Exporturile ieftine ale Chinei ar putea suferi astfel, dupa ce
demnitarii americani, atat ai puterii, cat si cei ai opozitiei au
lansat un proiect de rezolutie care apreciaza ca yuanul chinezesc
este subventionat de stat, ceea ce ar impune introducerea de catre
SUA a unor noi taxe vamale asupra marfurilor provenite din
China.
Cititi mai multe despre deprecierea yuan-ului
pe www.zf.ro.
De-a lungul anilor, Italia a invatat lectia dura ca nu poate
concura cu China in ce priveste preturile. Asa ca visul oamenilor
de afaceri a fost ca Italia urma sa vanda calitate, nu cantitate.
De secole, orasul medieval fortificat Prato, de langa Florenta, a
produs unele dintre cele mai bune tesaturi ale lumii, devenind un
simbol pentru curentul sic “Made in Italy”. Si apoi au venit
chinezii.
Muncitorii chinezi, mai intai cativa imigranti, apoi zeci de
mii, au inceput sa se stabileasca in Prato la sfarsitul anilor ’80.
Ei au transformat centrul de referinta in textile intr-unul de
productie de masa de tesaturi ieftine, imbogatindu-i pe multi,
starnind frustrari si alimentand recent ciocniri care au adus in
schimb acuze de intoleranta si ipocrizie.Orasul este acum cea mai
mare aglomerare urbana de chinezi din Europa – unii cu forme
legale, cei mai multi fara. Aici, in inima Toscanei, muncitorii
chinezi muncesc 24 de ore din 24 in circa 3.200 de ateliere facand
haine, pantofi si accesorii ieftine, adeseori cu materiale
importate din China, care se vand in magazinele ieftine si in cele
cu preturi medii din lumea intreaga.
E o problema “Made in Italy”: cu acceptul institutiilor slabe
ale Italiei si in conditiile marii tolerante de aici fata de
eludarea legilor, chinezii au facut sa se confunde “Made in China”
cu “Made in Italy”, subminand atuurile Italiei si capacitatea ei de
a promova produsele italiene ca fiind exclusiv pentru clientela
pretentioasa. O parte din nemultumire este culturala: ambianta
clasica italiana a orasului lasa locul acum unui fel de oras
chinezesc cu inscriptii in italiana si chineza, iar la bacanii se
vinde mancare importata din China.
Dar ce pare sa-i deranjeze cel mai mult pe unii italieni este ca
veneticii ii bat la propriul lor joc – evaziunea fiscala si
stralucitoarele metode de a naviga prin binecunoscuta birocratie
incalcita a Italiei – si au creat un nou sector infloritor de
economie subterana, in vreme ce multe dintre firmele locale din
Prato au inchis portile. Rezultatul este o combinatie toxica intre
ramasite de temeri cu privire la imigratie si de temeri privind
viitorul economiei.
“Acesta ar putea fi viitorul Italiei”, avertizeaza Edoardo Nesi,
comisarul cultural al provinciei Prato. “Italia ar trebui sa aiba
grija la aceste riscuri.”Situatia a evoluat dincolo de controlul
autoritatilor fiscale si pentru imigratie. Potrivit Bancii Italiei,
chinezii din Prato trimit in fiecare zi cate 1,5 milioane de dolari
in tara natala, in principal castiguri din comertul cu textile si
tesaturi. Profituri de asemenea amploare nu sunt insa raportate la
fisc, iar unii oficiali spun ca asiaticii prefera sa-si repatrieze
profiturile decat sa investeasca pe plan local. Conform
autoritatilor, crima organizata – chineza si italiana – e in
crestere, implicand nu doar importuri ilegale de materii prime, dar
si trafic de fiinte umane, prostitutie, jocuri de noroc si spalare
de bani.
Restul Italiei urmareste cu atentie situatia. “O multime de
companii din Emilia Romagna, Puglia si Veneto se tem ca mediul lor
sa nu ajunga la fel ca in Prato”, spune Silvia Pieraccini, autorul
cartii “Asediul chinezesc”, despre ascensiunea “modei pronto” sau a
economiei “fast fashion”. Tensiunile s-au accentuat de cand
autoritatile italiene au efectuat in primavara raiduri in
atelierele care foloseau munca la negru si s-au acutizat si mai
mult la sfarsitul lui iunie, cand procurorii italieni au arestat 24
de suspecti si au anchetat 100 de firme din regiunea Prato.
Acuzatiile mergeau de la spalare de bani pana la prostitutie,
escrocherie si etichetarea unor produse importate cu “Made in
Italy”.
Si totusi, multi chinezi din Prato sunt ofensati de ideea ca ei
ar fi tras in jos orasul.”Daca nu veneau chinezii in Prato, ar mai
fi existat moda pronto?”, se intreaba Matteo Wong, 30 de ani,
nascut in China si crescut aici, care conduce un oficiu de
consiliere pentru imigrantii chinezi. “Au luat cumva chinezii
locurile de munca ale italienilor? Dimpotriva, au oferit multe
locuri de munca italienilor. “In ultimele luni, Prato a devenit un
punct de tensiune diplomatica. Oficialii italieni spun ca guvernul
chinez nu a facut suficient pentru problema imigrantilor ilegali si
depun eforturi pentru un acord bilateral cu China ca sa-i
identifice si sa-i deporteze pe acestia.E de asteptat ca Prato sa
ajunga pe agenda vizitei din octombrie a premierului chinez Wen
Jiabao la Roma.
“Regele”, un timbru mic cu valoarea de un dolar, a aparut
dintr-o eroare a Postei Chineze, care, in anul 1897, a tiparit in
total treizeci si doua de timbre pe care scrisul era prea mic
pentru a putea fi citit. Suma pentru care s-a adjudecat timbrul se
inscrie in ultimele tendinte in domeniu, dat fiind ca in ultima
vreme a crescut interesul pentru marcile postale chinezesti si
asiatice. In unele cazuri, preturile au crescut chiar si de patru
ori in ultimele optsprezece luni.
Un pret mare (echivalentul a aproape 100.000 de euro) s-a platit
si pe o coala de timbre Maimuta Rosie, care prezinta maimute negre
pe fundal rosu. Aceste timbre nu sunt raritati, dar atractia in
cazul lor vine din faptul ca au fost tiparite in anul Maimutei de
Aur (1980), considerat extrem de bun, precum si culoarea rosie,
care este simbol de prosperitate. Printre cumparatori nu se numara
numai colectionari chinezi cu dare de mana, ci si investitori din
alte zone ale lumii, care isi procura timbre in speranta ca vor
scoate un profit bun peste ceva timp.
Vedeti dumneavoastra, personaje de calibru ale politicii
americane s-au codit in repetate randuri sa faca ceva in legatura
cu manipularea de catre China a propriei monede, cel putin partial
din teama ca nu cumva chinezii sa se opreasca din cumparat
obligatiunile noastre. Si totusi, in actualul climat, achizitiile
Chinei nu ne fac bine, ci rau. Japonezii inteleg asta. Noi de ce
nu?
Putina istorie: daca discutia despre politica monetara chineza
pare confuza, este doar pentru ca multi nu sunt dispusi sa
priveasca in fata realitatea bruta si simpla, ca Beijingul
subevalueaza deliberat moneda nationala.
Consecintele acestei politici sunt si ele brute si simple: de
fapt, China suprataxeaza importurile, in vreme ce-si subventioneaza
exporturile, alimentand un urias excedent comercial. S-ar putea sa
vedeti teorii cum ca surplusul comercial al Chinei n-are nimic de a
face cu politica sa monetara; daca ar fi asa, ar fi o premiera in
istoria lumii. O moneda subevaluata promoveaza intotdeauna
excedentele comerciale, iar China nu face exceptie.
Si intr-o economie globala in depresiune, orice tara cu un
excedent comercial artificial fura altor state mult-necesarele
vanzari si locuri de munca. Din nou, oricine spune altceva sustine
ca de fapt China este cumva exceptata de la logica economica
aplicabila tuturor celorlalti.
Deci ce-ar trebui sa facem? Oficialii americani au incercat sa
se inteleaga cu omologii chinezi, sustinand ca o moneda mai
puternica ar fi in interesul Chinei. Au dreptate: o moneda
subevaluata promoveaza inflatia, erodeaza salariile reale ale
muncitorilor si risipeste resursele tarii. Dar in vreme ce
manipularea monedei este rea pentru China ca atare, ea e buna
pentru influenta politica a companiilor chinezesti, multe dintre
ele detinute de stat. Asa ca manipularea monetara merge
inainte.
Din vreme in vreme, oficialii americani au tot anuntat progrese
in problema monedei; de fiecare data s-a dovedit insa ca au fost
trasi pe sfoara. In iunie, Timothy Geithner, ministrul de finante,
a laudat anuntul Chinei ca va trece la un curs de schimb mai
flexibil. De atunci, yuanul a crescut cu un maret 1% (da, ati citit
bine) fata de dolar – mare parte din crestere petrecandu-se in
ultimele saptamani, inaintea anuntatelor audieri pe teme monetare
din Congres. Si de vreme ce dolarul a scazut fata de toate marile
valute, avantajul artificial de cost al Chinei a crescut, de
fapt.
Evident, nimic nu se va intampla pana cand sau daca Statele
Unite nu vor arata ca sunt dispuse sa ia acele masuri normale
atunci cand o alta tara isi subventioneaza exporturile: sa impuna
un impozit suplimentar temporar, care sa anuleze subventia. De ce o
astfel de masura nu a fost niciodata pusa in discutie?
Un raspuns, dupa cum am sugerat deja, este teama de ce s-ar
putea intampla daca Beijingul se opreste din cumpararea de bonduri
americane. Dar aceasta frica e complet nelalocul ei: intr-o lume ce
abunda de rezerve si economisiri in exces, n-avem nevoie de banii
Chinei – in special pentru ca Rezerva Federala ar putea si ar
trebui sa cumpere orice obligatiune pe care chinezii ar scoate-o la
vanzare.
E adevarat ca dolarul ar scadea daca Beijingul ar decide sa
renunte la unele dintre activele americane pe care le detine. Dar
asta ar ajuta de fapt economia americana, facandu-ne exporturile
mai competitive. Intrebati-i pe japonezi, care nu mai vor sa le mai
cumpere China obligatiunile, pentru ca aceste achizitii intaresc de
fapt yenul.
Pe langa nejustificatele temeri financiare, exista si o cauza
mai sinistra a pasivitatii americane: teama mediului de afaceri de
represaliile chinezesti.
Ganditi-va la o chestiune complementara: subventiile evident
ilegale oferite de statul chinez industriei sale de energie verde.
Aceste subventii ar fi trebuit sa duca la o plangere formala a
companiilor americane; in realitate, singura organizatie dispusa sa
inainteze o plangere a fost sindicatul metalurgistilor. De ce? Dupa
cum a relatat The New York Times, “companiile multinationale si
asociatiile comerciale din domeniul energiei verzi, ca si din alte
domenii, s-au codit sa inainteze plangeri, temandu-se de reputatia
oficialilor chinezi de a se razbuna pe joint-venture-urile din tara
lor si de a merge pana la interzicerea accesului pe piata pentru
orice companie care se pune contra Chinei”.
Intimidari de acelasi fel au ajutat cu siguranta la descurajarea
actiunilor de pe frontul valutar. Asa ca e un moment bun sa ne
aducem aminte ca ceea ce e bun pentru companiile multinationale e
adesea rau pentru America, in special pentru muncitorii ei.
Asa ca aceasta e intrebarea: se vor lasa decidentii americani
speriati de fantomele financiare si pacaliti de actiunile de
intimidare contra companiilor? Vor continua sa nu faca nimic in
fata politicilor ce favorizeaza interesele speciale ale Chinei,
deopotriva pe seama muncitorilor chinezi si a celor americani? Sau
vor lua masuri in cele din urma? Tineti aproape.
Nu in toate regiunile, insa. Potrivit celui mai recent studiu
Manpower privind intentia de angajare, cele mai multe planuri de a
recruta forta de munca le au angajatorii din China, Taiwan,
Brazilia si India. Din nefericire pentru romani, angajatorii din
tarile europene sunt inca sceptici la acest capitol, in coada
clasamentului mondial, cu previziunile cele mai proaste in ceea ce
priveste recrutarile, aflandu-se trei tari europene, respectiv
Grecia, Italia si Republica Ceha.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Raportul subliniaza ca unele dintre aceste actiuni ale Chinei
sunt pozitive, constand in actiuni umanitare si eforturi de stopare
a pirateriei, dar alte actiuni sunt menite sa ofere Chinei o zona
mai extinsa de exercitare a puterii.
Pentagonul precizeaza in raport ca Republica Chineza detine cel
mai activ program balistic si de rachete de croaziera din lume.
Totodata, China ar putea incepe anul acesta construirea de
portavioane, pentru care a instruit deja piloti.
Cei care merg pe litoral si vor sa stea doar o noapte scot din
buzunare intre 25 de lei si 220 de euro, in functie de
confortul pe care il prefera, socoteste Gandul; cel mai
ieftin este la pensiunile din Costinesti si 2 Mai, iar cel mai
scump la cinci stele la Mamaia. Cum poti castiga bani mancand
gratis la restaurant: ce inseamna sa lucrezi pentru servicii de
mystery shopping si cine poate deveni “client misterios”.
“Romania expirata” este o analiza a
Evenimentului Zilei despre infrastructura rutiera si
feroviara, cea de incalzire si canalizare, plus constructiile,
totul aflat in nevoie urgenta de modernizare; oficialii sustin
mereu ca nu sunt bani, iar peisajul urban si rural se degradeaza
continuu. Bilantul banilor europeni: Romania a absorbit doar 10%
din banii europeni alocati prin instrumentele structurale si 12%
din cei pentru agricultura, dar a contribuit la bugetul UE cu 2,35
miliarde euro mai mult.
Cei care primesc venituri din drepturi de proprietate
intelectuala au fost bagati in ceata de neclaritatile noilor
reglementari fiscale, scrie Adevarul; ordonanta spune una,
normele de aplicare alta, iar consultantii incearca sa clarifice incoerenta
autoritatilor. Romania ramane pe dinafara in proiectul South
Stream, sustine acelasi ziar, explicand ca statele din sud-estul
Europei incep deja sa-si imparta portiunea terestra a conductei
South Stream si sa-i stabileasca ruta in functie de propriile
interese.
Ambasadorul roman in China se plange, intr-un
interviu pentru Romania Libera, de absenta unui plan de
afaceri serios pe axa Bucuresti-Bejing, sugerand ca Bucurestiul nu
stie sa profite de relatiile politice dintre cele doua tari.
Cotatia graului, care a atins un nivel-record la bursa, nu va
influenta pretul painii autohtone cel putin pana in
noiembrie-decembrie, intrucat procesatorii au stocuri de grau
pentru urmatoarele 3-4 luni.
Speriati de caderi, 1.700 de investitori au plecat de pe Bursa,
scrie Ziarul Financiar; mai exact, conturile de investitii
pe Bursa deschise la brokeri, banci si administratori s-au
prabusit in primul semestru pana la un nivel similar anului 2008 –
prima scadere dupa patru ani de cresteri consecutive. Bergenbier,
al treilea producator de bere, inchide complet fabrica de la Blaj,
iar fabrica de malt, care opera in aceeasi zona, a fost deja oprita
incepand de luna trecuta.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
În funcţie de cât de rapid va creşte cursul de schimb al
yuanului, China ar putea depăşi şi SUA peste aproximativ 15 ani,
potrivit proiecţiilor Băncii Mondiale, grupului american Goldman
Sachs şi altor instituţii financiare.
Economia chineză a fost anul trecut foarte aproape de a depăşi
Japonia, astfel că anunţul lui Yi nu a constituit o surpriză.
“China este de fapt acum a doua mare economie a lumii”, a spus
oficialul într-un interviu acordat revistei China Reform.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro