Tag: clienti

  • BNR cere băncilor să ia măsuri dacă la scadenţă clientul ia mai puţini bani decât a depus în depozit

     “La nivelul Băncii Naţionale a României s-au primit o serie de sesizări care vizează aspecte privind modalitatea prin care unele instituţii de credit procedează la modificarea dobânzilor bonificate la sursele atrase la termen de la populaţie în sens descrescător concomitent cu majorarea nivelului comisioanelor practicate generând, astfel, situaţii în care suma care revine deponentului (depozit plus dobândă aferentă) la momentul lichidării este sub valoarea depozitului la data constituirii. Mai mult, astfel de informaţii au fost intens mediatízate”, se arată în circulara transmisă de BNR în sistemul bancar şi obţinută de MEDIAFAX.

    Banca centrală a solicitat conducerilor instituţiilor de credit să ia măsuri pentru remedierea unor astfel de situaţii şi să le comunice până la finele acestei luni, invocând, pe lângă riscul reputaţional, şi prevederile legale privind practici bancare prudente în relaţia cu clientela.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone lansează serviciul de relaţii cu clienţii prin chat mobil

    Serviciul de chat mobil este disponibil, în acest moment, de luni până vineri, în intervalul 8:00-22:00, iar sâmbată, duminică şi de sărbătorile legale, între orele 8:00-18:00. În scurt timp, serviciul va fi accesibil 24/7, inclusiv pentru clienţii serviciilor de business. De asemenea, în perioada imediat următoare, serviciul de chat va fi disponibil şi în versiunea de browser MyVodafone.

    Pentru a intra în legătură, online, cu un consultant al serviciului de relaţii cu clienţii, utilizatorii trebuie fie să se autentifice în MyVodafone şi să acceseze butonul de chat, fie să activeze mai întâi chat-ul şi ulterior să se autentifice.

    “Serviciul de chat mobil vine să completeze portofoliul de canale prin care oferim asistenţă clienţilor Vodafone. Datele noastre au arătat că 70% dintre utilizatorii Vodafone care au un smartphone îşi doresc să interacţioneze cu consultanţii noştri prin chat mobil. În prezent, avem nouă canale de servicii de relaţii cu clienţi, constând în numere de telefon dedicate, email, forum, twitter, facebook şi chat mobil”, a spus Ana Alexe, Director Customer Operations.

    Traficul de date efectuat pe site-ul pentru mobil, în aplicaţie şi în chat este gratuit, pentru toţi utilizatorii Vodafone.

    Vodafone România este o divizie a grupului britanic Vodafone, cu aproximativ 419 milioane de clienţi la nivel global la sfârşitul lunii decembrie.

  • Raiffeisen anunţă ieftinirea creditelor în lei, la câteva ore după o decizie similară luată de BCR

    Raiffeisen Bank a lansat o campanie promotionala la creditele pentru nevoi personale in lei,  scazand dobanzile cu 3,25%, a anunţat creditorul.

    Astfel, dobanda creditelor de nevoi personale in lei coboara pana la 9,75% pe an.

    BCR reduce cu 1,25% dobânda la creditele de consum garantate cu ipotecă în lei

    „Creditam din ce in ce mai mult in moneda nationala, iar creditele pentru nevoi personale sunt 100% acordate in lei. Acum venim in intampinarea nevoilor clientilor cu o varianta avantajoasa de creditare in lei pe o perioada de cinci ani cu o dobanda de 9,75% pe an. In plus, pentru clientii de casa oferim sansa de a castiga premii atractive, prin tragere la sorti, in fiecare zi pana in 16 mai 2014” a spus Vladimir Kalinov, Vicepresedinte Retail, Raiffeisen Bank.

    Acordarea unui astfel de credit dureaza 24 de ore, pe baza urmatoarelor documente: adeverinta de venit, cartea de identitate si o factura de utilitati.

  • Veniturile UPC România au crescut anul trecut cu 8%, la peste 140 milioane de dolari

     “La nivelul anului 2013, baza de clienţi a crescut şi am reuşit să majorăm şi veniturile companiei cu 8%, la peste 140 milioane de dolari, cel mai ridicat ritm din ultimii ani. Creşterea portofoliului s-a manifestat şi în zona clienţilor rezidenţiali, cât şi pe segmentul corporate. Pe rezidenţial, vectorul care a condus la creşterea numărului de clienţi a fost internetul şi credem că în continuare va susţine avansul bazei de clienţi, pe piaţa din România fiind în continuare loc de creştere”, a declarat directorul general al companiei, Severina Pascu, într-o conferinţă.

    La nivelul anului 2012, potrivit datelor Liberty Global, UPC România a consemnat venituri de 130 milioane de dolari, de la 143,5 milioane de dolari în 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.


    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Are 27 de ani şi a renunţat la antreprenoriat ca să muncească pentru alţii: le-a mărit afacerea de zece ori în criză

    AM TRECUT PRINTR-UN PROCES DE RECRUTARE CARE A CONSTAT ÎN CINCI INTERVIURI, DINTRE CARE DOUĂ ÎN BUDAPESTA, IAR INTERVIUL FINAL  S-A DESFĂŞURAT ÎNTR-UN APARTAMENT DIN VITAN„, descrie Octavian Moroianu, business partner al furnizorului de soluţii pentru pardoseli Decor Floor, unul dintre momentele definitorii în carieră. Avea 23 de ani atunci, iar poziţia pentru care aplica era de sales team leader al companiei ungureşti ce avea ca business principal vânzarea de mochetă medium şi premium către corporaţii.

    A acceptat jobul în pofida sediului improvizat într-un apartament al firmei şi la 27 de ani conduce operaţiunile subsidiarei locale a companiei. Din momentul când a fost recrutat, filiala din România a crescut de zece ori: de la o cifră de afaceri de 230.000 euro în 2009 la 2,6 milioane de euro anul trecut.

    Afacerea Decor Floor este împărţită în două segmente, în funcţie de tipul de client: divizia de retail şi divizia de contract business, care reprezintă motorul businessului. Ambele vând soluţii pentru pardoseli din categoria medium şi premium, dintre care comercializarea mochetei reprezintă 65% din activitate. Cei mai mulţi clienţi sunt companii multinaţionale şi companiile care se ocupă de construcţii de spaţii, partea de retail ocupând 10% din afacere, fiind lansată de mai puţin de doi ani.

    CONCOMITENT CU CREŞTEREA CIFREI DE AFACERI, FIRMA S-A MUTAT DIN APARTAMENTUL DIN CARTIERUL VITAN AL CAPITALEI ÎNTR-UN SPAŢIU DE BIROURI ÎN ZONA UNIRII ÎN CARE AU INVESTIT CIRCA 100.000 DE EURO, iar apoi în showroomul Point Zero Casa – destinat în special diviziei de retail a companiei, din zona Pipera. Un al doilea showroom a fost deschis în Târgu-Mureş, iar pe viitor există planuri de extindere în mai multe oraşe mari ale ţării.

    RECRUTAREA LUI MOROIANU S-A DESFĂŞURAT ÎNTR-UN MOMENT-CHEIE AL COMPANIEI UNGUREŞTI, ÎN CARE REPREZENTANŢII ACESTEIA HOTĂRAU DACĂ SE JUSTIFICĂ SĂ PĂSTREZE FILIALA DIN ROMÂNIA. Decor Floor a intrat pe piaţa locală în 2005, urmând unul dintre clienţii-cheie ai companiei, OTP Bank, singurul proiect în afara băncii fiind centrul comercial Polus Center din Cluj. Odată ce OTP şi-a blocat activitatea de expansiune, conducerea companiei avea ca alternative fie închiderea firmei, fie resuscitarea acesteia.

    S-a decis reorganizarea activităţii companiei, iar Octavian Moroianu a fost ales responsabil pentru aceasta. Absolvent al Facultăţii de Relaţii Comerciale şi Financiar-Bancare în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, tânărul a dorit să se lanseze în afaceri chiar înainte de a împlini 18 ani. „A trebuit să aştept majoratul pentru a înfiinţa o firmă care se ocupa cu un sistem de publicitate în lift. Am reuşit cu greu să obţin câteva contracte cu clienţi precum Omniasig, Volksbank, Jerry’s Pizza, iar la exit, când aveam 19 ani, am reuşit să câştig 700 de dolari de la asociaţii mei„, descrie Moroianu prima experienţă de business.

  • Auchan deschide al şaselea hipermarket din Bucureşti

    Transformarea magazinului Real în Auchan adurat mai puţin de 10 zile şi a constat, pe de o parte, în modificări tehnice şi comerciale, cum ar fi reorganizarea suprafeţei de vânzare, extinderea unor universuri comerciale, îmbunătăţirea confortului clienţilor, decorarea, sistemele informatice, formarea echipelor şi introducerea comerţului Auchan, de tip
    discount generalizat.

    Pe o suprafaţă netă de vânzare de 7.500 mp, noul hipermarket Auchan Berceni oferă o gamă completă de peste 50.000 produse,  alimentare şi nealimentare.

    Pentru a facilita accesul clienţilor, Auchan a înfiinţat patru linii de microbuz gratuite pentru clienţi care funcţionează pe parcursul întregului program de funcţionare a magazinului (zilnic 8-22) şi care acoperă întregul cartier Berceni. Pentru cei veniţi cu maşina, centrul dispune de o parcare gratuită de 700 de locuri.

  • In 2013 ING crescut cu 7% portofoliului de contracte noi pe segmentul de asigurări de viaţă

    Pe segmentul de asigurări de viaţă, ING a plătit clienţilor beneficii în valoare de 121,7 milioane de lei pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate.

    – Valoarea activelor financiare în administrare a ajuns la nivelul de 2,5 miliarde de lei la sfârşitul anului 2013, în creştere cu 8% faţă de 2012.

    – Portofoliul de asigurări încheiate în 2013 a fost cu peste 7% mai mare faţă de cel realizat în anul precedent, 73% din numărul total de poliţe subscrise în acest interval fiind de tip tradiţional.

    – în aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 559,6 milioane de lei, înregistrând o creştere de 2,8% faţă de 2012 (544,5 milioane de lei).

    – La finalul anului, ponderea contractelor de tip tradiţional în totalul portofoliului în vigoare era de 49%, în creştere cu două puncte procentuale comparativ cu 2012.

    – în 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 121,7 milioane de lei, cu 27,3% mai mult faţă de 2012. Aproape 78% din această sumă, respectiv 95,6 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Pe segmentul de pensii facultative, 63% dintre persoanele care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales fondurile din administrarea ING.

    – Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 131.647(1) de participanţi la sfârşitul anului 2013, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, aproape 63% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    – Valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 388,03(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2013, în creştere cu aproape 39% faţă de 2012. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,8%(1) (sursa: ASF).

    – în ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2013 a fost de 88,62 lei (comparativ cu 86,5 lei în 2012), iar pentru ING Optim de 97,9 lei (faţă de 91 lei în 2012).

    – De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2013 fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,92%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,87%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,27% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP – www.asigurari-pensii.ing.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: ”Am încheiat anul 2013 cu rezultate pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii private facultative. Portofoliul de asigurări noi încheiate anul trecut a fost cu 7% mai mare faţă de cel realizat în 2012 şi, pe fondul interesului pentru produsele tradiţionale, volumul de prime brute subscrise s-a majorat cu circa 3%. Privim ca semnale pozitive scăderea cu 6%, comparativ cu anul trecut, a numărului de contracte care s-au încheiat înaintea termenului stabilit iniţial şi încrederea cu care ne investesc clienţii ale căror contracte ajung la maturitate. Concret, 12% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la maturitate în ultimele trei luni din an* au ales să-şi achiziţioneze produsul de asigurare NEXT. Produsul de asigurare special conceput pentru segmentul feminin a fost foarte bine primit şi, în doar cinci luni de la lansare, aproximativ 1.000 de femei şi-au cumpărat asigurarea UNA de la ING.

    Pe segmentul de pensii facultative, am încheiat anul cu o creştere de 11% a numărului de participanţi şi o majorare de 40% a activelor nete administrate. Demersurile pe care am continuat să le întreprindem şi în 2013 pentru informarea clienţilor individuali şi a angajatorilor au generat evoluţii pozitive atât în privinţa resurselor alocate economisirii pentru fondurile de pensii, cât şi a recunoaşterii pe o scară tot mai largă a P3 ca beneficiu extra-salarial atractiv. Remarcăm, în acest context, că pe parcursul anului 2013 s-a dublat ponderea contractelor în cadrul cărora contribuie, împreună, angajaţi şi angajatorii lor”.

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2013 este de 12,1 milioane lei.

    în anul 2013 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 12,1 milioane lei, comparativ cu 29 milioane lei în 2012.

    Rezultatul obţinut este superior celui bugetat şi reflectă investiţiile realizate pentru lansarea de noi produse (UNA de la ING şi NEXT), pentru programele de formare şi dezvoltare a forţei de vânzare (Sales Force Academy) şi pentru continuarea proiectelor în vederea alinierii la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor (Solvency II).

    Pe segmentul de pensii obligatorii activele administrate de ING au crescut cu 43% în 2013.

    – La sfârşitul lui 2013, Fondul de Pensii Administrat Privat ING deţinea active nete de 5,24(1) miliarde de lei, în creştere cu 43% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2013, în funcţie de active, era de circa 37,6%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    – La aceeaşi dată, ING avea 1.781.170(1) participanţi în Pilonul II, dintre care 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    – Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fost de 80,6 lei, comparativ cu 66,1 lei în 2012.

    – De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul anului 2013 fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,03%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,51% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A                 

    Raluca Tintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat: ”{i în 2013 am reuşit să obţinem în beneficiul participanţilor noştri rezultate foarte bune, care contribuie la sporirea economiilor lor pentru pensia viitoare. |n acelaşi timp credem în potenţialul economiei româneşti şi suntem preocupaţi să investim banii românilor, pe care îi avem în grijă, în economia locală, contribuind astfel la stimularea creşterii economice şi dezvoltarea pieţei locale de capital. în acest sens, participarea ING Pensii la privatizările realizate de Stat prin piaţa de capital pentru companii precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz şi Transelectrica în 2013 s-a concretizat în investiţii de 223 milioane de lei.”

  • CEC Bank majorează plafonul “Prima Casă” cu 144 milioane lei

    Creditul se acordă pe o durata de finanţare de până la 30 de ani, cu o perioada de graţie de maximum 180 de zile. Aportul propriu este de minimum 5% din preţul de achiziţie/costul de construire a locuinţei, conform prevederilor legale.

    “Vânzarea creditului “Prima noastra casa” de la CEC Bank a cunoscut o evoluţie pozitivă, în ultimii doi ani înregistrându-se dublarea portofoliului faţă de anii anteriori”, a declarat Radu Graţian Gheţea, Preşedintele CEC Bank.

    Creditul “Prima noastră casă” dezvoltat de CEC Bank oferă o serie de beneficii suplimentare, precum furnizarea gratuită pentru primele trei luni a serviciului de Internet Banking, ce permite atât vizualizarea situaţiei creditului, cât şi efectuarea de operaţiuni curente, în condiţii de confort şi siguranţă. De asemenea, fără a fi necesare documente suplimentare, clienţii pot solicita şi cardul de credit CEC Bank.

  • CEC Bank pune la dispoziţia IMM-urilor o nouă linie de finanţare

    IMM-urile cu cel puţin 3 ani de la înfiinţare vor putea contracta de la CEC Bank linii de credit in lei pentru finanţarea capitalului de lucru de până la 5 milioane lei, pe o perioadă de cel mult 24 luni, cu posibilitatea prelungirii cu maximum 12 luni.  Facilitatea poate fi garantată de stat prin FNGCIMM într-un procent de maximum 50% din valoarea creditului. Costurile aferente sunt compuse din dobânda ROBOR 3M + 2,5% p.a. , comision de gestiune în valoare de 0,04% p.a. aplicabil lunar la valoarea iniţială a liniei de credit şi comision de evaluare a garanţiilor.

    Totodată, începând cu data de 3 februarie 2014, CEC Bank a venit în sprijinul clienţilor persoane juridice care au în derulare credite în lei sau care vor să contracteze astfel de credite, prin reducerea dobânzii de referinţă a băncii, denumită Prime Rate (PR), cu 0,80% p.a.