BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Pescarii incep sa faca sport

    “Sportul va fi a doua mare divizie din cadrul Gipo, dupa cea de pescuit si vanatoare”’, explica Horia Galateanu, directorul general al Gipo, de ce din doua firme separate va ramane pe piata una singura.

    Din 2006, de cand a fost preluata de fondul de investitii Gemisa, Gipo s-a dezvoltat pe patru directii: pescuit si vanatoare, sport, camping si gradinarit, dintre care segmentul de produse de pescuit si vanatoare inseamna in jur de jumatate din afacerile companiei.

    “Iar intarirea in special a diviziei de sport ar asigura venituri ridicate companiei indiferent de sezon”, afirma Galateanu. Sport Distribution Group a avut vanzari de 1,6 milioane de euro anul trecut.

    Cele doua companii urmeaza sa finalizeze proiectul de fuzionare in cel mult trei luni, in functie “de cat dureaza birocratia oamenilor din birouri”, spune directorul general al Gipo.

    In noul format, tinta Gipo pentru urmatorii trei ani vizeaza afaceri de 50 de milioane de euro, de peste trei ori mai mari decat obiectivul de circa 15 milioane de euro fixat pentru anul in curs. Astfel de cifre sunt extrem de ambitioase, dat fiind ca in 2007, compania a avut o cifra de afaceri de doar circa sapte milioane de euro.

    Pentru a-si urmari aceasta tinta, Gipo are in plan sa isi extinda reteaua de magazine proprii, dar totodata si pe cea de francize. Compania a deschis luna trecuta primul magazin in franciza la Petrosani, iar Galateanu sustine ca pana in 2011 va mai deschide alte 30 de francize, plus circa 25 de magazine proprii, care sa completeze reteaua actuala de 19 magazine.

    Cea mai recenta investitie a Gipo este insa la Baneasa Shopping City, unde vor fi deschise saptamana viitoare doua magazine. Unul dintre ele va fi primul monobrand al producatorului japonez de echipament sportiv Asics, care ocupa un spatiu de 50 de metri patrati, iar cel de-al doilea va comercializa exclusiv brandul Diadora pe un spatiu dublu. Ambele magazine au necesitat o investitie totala de aproximativ 200.000 de euro.

    Sport Distribution Group opereaza deja doua magazine Diadora, in Bucuresti si Pitesti, iar in trei ani numarul lor ar urma sa se dubleze. “Vom deschide inca trei magazine, toate in Bucuresti, in Lake Park Plaza, Sun Plaza si probabil Grand Arena. In primele doua dintre aceste centre comerciale intram si cu brandul Asics”, precizeaza Horia Galateanu. In ceea ce priveste magazinele Gipo, compania si-a bugetat investitii de circa jumatate de milion de euro pentru deschiderea a trei magazine proprii in acest an, pe suprafete de 200-400 mp.

    Dezvoltarea prin magazine proprii si prin francize urmareste sa creasca ponderea retailului in afacerea Gipo, de la 25%, cat este acum, la 50% in urmatorii trei ani. Anul trecut, contributia distributiei a fost de 75% din totalul cifrei de afaceri. Prin retea proprie de distributie, compania vinde in retele ca Selgros, Carrefour sau Metro atat produsele care au consacrat-o, adica articole de pescuit, cat si schiuri, role, produse de gradinarit sau de camping. Divizia sportiva a Gipo concureaza cu magazine precum Nike, Lotto, Reebok, Adidas, Puma sau Hervis, in timp ce in segmentul ustensilelor de pescuit si vanatoare, Gipo isi imparte piata cu Arrow International (vanzari de peste 9 milioane de euro anul trecut) si Energofish (vanzari de circa 3 milioane de euro anul trecut).

  • Dan Sucu: investitile marilor comercianti depasesc 1 miliard de euro

    Conform reprezentantilor AMRCR, comertul modern reprezinta 35% din totalul pietei, intre 70 si 80% dintre furnizorii de produse alimentare fiind romani.

    "Nu se poate pune problema ca marii comercianti sa forteze preturile", declara Sucu, chiar daca sunt diferente foarte mari intre pretul de vanzare la la taran si cel cu care ajunge produsul in final pe raftul marilor magazine. "Marjele de profit – plasate in jurul a 5% din rulaje – sunt un argument suficient de puternic pentru a sustine acest lucru", adauga Sucu.

  • Pohta lui Tariceanu: Ford la Craiova

    Poate cel mai fericit oficial prezent la semnarea acordului final de preluare a fabricii de la Craiova era vineri premierul Calin Popescu Tariceanu, cel care in perioada 1994-1997, in care a fost presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Auotmobile din Romania (APIA) reclama de fiecare data faptul ca guvernul de atunci nu face nimic pentru ceea ce el numea „problema Daewoo”.

    Insa Tariceanu avea inca un motiv de bucurie, acela ca reusise sa aduca Ford in Romania cu activitate de productie dupa ce la inceputul anilor 90, fostul sportiv Ion Tiriac reusise sa ii sulfe importul si distributia pe piata locala a marcii americane.

    Interesul pentru Ford al lui Tariceanu era datorat faptului ca bunicul sau fusese distribuitor al marcii americane in zona Cadrilaterului.

    Cu ocazia conferintei de presa ce a urmat semnarii oficiale a documentelor de preluare a fabricii de la Craiova de catre Ford, seful diviziei europene a grupului Ford, John Fleming a anuntat si ce automobil va fi produs in prima faza la Craiova – Transit Connect, o varianta de masina utilitara care este acum produsa in cadrul fabricii Ford din Turcia, o fabrica ce lucreaza la capacitate maxima.

    Primul model produs de Ford la Craiova va fi lansat, potrivit lui Fleming, citat de Mediafax, la jumatatea anului 2009, an in care vor fi vandute 30.000 de unitati. In 2010, uzina din Craiova va lansa o masina de dimensiuni reduse, care va fi vanduta pe piata locala si exportata in Europa. Uzina din Craiova va fi producatorul exclusiv al acestui model, a afirmat Fleming.

    Cititi aici cum a ajuns Ford sa preia fabrica de la Craiova si care sunt implicatiile acestei tranzactii.

    Presedintele Ford Romania va fi Dionisio di Campos, potrivit ZiaruluI Financiar, urmand a fi anuntati si un nou director financiar si nou director pentru resurse umane.

    Ford a anuntat ca va mentine actualul management al Automobile Craiova, dupa preluarea uzinei, numind, pana la preluarea actiunilor la Automobile Craiova, cativa observatori in echipa de management si cea de resurse umana, acestia urmand a fi condusi de spaniolul Dionisio di Campos.

  • Secretul miliardelor din Abu Dhabi

    Desi exista de treizeci de ani, fondul – Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi (ADIA) – a captat atentia de curand pe Wall Street si la Washington prin investitiile de marca pe care le-a facut in ultima vreme in Statele Unite si in alte parti ale lumii. Fondul ADIA si-a infiintat recent un departament care acum cumpara participatii in companii occidentale. Acest departament a stat in spatele investitiei de 7,5 miliarde de dolari (5,1 miliarde de euro) din noiembrie 2007 a ADIA in Citigroup, cea mai mare banca americana, si tot el a achizitionat o participatie extinsa la Toll Brothers, unul dintre cei mai mari constructori rezidentiali din SUA.

    “Exista ideea ca Abu Dhabi n-ar trebui sa fie un simplu pion pe harta”, spune Frauke Heard-Bey, un istoric care a scris o carte despre evolutia politica a Emiratelor Arabe Unite. „Daca au banii care le permit sa cumpere companiile pe care le doresc, de ce sa nu o faca? De ce sa nu se impuna?“

    ADIA este cel mai mare dintre toate fondurile suverane din lume – rezervoare gigantice de bani controlate de guverne cu vaste lichiditati la dispozitie, in special din Asia si Orientul Mijlociu. Dar Abu Dhabi, cel mai bogat dintre cele sapte emirate arabe, ofera putine date despre fondul sau. Putini din exterior stiu cu siguranta unde investeste ADIA sau cat de multi bani controleaza. Iar secretomania lasa imaginatia sa zboare: unele estimari sustin ca marimea fondului ar depasi o mie de miliarde de dolari.

    La un moment dat, ADIA va ajunge cu siguranta si la acel prag. Dar pentru moment bancherii, fostii angajati si analistii familiarizati cu activitatea fondului il estimeaza la 650-700 de miliarde de dolari (peste 455 de miliarde de euro) – valoare de 15 ori mai mare decat cea a unui fond de investitii american de talia Fidelity Magellan Fund. In total, fondurile guvernamentale din state precum Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Singapore, China si Rusia controleaza impreuna peste 2.000 de miliarde de dolari (1.300 de miliarde de euro), suma care ar putea ajunge la aproape 12.000 de miliarde pana in 2015, spun analistii.

    Asemenea ordine de marime, in conditiile unor atitudini tot mai agresive abordate de ADIA si de alte fonduri suverane, au starnit ingrijorari ca acesti investitori de stat isi vor folosi bogatia si pentru interese politice, nu doar pentru ratiuni de castig financiar.

    Secretomania din jurul ADIA a atras si ea suspiciuni. Fondul nu are departament de comunicare interna, desi sustine ca tocmai pregateste infiintarea unuia. Cand liderii de fonduri suverane din toata lumea s-au reunit in februarie la Davos, in Elvetia, pentru Forumul Economic Mondial, niciunul dintre oficialii ADIA nu a considerat necesar sa apara. Conducerea ADIA a refuzat sa faca vreun comentariu pentru acest articol. In multe privinte, tensiunea dintre dimensiunile de mamut ale ADIA – fondul este de doua ori mai mare decat cel al statului norvegian, considerat al doilea fond suveran ca marime din lume – si caracterul sau opac este reliefata de investitia in Citigroup.

    De la nasterea ADIA in 1976, fondul a urmat o abordare conservatoare in ce priveste investitiile. Si-a incredintat activele unor manageri financiari straini si a achizitionat participatii in companii luand in calcul locul pe care acestea il ocupau in componenta unor indici bursieri de referinta precum Standard & Poor’s 500. ADIA este si unul dintre cei mai mari investitori institutionali in fonduri speculative si de private equity. Aceasta abordare a slujit bine ADIA si reflecta ideea larg impartasita ca scopul ultim al fondului este sa fie rezerva financiara pentru Abu Dhabi atunci cand veniturile din petrol nu vor mai fi atat de robuste ca acum. Cu toate acestea, beneficiind de consilierea unui sir intreg de bancheri straini care au lucrat la ADIA in anii ’70 si ’80, fondul a alocat mari parti din fondurile sale achizitiei de actiuni. Acum, in jur de 65% din activele sale – adica 450 de miliarde de dolari – sunt investite in actiuni, sustin bancherii. In prezent, fondul are un randament anual de 10-20%, spun cei care au cunostinte despre strategia de investitii a fondului.

    Cu titeiul ajuns la 100 de dolari pe baril, bancherii si analistii estimeaza ca Abu Dhabi are un excedent de cel putin 50 de miliarde de dolari anual. Data fiind populatia redusa a emiratului, 80% din ea fiind de fapt straini, nici chiar cele mai generoase politici sociale si de investitii nu sunt in stare sa stirbeasca aceasta suma. In trecut, mare parte din surplusul de numerar al emiratului s-a dus catre ADIA, desi infiintarea in urma cu doi ani a unui alt fond mai mic, Consiliul de Investitii din Abu Dhabi, a dus la reducerea fluxului de capital catre ADIA, sustin analistii.

  • Newarch creste cu 30%

    In 2007, companiile din cadrul grupului – printre care se numara distribuitorul de medicamente Montero si lantul de farmacii Remedio – au raportat o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro, in crestere tot cu 30% fata de 2006.

    Activele companiilor totalizau circa 130 de milioane de euro, dar "nu toate valorile au fost actualizate", a explicat Tudorache.

    Afacerile din domeniul farmaceutic au deocamdata cea mai mare pondere in veniturile holdingului, in conditiile in care Montero a avut anul trecut afaceri de circa 100 de milioane de euro, iar lantul de farmacii a avut venituri de aproape 20 de milioane de euro.

    Treptat, activitatile imobiliare vor deveni din ce in ce mai importante, in conditiile in care Newarch deruleaza in prezent trei proiecte imobiliare in valoare de 140 de milioane de euro in parteneriat cu grupul islandez Milestone. In plus, un alt parteneriat cu dezvoltatorul austriac UBM presupune constructia unui parc logistic la Chitila, investitie estimata tot la 140 milioane de euro.

    Unul dintre proiectele pregatite de Newarch este constructia unui sediu de birouri de mari dimensiuni in zona Politehnica. "Vrem sa avem o prezenta puternica si la nivel imobiliar. Vom face un sediu la nivelul celor detinute de BRD sau BCR", a spus astazi Radu Tudorache.

    Potrivit acestuia, grupul a alocat 80 de milioane de euro pentru imobilul care se va construi pe un teren ce a apartinut companiei Pumac, a carei activitate va fi relocata de Newarch pe o platforma industriala pe care o construieste in Pipera, unde va reloca companiile din sfera industriala pe care le detine.

    Newarch Investments planuia ca o mare parte dintre finantarile de care aveau nevoie aceste proiecte sa fie obtinute printr-o emisiune de obligatiuni de 100-200 de milioane de euro lansata pe piata romaneasca de capital.

    "Avem discutii pentru listarea obligatiunilor, dar acum semnalele de pe piata financiara sunt negative", a spus Tudorache. Ca urmare, emisiunea va fi amanata. "Avand in vedere ce s-a intamplat ieri pe piata americana (vanzarea bancii de investitii Bear Sterns la un pret de zece ori mai mic decat capitalizarea de acum o saptamana – n.red.), cred ca emisiunea va fi impinsa spre 2009", a adaugat reprezentantul Newarch.

  • Orasele romanesti vor fi resuscitate de investitorii straini

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Ford va atrage alte 2 firme puternice din industria auto in Romania

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Obie Moore va gestiona banii lui Patriciu intr-un fond global

    Obie Moore, 53 de ani, fost managing partner al casei de avocatura americane Salans in Romania, va deveni CEO-ul unui fond international de investitii al carui principal contributor va fi cel mai bogat om din Romania, Dinu Patriciu, prin Rompetrol Holding.

    Cititi mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Adama a atras si Morgan Stanley

    Adama Holding Public Ltd. a anuntat astazi finalizarea unei tranzactii de majorare de capital cu o valoare de peste 100 millioane de euro. Investitorii care au stat la baza majorarii de capital sunt Fondul Imobiliar de Situatii Speciale al Morgan Stanley si doi dintre actionarii existenti ai Adama, banca globala de investitii Lehman Brothers si Immoeast, companie de investitii imobiliare cu sediul la Viena, se arata intr-un comunicat transmis de Adama.

    Cei trei fondatori Adama, David Flusberg (Presedinte), Dvir Cohen-Hoshen (CEO) si Isaac Cohen-Hoshen (COO), au participat de asemenea la majorarea de capital.

    Potrivit comunicatului, mai mult de 85% din suma va fi directionata catre capitalul primar al companiei pentru a finanta planurile de expansiune Adama pe pietele din Romania, Ucraina si Turcia.
    David Flusberg, Presedinte si co-fondator Adama, a declarat: "Aceasta tranzactie, a patra majorare de capital din ultimii 2 ani si jumatate, accelereaza dramatic abilitatea companiei de a-si extinde portofoliul de proiecte de calitate pe pietele targetate".

    Adama Holding are sediul central la Bucuresti si activeaza in 19 orase diferite din Romania, Ucraina, Turcia, Moldova si Croatia. Dezvoltatorul are un portofoliu de 51 de proiecte, care prevad constructia a peste 2,5 millioane de metri patrati, in special pe segmentul rezidential mediu. Compania a finalizat deja doua proiecte, iar alte zece sunt la aceasta data in constructie. Adama este organizata si condusa intern, avand o platforma operationala cuprinzand aproape 140 de persoane.

    Grupul de investitii Morgan Stanley este din ce in ce mai prezent pe piata romaneasca, unde a cumparat societatea de brokeraj HTI Valori Mobiliare si participatii la firmele Romcab si Imotrust Arad. La nivel international, Morgan Stanley are in administrare active imobiliare de peste 88 de miliarde de dolari.

  • Investitiile in economie au crescut cu 29% in 2007

    Cea mai mare pondere – 46% – a revenit investitiilor in utilaje, inclusiv mijloace de transport, urmata la distanta foarte mica de investitiile in lucrari de constructii noi (45,4%). Alte cheltuieli au constribuit cu 8,6% din totalul investitiilor, potrivit datelor comunicate de INS.

    39% din valoarea investitiilor s-au concretizat in industrie, alte aproximativ 34% fiind alocate investitiilor in domeniul comertului si serviciilor. In constructii, s-au concretizat aproape 14% din totalul investitiilor, in timp ce pentru agricultura au fost alocate doar 1,46% din cele 68,4 miliarde de lei, alte ramuri beneficiind de restul de 11,5%.