Obie Moore, 53 de ani, fost managing partner al casei de avocatura americane Salans in Romania, va deveni CEO-ul unui fond international de investitii al carui principal contributor va fi cel mai bogat om din Romania, Dinu Patriciu, prin Rompetrol Holding.
Cititi mai multe amanunte pe www.zf.ro
Adama Holding Public Ltd. a anuntat astazi finalizarea unei tranzactii de majorare de capital cu o valoare de peste 100 millioane de euro. Investitorii care au stat la baza majorarii de capital sunt Fondul Imobiliar de Situatii Speciale al Morgan Stanley si doi dintre actionarii existenti ai Adama, banca globala de investitii Lehman Brothers si Immoeast, companie de investitii imobiliare cu sediul la Viena, se arata intr-un comunicat transmis de Adama.
Cei trei fondatori Adama, David Flusberg (Presedinte), Dvir Cohen-Hoshen (CEO) si Isaac Cohen-Hoshen (COO), au participat de asemenea la majorarea de capital.
Potrivit comunicatului, mai mult de 85% din suma va fi directionata catre capitalul primar al companiei pentru a finanta planurile de expansiune Adama pe pietele din Romania, Ucraina si Turcia.
David Flusberg, Presedinte si co-fondator Adama, a declarat: "Aceasta tranzactie, a patra majorare de capital din ultimii 2 ani si jumatate, accelereaza dramatic abilitatea companiei de a-si extinde portofoliul de proiecte de calitate pe pietele targetate".
Adama Holding are sediul central la Bucuresti si activeaza in 19 orase diferite din Romania, Ucraina, Turcia, Moldova si Croatia. Dezvoltatorul are un portofoliu de 51 de proiecte, care prevad constructia a peste 2,5 millioane de metri patrati, in special pe segmentul rezidential mediu. Compania a finalizat deja doua proiecte, iar alte zece sunt la aceasta data in constructie. Adama este organizata si condusa intern, avand o platforma operationala cuprinzand aproape 140 de persoane.
Grupul de investitii Morgan Stanley este din ce in ce mai prezent pe piata romaneasca, unde a cumparat societatea de brokeraj HTI Valori Mobiliare si participatii la firmele Romcab si Imotrust Arad. La nivel international, Morgan Stanley are in administrare active imobiliare de peste 88 de miliarde de dolari.
Cea mai mare pondere – 46% – a revenit investitiilor in utilaje, inclusiv mijloace de transport, urmata la distanta foarte mica de investitiile in lucrari de constructii noi (45,4%). Alte cheltuieli au constribuit cu 8,6% din totalul investitiilor, potrivit datelor comunicate de INS.
39% din valoarea investitiilor s-au concretizat in industrie, alte aproximativ 34% fiind alocate investitiilor in domeniul comertului si serviciilor. In constructii, s-au concretizat aproape 14% din totalul investitiilor, in timp ce pentru agricultura au fost alocate doar 1,46% din cele 68,4 miliarde de lei, alte ramuri beneficiind de restul de 11,5%.
Birourile retelei Ethos nu sunt intr-un spatiu luxos in inima Capitalei, ci alaturi de centrul logistic al retelei, care ocupa un spatiu de 2.500 mp inchiriati intr-o hala, in zona industriala cu strazi noroioase de la iesirea pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Firma s-a mutat in spatiul din zona Carrefour Militari doar de cinci luni. „Inainte nu aveam birouri si nici prea mult personal. Eu si inca 2-3 oameni faceam cam toata treaba in firma“, spune Ion Soloman, care a deschis impreuna cu sotia sa primul magazin – intr-o zona periferica din Bucuresti – in urma cu 16 ani. Afacerea pe care au pornit-o cei doi a ajuns anul trecut la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro. Soloman a intuit insa ca firma pe care a cladit-o are mai multe sanse de a inflori cu ajutor din exterior, motiv pentru care a intrat in discutii pentru gasirea unui partener care sa preia o parte din afacere, aducand si suficient capital ce-ar fi impulsionat dezvoltarea retelei. Inainte de a se angaja in vanzare, Ion Soloman s-a razgandit.
„Vom purta altfel discutiile anul viitor, pentru ca vom avea ca baza de negociere o retea cu vanzari cu peste 50% mai mari decat in 2007“, declara pentru BUSINESS Magazin Ion Soloman. In plus, Ethos are batute in cuie cateva proiecte ce urmeaza sa-i sporeasca rapid atractivitatea. Reteaua, ce numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, se va mari anul acesta cu inca patru spatii, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.
Soloman argumenteaza ca, spre deosebire de alti comercianti romani – ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare -, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care are acum o dimensiune ce-i ofera siguranta supravietuirii pe piata. Un partener insa i-ar fi putut asigura un suport pentru „a face mult mai multe intr-un timp mult mai scurt“. In plus, dimensiunea la care a ajuns deja reteaua cere un management mai strict, pentru ca „intr-o afacere de familie“, afirma antreprenorul, „partea emotionala («lasa-l in pace pe omul asta, ca lucram impreuna de zece ani») joaca un rol foarte important“ – iar „noi nu ne uitam foarte mult la indicatorii financiari“. De la un anumit punct insa, o afacere trebuie sa depaseasca libertatile antreprenoriatului si sa se alinieze unor rigori; „e nevoie de cineva care sa coordoneze activ si sa puna presiune pe cateva elemente-cheie, cum sunt profitul si costurile“. Prea multe tranzactii cu retele de supermarketuri nu au avut inca loc, iar interesul investitorilor se aprinde mai cu seama acum, dupa ce Carrefour a preluat reteaua Artima de la fondul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).
Mai ales ca tocmai francezii ce s-au extins, prin cumpararea Artima, pe segmentul supermarket „evalueaza in continuare orice oportunitate“, declara directorul general al Carrefour Romania, Jacobo Caller Celestino. Chiar daca accentul cade in acest an pe rebranduirea Artima, francezii vad in segmentul supermarketurilor cel ce va oferi cel mai mare ritm de crestere in anii urmatori, pentru ca „fata de alte formate ale comertului modern este subdezvoltat“, spune Caller.
2009 ii poate aduce lui Soloman pe de o parte un plus, iar pe de alta parte un minus. O putere mai mare in negocierea unui pret in vanzarea afacerii se poate dovedi un cutit cu doua taisuri. Reteaua Ethos s-ar putea dovedi prea scumpa pentru a mai gasi petitori, chiar daca abia o cifra de afaceri din acest an ar urma s-o aduca mai aproape de ceea ce oferea reteaua Artima in urma cu cativa ani, cand fondatorul Florentin Banu a vandut-o catre EI. Reteaua Artima, intrata din noiembrie 2007 in proprietatea francezilor de la Carrefour, avea in momentul in care a fost vanduta de fondatorul sau 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp.
Artima este de fapt singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de EI la preluare, in 2005 (pentru 12 magazine).
Pentru a ridica la randul sau miza, Soloman marseaza acum in cresterea afacerii, motiv pentru care are planuri pe toate directiile – de la investitii in cresterea numarului de magazine pana la completarea ofertei. „In urmatoarele saptamani vom face un studiu de piata sa vedem exact cum sunt vazute magazinele noastre de clienti si de cei ce nu intra in magazin“, spune Soloman, care recunoaste ca o vreme a cochetat cu ideea de a vinde din start toata afacerea. Discutii concrete a avut anul trecut cu un fond de investitii ce era interesat mai ales de cota de piata si de cifra de afaceri realizata de Ethos, explica Soloman. Negocierile au durat trei luni si „ajunsesem chiar sa facem simulari pe un format ideal de magazin“, dar au intervenit niste obstacole juridice. Alternativa oferita de acelasi petitor n-a fost multumitoare pentru Soloman, ce-ar fi trebuit sa renunte la controlul afacerii vreme de aproape un an inaintea vanzarii. „Poate am gresit, dar am crezut ca e un risc prea mare sa nu mai pot controla afacerea, care putea sa devina neatractiva.“ La negocieri au mai venit, in afara de fonduri de investitii, si comercianti, ca reteaua Match, care face parte din grupul Louis Delhaize, prezent deja pe piata romaneasca prin hipermarketurile Cora si prin reteaua de magazine de discount Profi.
Soloman recunoaste totusi ca n-a avut foarte multe oferte ferme de vanzare si stie si care sunt dezavantajele retelei pe care o conduce. Cel mai mare minus este ca dintre toate cele 16 spatii ale retelei, doar patru au suprafete mai mari de 400 mp. In plus, formatul nu e standardizat („ne-am adaptat magazinele in functie de dimensiunea spatiului“) si, nu in ultimul rand, reteaua nu e regionala, ci concentrata mai cu seama in Capitala.
Acum, obisnuit sa se implice pe toate palierele in luarea deciziilor, Soloman admite ca ii este inca foarte greu sa lase oamenii pe care i-a angajat sa-si faca treaba. Inainte insa, la inceputul anului trecut, a hotarat impreuna cu sotia sa sa formeze departamente specializate in firma – marketing, achizitii si resurse umane. Cel mai dificil moment psihologic a fost sa accepte cheltuielile cu noii angajati – de la salarii si pana la chiriile pentru birourile pe care le ocupa. „E greu sa scoti din buzunar dintr-o data cateva mii bune de euro lunar pentru un departament. Dar e profitabil in timp“, crede fondatorul Ethos, dand ca exemplu cei patru buyeri (achizitori) pe care i-a angajat anul trecut, de la care astepta sa-i aduca in 2008 un profit de 960.000 de euro. Pentru birouri si centrul logistic, Soloman a cumparat anul trecut un teren de 12.500 mp in apropierea zonei in care s-au mutat deja cu chirie, pentru ca Ethos avea nevoie imediata de spatiu, mai ales pentru depozit, iar firma de constructii a dat un termen de un an pentru lucrari. Intre timp, terenul si-a dublat valoarea („asa cum eu nu castig din comert“) si in saptamanile urmatoare i se va hotari „soarta“. „Daca nu construim nimic pe el imediat, o sa-l vindem, ca sa deblocam cash-ul“, spune Soloman. Tot pentru a avea acces la fonduri necesare in dezvoltare, firma va face contract de leasing pentru cele patru magazine ale caror spatii le are in proprietate „de pe vremea cand era la moda sa ai proprietati fizice“.
Dar, cine vrea sa participe trebuie sa plaseze mai multi bani decat ar da pe un teren sau un apartament: cel putin 550.000 de euro.
Romanii vor putea sa-si plaseze banii in piata imobiliara, fara batai de cap. Fondurile de investitii imobiliare vor cauta in locul lor cladiri sau terenuri care pot aduce profituri mari. Banii vor intra doar in proiecte cu potential sigur de crestere. Singura problema: accesul in fond!
Mai multe amanunte pe www.protv.ro
Raspunsul noului CEO al Telemobil, companie care opereaza sub brandul de telefonie mobila Zapp, la intrebarea asupra duratei mandatului sau in aceasta pozitie e „pana cand ne vom simti confortabil in acest business“. Dintr-un punct de vedere, Chris Bataillard are un statut interesant la Zapp: este propriul sau sef. Nu va renunta la functia de CEO pe care o detine in paralel la Zapp Holding, structura care coordoneaza cei doi operatori Zapp, din Romania si Portugalia. Cele doua fotolii de CEO pe care le detine la Bucuresti si Londra inseamna de doua ori mai multa presiune asupra celui care acum e responsabil cat se poate de direct pentru scoaterea din amorteala a exoticului operator CDMA in peisajul GSM european.
Primul interviu in aceasta calitate l-a prins pe Bataillard intre doua sedinte. In cea premergatoare discutase cu managementul Zapp ce tipuri de servicii mobile sunt cerute de consumatorii romani, iar dupa plecarea reporterului BUSINESS Magazin urma sa participe la sedinta care dezbatea ce anume poate din punct de vedere tehnic si comercial sa ofere Zapp consumatorilor. Chiar si in timpul discutiei se scuza ca trebuie sa plece 15 minute, pentru o intrevedere cu Vijay Srinivasagopalan, directorul de operatiuni.
Venirii lui Bataillard ii vor urma in viitorul apropiat o serie de lansari de produse noi (cel mai probabil, serviciul de internet mobil inclusiv in regim de roaming si eventual intrarea pe segmentul de convorbiri preplatite), cresterea numarului de angajati cu 10-15% pana la sfarsitul anului, de la 950 la finele lui 2007, si negresit ocuparea celor doua scaune ramase libere la sedintele din ultimele luni: cel al directorului de marketing si cel al directorului de resurse umane.
Americanul Bataillard il inlocuieste pe fostul CEO pana acum doua saptamani, Piermario di Pietro. Schimbarea de conducere de la Telemobil a fost operata imediat dupa ce unul dintre actionari, conglomeratul Saudi Oger, controlat de familia Hariri, a cumparat participatia, egala ca marime, a Qualcomm. „In orice afacere este dificil sa conduci un joint-venture 50/50. Qualcomm si-a atins obiectivul, iar acum si Saudi Oger poate obtine ce vrea din aceasta investitie“, explica aluziv cel care se afla la a treia achizitie a operatorului roman de-a lungul carierei. Pentru a intelege obiectivul Qualcomm, Bataillard muta discutia cativa ani in trecut. O va face de mai multe ori pe parcursul interviului pentru a explica fundamentele afacerii Zapp; fostul bancher de investitii trecut de prima tinerete e cea mai potrivita persoana sa faca asta gratie carierei sale incepute practic odata cu perioada pionieratului in telefonia mobila in Europa, dar si pentru ca, sub diverse forme, a fost tot timpul aproape de operatorul CDMA din Romania.
Pentru Qualcomm, investitia a fost una strategica la momentul intrarii in afacere, in 2000. Activitatea de baza, acum ca si atunci, consta in vanzarea de chipset-uri – componente in echipamente telecom – si punerea la dispozitie a brevetelor pe care le detine, printre care cel pentru tehnologia CDMA, concurenta GSM. In acea perioada de inceputuri, Zapp era primul care dezvolta la scara nationala o retea CDMA in banda de frecvente de 450 MHz. „Toti ceilalti operatori, de la China la Indonezia, Vietnam si Scandinavia, se uitau la Telemobil pentru a studia businessul. Asa ca pentru Qualcomm a fost mai important ca anumite lucruri sa fie facute pentru a promova CDMA 450“, spune Bataillard. „Cand am inceput Telemobil, Saudi Oger avea ca obiectiv sa aiba o investitie de succes, iar Qualcomm – sa aiba o retea CDMA 450 de succes proprie.“ Acum, piata CDMA este suficient de matura; doar in China sunt livrate anual 10 milioane de terminale care folosesc aceasta tehnologie.
Pretul tranzactiei este un subiect inchis. Pe site-ul Saudi Oger, informatia lipseste, iar comunicatul catre investitori de saptamana trecuta al Qualcomm, continand raportul financiar corespunzator ultimului trimestru fiscal, incheiat la 30 decembrie 2007, nu face referire distincta la amploarea acestei tranzactii. Indicii exista pe pagina de internet a Qualcomm – cel mai recent raport anual complet, cel din 2006, mentioneaza investitia in cei doi operatori Zapp din Romania si Portugalia prin intermediul firmei Inquam, adica cea prin care Qualcomm si Saudi Oger au controlat indirect Telemobil. „Am inregistrat pierderi de capital de 20 de milioane de dolari, respectiv 33 de milioane de dolari si 59 de milioane de dolari prin Inquam pe parcursul anilor 2006, 2005 si 2004, inclusiv o pierdere de 12 milioane de dolari rezultata din restructurarea din anul fiscal 2006“, se spune in raportul Qualcomm, care in 2006 inregistra un profit brut de 5,34 miliarde de dolari. Conform datelor disponibile la Ministerul Finantelor, Telemobil a avut in 2006 o cifra de afaceri de aproape 99 de milioane de euro si un profit net de 14 milioane de euro.
Raportul anual anterior, cel din 2005, mentiona cu privire la Inquam un amanunt de alta natura. Potrivit acestuia, Saudi Oger are dreptul sa cumpere actiunile Qualcomm la Inquam exercitandu-si aceasta optiune care urma sa expire nu mai tarziu de 14 mai 2008. Pretul de achizitie prevazut in acest caz era de aproximativ 66 de milioane de dolari, iar Qualcomm comunica actionarilor ca nu anticipa asigurarea unor finantari suplimentare catre Inquam.
"Luam in considerare una din cele doua optiuni", a declarat un manager al Mercedes, adaugand ca planul este intr-o faza incipienta. Reprezentantii producatorului german nu au dorit sa faca niciun comentariu.
Stirea in limba engleza poate fi accesata pe www.forbes.com
Vineri, lucrarile au fost intrerupte si mai multi muncitori maghiari au parasit localitatea din cauza lipsei de apa pentru prepararea cimentului. Cu toate acestea, potrivit publicatiei finlandeze citata de Clujeanul.ro, lucrarile de la Jucu evolueaza destul de bine, progresul vazandu-se chiar la un interval de cateva zile.
Din paginile HELSINGIN SANOMAT se deduce si faptul ca firma germana Goldbeck a incercat sa tina cat mai secreta investitia de 40 de milioane de euro de la Jucu. Si tot un aer misterios pluteste si asupra intregului santier deoarece weekend-ul trecut cei de la Nokia nu au permis accesul presei si nici nu doresc sa divulge progresele facute.
Ziarul finlandez aminteste chiar si de incidentul de acum doua saptamani, cand presa locala a suspectat fabricarea primului telefon la Jucu si, astfel, deschiderea fabricii. Dar si ca aceasta veste a cazut prost pentru cei 2.300 de muncitori Nokia din Bochum care tocmai aflasera ca vor fi concediati.
Fabrica Nokia de la Jucu urmeaza sa se deschida la jumatatea lunii februarie si sa functioneze la capacitate maxima in iunie sau iulie.
Clujeanul.ro a solicitat companiei Nokia o pozitie legata de aceasta informatie. Pozitia Nokia va fi publicata in momentul in care o vom primi.
"Ucraina este probabil cea mai avansata piata dupa Romania", spune oficialul Adama, companie care a fost fondata in 2004, in Bucuresti. Adama are in prezent investitii in mai multe ansambluri rezidentiale in Capitala si in mai multe orase din provincie, totalul apartamentelor aflate in diferite faze de constructie fiind de aproximativ 6.000.
In plus, Adama s-a extins in ultimii ani pe pietele din regiune, achizitionand mai multe loturi de teren sau alte proprietati imobiliare in Turcia, Ucraina, Moldova si Serbia, piete care vor atrage pe termen mediu intre un sfert si jumatate din investiile companiei.
Flusberg spune ca in Ucraina s-a construit foarte mult in ultimii zece ani, dar ca blocurile de locuinte au o arhitectura identica cu cea folosita inainte de 1990, acest fapt reprezentand o oportunitate pentru investitorii care vor veni "cu un produs occidental".
Astfel, randamentele care se pot inregistra in tara vecina sunt mai mari comparativ celor din Romania, presedintele si cofondatorul Adama mentionand insa ca orice tranzactie incheiata in Ucraina reprezinta o adevarata poveste. "Nu e atat de simplu precum sa cumperi un teren si sa faci un PUZ. Trebuie sa inchei parteneriate cu tot felul de localnici care au relatii, este dificil. Unii spun ca este dificil sa negociezi cu partenerii de afaceri romani, dar negocierile de aici sunt ca un picnic comparative cu ce este in Ucraina", mai spune David Flusberg.
Seful Adama estimeaza ca pe termen mediu vor creste si alte piete, precum Turcia, ponderea acestora in investitiile companiei urmand sa creasca inspre 50%. In acest moment, Adama are in derulare investitii in mai multe ansambluri rezidentiale, situate in Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Bacau si Suceava, portofoliul local de terenuri al dezvoltatorului fiind de 1,5 milioane de metri patrati.
In plus, Adama are in dezvoltare si o cladire de birouri in nordul Capitalei, care va avea o suprafata de 30.000 de metri patrati, Flusberg adaugand ca se analizeaza si posibilitatea realizarii unor parteneriate pentru dezvoltarea unor proiecte de spatii comerciale.
"Suntem in discutii avansate cu doua companii din Romania si probabil ca vom face o investitie in cel putin una dintre ele", a declarat Ondrej Bartos, senior investment director la MCI Management. El a adaugat ca pana la sfarsitul anului sunt planificate doar una sau doua investitii din cauza faptului ca fondul este activ de putina vreme in Romania, iar stadiul initial este dedicat in primul rand intelegerii pietei. Cel mai interesant sector este internetul potrivit reprezentantului polonez.
Fondul MCI Management a fost fondat in 1999, iar actiunile sale sunt tranzactionate pe bursa din Varsovia, unde are o capitalizare de aproximativ 400 de milioane de dolari (270 de milioane de euro). Portofoliul curent al fondului cuprinde actiuni la 24 de companii din Polonia, Cehia, Ucraina si alte tari din estul Europei. Una dintre ultimele achizitii, anuntata in septembrie anul trecut, a fost preluarea unei parti din operatorul bulgar de telecomunicatii prin Wimax Nexcom, in parteneriat cu un alt fond de investitii activ in Romania, Intel Capital. Termenii tranzactiei nu au fost facuti publici.
In Romania, fondul polonez este interesat in primul rand de companii internet, dar la nivel european urmareste pietele de IT, software, internet si telecomunicatii. "Tinta ideala in Romania este o companie internet, cu ceva vechime, dar inca aflata in stadiul initial de dezvoltare, care vrea sa creasca rapid in Romania sau chiar sa-si extinda afacerile catre alte piete si care are nevoie de 500.000 – 1 milion de euro investitii pentru acest proces", spune Ondrej Bartos.
Fondul de investitii nu a deschis inca un birou local in Romania, iar atributiile functiei de country manager ii apartin lui Bartos, de asemenea responsabil pentru Cehia si Slovacia. "Pot spune ca investim dintr-un fond care urmareste toate pietele central si est-europene, asa ca nu avem o suma rezervata Romaniei… Dar ne asteptam sa investim intre 0,5 si 1 milion de euro in 2008", a in-cheiat oficialul polonez.
Fondul si-a inceput operatiunile in Polonia si si-a extins treptat activitatea in Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ucraina si Romania. Pentru acest an sunt asteptate investitii in Ungaria, tarile baltice si ale fostei Republici a Iugoslaviei.
MCI Management a investit in 2006 peste 11,5 milioane de dolari (7,7 milioane de euro) in sase proiecte si a inregistrat un profit de 9,4 milioane de dolari (6,3 milioane de euro) la o valoare a portofoliului de 81 de milioane de dolari (54,4 milioane de euro). Pentru anul trecut, fondul estima ca portofoliul de investitii va atinge 230 de milioane de dolari (154,7 mil. euro) si un profit de 29 milioane de dolari (19,5 milioane de euro).
Investitiile MCI Management din 2007 s-au ridicat la 40 de milioane de dolari (27 de milioane de euro) si au fost plasate in cadrul a opt proiecte.
Anul trecut a fost marcat de primele investitii externe solide in companii romanesti online.
Fondul american de investitii Tiger Global Management a achizitionat un pachet minoritar de actiuni la Neogen, care detine site-ul de recrutare online bestjobs.ro, si o participatie la eJobs Group, care detine site-ul e-jobs.ro, valoarea totala a celor doua tranzactii depasind 10 mil. euro. Fondul olandez Wouver Investeringen a preluat de asemenea 7,5% din Neogen.