu scadente de pana la 10 ani
    si cu o reducere a dobanzii cu 20% fata de cele curente ale bancii.
    Dobanda este fixa si pentru creditul in lei, si pentru cel in euro,
    iar banca acorda gratuit asigurarea de viata. Ambele oferte sunt
    valabile pana la 31 decembrie.

  • De Sarbatori, Finantele vor un „credit-cadou” de 1,1 miliarde € de la banci

    Finantele vor sa vanda obligatiuni de stat in valoare cumulata
    de 800 milioane lei si certificate de trezorerie de 3,8 miliarde de
    lei. Sumele se adauga la cele imprumutate pana acum de la inceputul
    anului, respectiv 33,39 miliarde lei de la banci prin vanzarea de
    titluri de stat.

    Saptamana trecuta, statul a imprumutat 1,3 miliarde de euro de
    la bancherii locali, in conditii avantajoase, la o dobanda medie de
    4,8% si pe o perioada de trei ani. Banii obtinuti la licitatie prin
    vanzarea de obligatiuni au fost folositi pentru plata unui imprumut
    mai vechi in valuta, in valoare de 1,42 miliarde de euro. Licitatia
    – a doua in euro din acest an – a fost un succes, in conditiile in
    care Finantele programasera sa imprumute doar un miliard de
    euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BRD, premiul The Banker pentru cea mai buna banca din Romania

    The Banker este o publicatie din Marea Britanie, axata pe
    domeniul bancar si pe cel al pietelor financiare, ale carei premii
    recompenseaza anual institutiile financiare cele mai performante
    din peste 100 de tari. Intre criteriile care au contat pentru
    selectarea bancilor se numara profitabilitatea, calitatea
    parteneriatelor strategice cu clientii, competitivitatea si
    caracterul inovator al ofertei comerciale.

    “2009 a fost anul unui examen dificil, care ne-a pus la incercare
    flexibilitatea si capacitatea de adaptare la efectele crizei, un
    exercitiu pe care l-am facut cu rezultate foarte bune”, a declarat
    Guy Poupet, presedintele-director general al BRD.

    BRD – Groupe Société Générale este cea de-a doua banca din Romania,
    dupa BCR, din punctul de vedere al valorii activelor si are cea
    de-a doua capitalizare bursiera la BVB, dupa Petrom. Totalul
    activelor bancii se ridica, la sfarsitul lunii septembrie, la 47 de
    miliarde de lei (11 miliarde de euro), mai mic cu 2% fata de
    sfarsitul lunii septembrie 2009.

    Banca a raportat pentru primele noua luni ale anului un profit net
    de 474 milioane de lei (113 milioane de euro) conform standardelor
    contabile romanesti, cu 28% mai mic fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. Profitul brut din exploatare s-a marit cu 11%, la
    1,62 milioane de lei (389 milioane de euro).

    BRD – Groupe Société Générale are peste 9.500 de angajati si
    aproape 2,5 milioane de clienti. Reteaua bancii are aproape 2,2
    milioane de carduri valide si opereaza aproximativ 1 500 ATM-uri si
    peste 21.000 de POS-uri.

  • Turcia si Romania, principalele tinte de expansiune pentru UniCredit: cate 300 de sucursale noi in cinci ani

    In Turcia si Romania, UniCredit va deschide in urmatorii cinci
    ani cate 300 de sucursale, in Ungaria 120, plus inca 180 in alte
    tari est-europene, in principal Rusia, Bulgaria si Serbia, urmand
    ca expansiunea sa ajunga pana la 900 de sucursale noi in total.
    “Confirmam implicarea noastra in aceasta regiune, unde putem creste
    mai repede decat concurentii nostri. Exista spatiu de crestere si
    in retail, si in corporate banking, si in activitatea de banca de
    investitii”, a spus
    Ghizzoni    , la o conferinta desfasurata la Londra.

    Criteriile de selectie a pietelor unde italienii vor sa se extinda
    sunt prezenta in top 5 in sistemul bancar al tarilor respective,
    din punctul de vedere al activelor, al numarului de sucursale, al
    numarului de angajati si al cotei de piata la depozite bancare,
    respectiv potentialul in termeni de profit si de calitate a
    activelor, in celelalte tari. “In 2010, an de criza,
    profitabilitatea in tarile din Europa de Est a fost pentru noi
    superioara chiar celei din Europa de Vest de la nivelul din 2007,
    pe cand nu incepuse criza. Aceasta este ratiunea pentru care
    treptat vom investi mai mult aici”, declara seful UniCredit.

    El a admis ca va fi necesar sa monitorizeze “cu
    grija    ” tendintele bancare din Romania si – intr-o masura mai
    mica – Bulgaria, unde recesiunea a fost mai aspra decat in
    majoritatea celorlalte economii emergente. Ghizzoni a numit
    “piete
    fragile    ” si Ucraina si Kazahstanul, precizand in privinta
    acesteia din urma ca operatiunile de aici nu sunt de vanzare, insa
    vor fi restructurate.

    Grupul italian este in top 5 al sistemului bancar in 11 tari din
    regiune – pe primul loc in Croatia, Bosnia si Bulgaria, pe locul
    secund in Polonia, pe locul al patrulea in Cehia si Serbia, pe
    locul al cincilea in Slovacia, Slovenia, Ucraina, Turcia si
    Kazahstan. In Romania este pe locul 6, in Rusia pe 9, iar in Tarile
    Baltice pe locurile 7-9.

    UniCredit isi poate finanta din surse proprii expansiunea, fara a
    apela la majorari de capital, a precizat Ghizzoni. “Perspectiva de
    profit operational in Europa de Est este in crestere, iar
    provizioanele sunt asteptate sa scada”, a adaugat bancherul.

    “Decizia de a investi puternic in Europa de Est a fost luata cu
    ceva timp in urma si n-a fost deloc o alegere rea. Problema este
    expunerea destul de mare pe Italia, care face obiectul atacurilor
    speculative pe pietele financiare”, apreciaza Alessandro
    Frigerio    , analist la firma italiana de administrare a activelor
    RMJ Sgr.

    Unicredit are 3.860 de sucursale in Europa de Est si Turcia, iar
    profitul inainte de impozitare in al treilea trimestru al anului a
    fost, pe ansamblul regiunii, de 366 milioane de euro – mai mult
    decat triplu fata de aceeasi perioada a anului trecut si echivalent
    cu un sfert din profitul total al grupului.

    In Romania, UniCredit Tiriac Bank are 234 de sucursale. Banca a
    avut in primele noua luni ale anului un profit net de 215 milioane
    lei (52 milioane euro) potrivit standardelor contabile
    internationale (IFRS), in scadere cu 15% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. Volumul activelor a ajuns la 20,2 miliarde lei (4,7
    miliarde euro) la finele lunii septembrie, in crestere cu 1,2% fata
    de 30 septembrie 2009.

  • Opinie Sorin Paslaru: Bancile straine incep sa ceara crestere economica de la Guvern

    Incet-incet, bancile straine inteleg ca au nevoie si de
    relansarea economiei romanesti pentru a putea supravietui si nu
    numai de relansarea economiei austriece, elene, franceze sau
    olandeze. Si in curand vor intelege si ca aceasta relansare nu
    poate veni in Romania decat prin reducerea dobanzilor la credite,
    asa cum se face in statele din zona euro de unde provin aceste
    banci.In zona euro si Statele Unite, banca centrala a reactionat la
    scaderea economiei si cresterea somajului prin reducerea ratei
    dobanzii de referinta.Acesta este de altfel si rostul bancii
    centrale.

    Automat, ratele celor care au credite de casa sau de consum s-au
    redus, pentru ca dobanzile sunt indexate la Euribor. Este un
    mecanism pus la punct de decenii in economia capitalista. Cand
    economia merge prost, bancile ieftinesc creditele pe baza
    finantarii mai ieftine de la banca centrala.Oficialii de la noi ne
    explica doct ca este normal ca bancile comerciale sa actioneze
    prociclic si ne spun plastic ca bancile “iti dau umbrela cand este
    soare si ti-o iau cand ploua”. Gresit.
    Tocmai de asta exista bancile centrale, ca atunci cand economia
    este pe scadere, ocuparea scade, iar preturile la imobiliare se
    reduc din lipsa de cerere, sa ieftineasca refinantarea.

    Ieftinirea se retransmite prin intermediul bancilor comerciale
    la clienti. Automat rata la casa de 1.000 de euro se duce in 800 de
    euro sau cea de la automobil de la 400 la 300 euro, si automat
    disponibilul ramas merge in consum si se reia ciclul de
    crestere.Numai in Romania nu a functionat ieftinirea creditarii in
    perioada de criza, ci, dimpotriva, creditul s-a scumpit in aceasta
    perioada, ceea ce a determinat alunecarea si mai abrupta pe panta
    scaderii economice.
    Desi ponderea in PIB a economiei private este de 75% si economia
    functioneaza in cu totul alti parametri decat acum 10 ani, fiind in
    maini private, discursul public a ramas la nivelul anilor ’90, cand
    statul era responsabil si de cresterea, si de scaderea
    economiei.

    Relansarea este la banci in aceeasi masura cat este la
    restructurarea statului care s-a intins in deficite bugetare cand
    nu era cazul, pe crestere economica, iar acum nu poate sa se
    ajusteze.Discursul public despre parametrii macroeconomici este
    confiscat de economistii din banci, platiti de banci, care nu vor
    spune niciodata ca bancile au scumpit in loc sa ieftineasca
    creditul in Romania in 2009 si de aceea a avut loc un derapaj mai
    mare decat cel preconizat.Dupa caderea Lehman Brothers, de cand
    Occidentul a cheltuit (si cheltuie) sute de miliarde de euro pentru
    a-si salva bancile, a reiesit in mod evident ca fiecare stat a
    incercat sa-si salveze propriile entitati pentru a-si salva
    economia. Bancile si economia au devenit totuna, de aceea au
    intervenit statele occidentale si intervin.

    In cazul nostru este putin altfel, dar numai aparent. Bancile
    sunt din zona euro, dar economia este, nominal, din Carpati. De
    fapt, economia romaneasca este, intr-un fel, parte deja, prin
    preluarea sectorului bancar autohton de catre banci din zona euro,
    din aceasta zona. Ca urmare nu poate redemara decat daca
    beneficiaza de masurile luate in Vest pentru relansare.

    Cititi mai multe
    opinii scrise de Sorin Paslaru     pe www.zf.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Coalitia ia in discutie o solutie pentru a baga bani in
    Sanatate: un fond de solidaritate aplicat bancilor, ca in
    Germania, si care sa aiba ca unica destinatie Fondul de asigurari
    de sanatate, releva Gandul. La finele lui 2010, pe o piata
    imobiliara apatica se contureaza noi tendinte: calculele
    portalurilor imobiliare certifica faptul ca o rata lunara la banca
    este o alegere mai avantajoasa decat optiunea de a fi chirias in
    aceeasi locuinta.

    Bugetul estimat de aplicare a schemei de sprijin a energiei verzi in perioada 2010-2020 este de
    circa 10,5 miliarde de euro, suma care va fi suportata de toti
    consumatorii, astfel incat facturile la energie ar putea fi in 2017
    cu circa 30% mai mari, avertizeaza Evenimentul Zilei.
    Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti a fost
    programata pentru 25 ianuarie 2011, au anuntat oficialii Franklin
    Templeton, administratorul Fondului.

    Cele mai optimiste previziuni arata ca traseul romanesc al Coridorului IV European va
    fi gata abia in anul 2020, in conditiile in care doar constructia
    si proiectarile celor 856 de kilometri de autostrada vor costa
    peste 8,5 miliarde de euro, fara a mai socoti exproprierile, arata
    Adevarul. Imprumuturile sectorului public au depasit in
    septembrie 36% din PIB, adica nivelul estimat pentru tot anul 2010,
    iar datoria totala a statului aproape s-a dublat din 2007 pana
    acum.

    Codul Muncii se schimba in favoarea patronului,
    scrie Romania Libera: extinderea perioadei de proba si
    scurtarea perioadei de concediu neintrerupt sunt doar cateva dintre
    noile reguli de pe piata muncii prevazute in proiectul de
    modificare a Codului Muncii. Conducerea Companiei de Autostrazi nu
    are solutii pentru autostrada Pitesti-Sibiu, dar doreste
    prelungirea autostrazii Bucuresti-Constanta pana la granita cu
    Bulgaria, de unde vecinii din sud sa o continue la Varna.

    Actiunile Unirea Shopping Center au crescut ieri cu
    16%     pe piata RASDAQ, pe fondul unor tranzactii mai ridicate
    decat in mod obisnuit, care au urcat valoarea de piata a companiei
    la 54 mil. euro, cu 7,6 mil. euro peste capitalizarea de vineri,
    remarca Ziarul Financiar. Automobile Dacia a redus productia
    modelului Sandero cu aproape 60% in luna octombrie, pana la un
    nivel de circa 7.400 de masini, potrivit statisticilor Asociatiei
    Producatorilor si Importatorilor de Automobile.

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante vor incepe sa scada abia la anul

    El a estimat ca toate
    tarile din zona vor avea crestere economica in 2011    , in jur de
    3,2% in medie, si ca evolutia pozitiva va continua si in 2012,
    atata vreme cat nu exista nici riscul unei reintoarceri la
    recesiune, nici semnele ca redresarea ar putea duce la o
    supraincalzire economica de tipul celei dinainte de criza.

    Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii
    bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada
    decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului.


    Johann Strobl    , Chief Risk Officer al bancii, a exemplificat cu
    cazul Romaniei, unde “problema nu tine numai de somaj, ci si de
    scaderea salariilor”, astfel incat se asteapta ca restantele la
    credite sa creasca pana anul viitor, la fel ca si in Ungaria si
    Bulgaria.

    In ce priveste Raiffeisen, costul cu creditele neperformante a
    scazut deja, iar cresterea acestora din urma s-a incetinit notabil,
    ceea ce a permis grupului sa obtina un profit net de 311 milioane
    de euro in trimestrul al treilea, dublu fata de aceeasi perioada
    din 2009.

    Raportul cu rezultatele interimare pe primele noua luni, publicat
    luni, releva ca Raiffeisen International avea in Romania si Moldova
    active de 5,67 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in
    scadere cu 8% fata de sfarsitul lui septembrie 2009. Numarul de
    sucursale era de 542, iar numarul angajatilor de 6.096.

    Pe ansamblul celor 17 tari din Europa Centrala si de Est si al
    fostelor state CSI, unde austriecii controleaza in total 15 banci,
    cel mai mult au scazut, procentual, activele din Serbia (cu 10,6%),
    Bosnia (cu 10,4%), respectiv cele din Romania si Moldova. Valoarea
    totala a activelor controlate de grup in aceste tari era de 75,7
    miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 30 septembrie
    2009.

    Profitul inainte de impozitare la nivelul Europei de Sud, zona care
    reprezinta 30% din activele bancii si care, in definitia
    Raiffeisen, include in ordinea activelor Croatia, Romania si
    Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania si Kosovo, a fost cel
    mai mare in primele noua luni ale anului (263 de milioane de euro,
    fata de 178 de milioane in primele noua luni din 2009), cu mult
    peste rezultatele furnizate de celelalte zone – Europa Centrala,
    Rusia si grupul fostelor state CSI. Profitul consolidat dupa
    impozitare a crescut la 212,3 milioane de euro, de la 135,7
    milioane.

    CREDITELE NEPERFORMANTE S-AU VANDUT

    Explicatia bancii tine de veniturile operationale mai mari,
    scaderea costurilor de finantare, masuri de restructurare,
    imbunatatirea calitatii portofoliului si scaderea cu 34% a
    provizioanelor in regiune, de la 341 la 227 de milioane de euro.
    “In primul rand Romania este responsabila de aceasta imbunatatire,
    atat in privinta reducerii provizioanelor pentru creditarea
    companiilor, cat si a celor pentru creditele neperformante de
    retail, din care o parte au fost vandute”, releva raportul
    bancii.

    Ponderea creditelor neperformante a crescut cu 2,24%, la 8,09%,
    insa ramane cea mai mica dintre toate regiunile unde opereaza
    Raiffeisen International. La nivel de grup, aceste credite
    reprezentau 8,8% din portofoliu.

    Veniturile nete din comisioane au totalizat 287 de milioane de
    euro, in scadere cu 7%. La comisioanele pentru efectuarea de plati,
    Romania a furnizat cea mai mare pondere a veniturilor – 64 de
    milioane de euro. In schimb, pentru administrarea creditelor si
    garantare, scaderea cu 13% a veniturilor, la 69 de milioane, a fost
    generata in principal tot de Romania.

    Au crescut si veniturile nete din investitii financiare, de la 8 la
    12 milioane de euro, in special pe seama vanzarii de obligatiuni si
    a reevaluarii titlurilor cu venit fix in Romania, ca efect al
    scaderii dobanzilor pe piata.

    In divizia de retail, venitul net din dobanzi a scazut cu 2%, la
    1,2 milioane de euro, principala contributie avand-o pietele din
    Romania si Ucraina, unde veniturile din dobanzi au scazut
    puternic.

    Banca noteaza, de asemenea, o scadere usoara a cheltuielilor
    administrative in regiune, la care au contribuit scaderea chiriilor
    pentru spatiile de birouri in Romania, desi costurile cu
    departamentele de IT au crescut.

    Raiffeisen International a fuzionat la 10 octombrie cu principalele
    arii de business ale grupului-mama, Raiffeisen Zentralbank Austria
    (RZB). De la aceasta data, banca functioneaza sub numele de
    Raiffeisen Bank International (RBI). Este al treilea mare creditor
    din Europa Centrala si de Est, dupa grupul italian UniCredit si
    Erste, avand peste 14,7 milioane de clienti, si una dintre bancile
    comerciale si de investitii de top din Austria.

  • Visele devin realitate: Doi clienti BCR obtin dobanzi egale cu marja initiala din contract plus Euribor!

    Aproape 800 de clienti BCR au facut sesizari similare. Oficialii
    bancii s-au supus deciziilor oficiilor judetene ale Autoritatii
    Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si au redus
    dobanzile, dar isi rezerva dreptul de a ataca in instanta
    hotararile respective.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Volksbank: Romania “ramane adancita in recesiune”, volumul activelor bancii s-a redus

    Conform raportului financiar interimar al Volksbank pentru
    primele noua luni, celelalte tari din zona unde grupul are active
    semnificative sunt Cehia (2 miliarde), Ungaria (1,9 miliarde),
    Slovacia (1,3 miliarde) si Croatia (1,1 miliarde). Totalul
    activelor Volksbank International (VBI), divizia grupului austriac
    Volksbank (VBAG) care opereaza bancile din noua tari din Europa
    Centrala si de Est si din Malta, era de 13,7 miliarde de euro, in
    usoara scadere fata de sfarsitul lui septembrie 2009.

    Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
    si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
    comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
    niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
    adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
    trimestru din 2009”.

    Volumul total al creditelor acordate de VBI era de 9,9 miliarde de
    euro la sfarsitul lui septembrie, in crestere de la 9,5 miliarde la
    finele lui septembrie 2009. Volumul depozitelor a urcat cu 6,7%, la
    5 miliarde de euro.

    In primele noua luni, VBI a consemnat o majorare a venitului din
    dobanzi la 315,9 miloane de euro, de la 293,7 milioane la sfarsitul
    lui septembrie 2009, cele mai importante cresteri fiind datorate
    filialelor din Bosnia, Slovenia (ambele in jur de 30%), Cehia si
    Croatia. Dupa prima jumatate a anului, venitul net din dobanzi
    crescuse in aceleasi tari, dar scazuse in Ungaria (cu 5,7%) si
    Romania (cu 5%).

    Aceasta crestere a venitului din dobanzi a fost principalul factor
    al cresterii profitului operational (inainte de calcularea
    costurilor cu riscul), la 176,5 milioane de euro, mai mult cu 12%
    fata de acelasi interval din 2009. In acelasi timp, provizioanele
    au fost majorate cu 22,6%, la 155,8 milioane de euro.

    Gerald Wenzel, presedintele boardului
    directorilor VBAG, a declarat zilele trecute ca grupul se asteapta
    la un profit de “zeci de milioane de euro” in acest an, comparativ
    cu pierderea de 1,1 miliarde de euro de anul trecut. El a refuzat
    sa comenteze insa daca a decis sau nu sa vanda VBI, dupa ce presa a
    speculat ca grupul austriac vrea sa se concentreze pe activitatile
    principale, pentru a-si imbunatati performanta. Este de asteptat ca
    o decizie in aceasta privinta sa fie luata in decembrie.

    Wenzel a dezmintit, de asemenea, speculatiile ca VBAG se confrunta
    cu perspectiva unei nationalizari in mai 2011, insa a admis ca
    grupul “continua cautarea unui partener puternic” pentru o
    eventuala fuziune, dupa ce discutiile preliminare cu BAWAG, a patra
    banca din Austria, au esuat in luna mai.

    Raportul Volksbank anticipeaza ca mediul economic ramane fragil la
    nivel global, cu o reducere a cresterii economice in SUA si o
    deteriorare a unor indicatori in zona euro. In acelasi timp, “in
    Austria, Germania si cele mai multe dintre tarile Europei Centrale
    si de Est, activitatea din economie continua sa creasca fara a
    genera inflatie, ceea ce inseamna ca ratele dobanzilor vor urca,
    desi foarte lent, de la nivelurile foarte joase la care se gasesc
    in prezent”.

    Numarul angajatilor VBI era de 5.410, in scadere cu 246 fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce numarul sucursalelor
    s-a redus la 498, de la 513 la 31 decembrie 2009.

  • Revista presei economice din Romania

    Jumatate din imprumutul de 1,3 miliarde de euro luat de stat
    joia trecuta a fost asigurat de BCR, BRD si Raiffeisen Bank, care au cumparat
    astfel titluri emise de Ministerul Finantelor in valoare de peste
    600 milioane de euro, la o dobanda medie de 4,8% pe an, informeaza
    Gandul. Seful OTP Bank se teme ca primavara anului viitor va
    aduce o crestere alarmanta a creditelor neperformante, cauzata de
    cheltuielile mari facute de consumatori pe final de an.

    Sebastian Ghita, noul sef al Realitatea TV,
    declara intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei ca vrea sa
    faca profit dintr-o televiziune care se va adresa publicului
    doritor de echilibru: “Eu imi propun sa fac profit pentru mine, nu
    pentru domnul Vintu”. Ministrul agriculturii afirma ca a finalizat
    proiectul privind taxarea terenurilor nelucrate de anul viitor; cat
    va fi taxa ramane insa la latitudinea premierului Emil Boc.

    Kazahii de la KazMunaiGaz vor sa inceapa recuperarea investitiilor,
    insa Rompetrol va continua sa genereze pierderi la
    nivel de grup si anul viitor, declara pentru Adevarul directorul
    financiar al companiei. Astazi, actionarii Fondului Proprietatea
    vor dezbate bugetul de venituri si cheltuieli pe anul viitor; in
    afara cheltuielilor fiscale, planul financiar al Fondului nu are
    prevazute “donatii si sponsorizari” in 2011, asa cum ceruse
    Guvernul la rectificarea bugetara.

    Ministerul Transporturilor si CJ Tulcea au investit peste 10 mil.
    euro pentru modernizarea Aeroportului Delta Dunarii din Tulcea, insa
    acum investitia se dovedeste o gaura neagra pentru bugetul local,
    fiindca lipseste omologarea pentru traficul international, scrie
    Romania Libera. Fara a face un scop din asta, ci mai degraba
    din cauza saraciei, Romania are cele mai multe case ecologice din
    Europa, 20% dintre locuinte fiind construite din chirpici.

    Daca pana acum Romania importa gaze doar prin Ucraina, aduse prin
    doi intermediari care au contracte cu Gazprom pana in 2030,
    MOL si OMV au devenit cei mai noi importatori de
    gaz    e, dupa deschiderea conductei Arad-Szeged, scrie Ziarul
    Financiar    . Brokerii spun ca dezinteresul investitorilor la
    Bursa a atins deja cote alarmante si ca piata va continua sa fie
    marcata de apatie pana la listarea Fondului Proprietatea.