BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Camelia Sucu, investitii de 2 mil. euro

    Urmatorul showroom va fi deschis la Cluj, cel mai probabil pana la sfarsitul anului, in urma unei investitii totale de 500.000 de euro. “Ne-am hotarat sa deschidem urmatorul magazin in Cluj, luand in calcul mai multi parametri, printre care cei mai importanti sunt nivelul serviciilor si calitatea vietii, per ansamblu”, a declarat Camelia Sucu, presedintele distribuitorului. In prezent, compania are patru showroom-uri, dintre care trei se gasesc in Capitala si unul se afla in Constanta.

     

    Pentru anul acesta, compania preconizeaza cresterea cifrei de afaceri pana la sase-sapte milioane de euro, comparativ cu cele cinci milioane de euro realizate anul trecut. Din punctul de vedere al valorii, reprezentantii companiei se asteapta ca segmentul canapelelor sa inregistreze cea mai mare crestere a vanzarilor. Cat priveste volumul, accesoriile vor detine primul loc, conform oficialilor.

     

    Compania a initiat, recent, o campanie de rebranding cu o valoare estimata la 500.000 de euro prin care doreste orientarea catre dezvoltatorii din domeniul imobiliarelor de lux. “Urmand modelul occidental, categoria de public cu venituri peste medie nu mai este preocupata exclusiv de utilitatea si functionalitatea bunurilor pe care le cumpara. Mobila de designer, tendinta foarte populara in Vest, a inceput sa fie cautata si in Romania pentru ca ofera unicitate si exclusivism”, a mai spus Sucu.

     

    Principalele tendinte in consumul de mobilier de lux se axeaza pe piesele realizate din materiale naturale si ecologice. Astfel, mobilierul cu un design simplu, elegant, din sticla si metal cu imprimeuri sunt in topul preferintelor clientilor Class Living.

     

    Magazinele Class Living gazduiesc aproape 30 de branduri internationale de mobilier de lux, printre care: Natuzzi, Flexform, Molteni&C., Dada, Scavolinni, Aran, Selva, Assi d’Assolo, Dallagnese, Pianca etc. Produsele marca Natuzzi au realizat circa 25% din volumul total de vanzari ale companiei in 2007, potrivit informatiilor puse la dispozie de oficialii Class Living.
     

  • Cum investesti la celalalt capat al lumii

    Economii ale lumii arata ca globalizarea nu a contaminat chiar toate colturile planetei. Tarile BRIC, cum sunt prescurtate Brazilia, Rusia, India si China de catre anglosaxoni, conving ca urmeaza cicluri de crestere independente, rupte de mersul batranesc al Occidentului. Drept urmare, investitiile in fondurile internationale pot aduce plusul de diversificare atat de necesar unui portofoliu puternic ancorat local.

    Un al doilea atu al fondurilor de investitii internationale este acela ca micii investitori pot avea acces la actiuni regionale care sunt fie prea dificil, fie prea scump de cumparat pe cont propriu.

    Intrarea fondurilor de investitii in Romania, mai precis distributia lor pe piata locala, a coincis cu anul aderarii la Uniunea Euro­peana. Francezii de la Société Générale Asset Management din Luxemburg au fost primii care au spart gheata si au adus in Romania nu mai putin de 11 fonduri de investitii internationale in luna mai a anului trecut. Investitia minima in aceste fonduri este de 5.000 de euro, suma cu care investitorul poate „iesi“ in Rusia, Asia, Statele Unite ale Americii. Distributia fondurilor se face prin intermediul unitatilor bancare BRD-SG. Aceste fonduri au expunere atat pe pietele de actiuni, obligatiuni, cat si expuneri sectoriale: companii de petrol si gaze, metale pretioase.

    In toamna aceluiasi an, au urmat austriecii de la Raiffeisen Capital Management care distribuie 11 fonduri de investitii interna­tionale prin Raiffeisen Bank. Cinci dintre cele 11 fonduri de investitii internationale fac plasamente pe pietele de actiuni de pe pietele mature si emergente din Europa, in timp ce alte cinci fonduri de investitii fac plasamente in obligatiuni corporatiste, industriale si de stat de pe pietele europene si americana. Investitia minima la cele 11 fonduri de investitii internationale este de aproximativ 30 de euro.

    Dat fiind succesul inregistrat, grupul austriac a decis la inceputul acestui an cresterea numarului de fonduri cu inca doua noi fonduri de actiuni cu plasamente in Rusia si Asia.

    Fondurile de investitii cu plasamente pe pietele internationale incep sa se aglomereze pe piata locala, noi grupuri bancare anuntand ca vor importa pachete consistente de fonduri. EFG Eurobank va aduce nu mai putin de 23 de fonduri de investitii internationale anul acesta, BCR va distribui sase fonduri sub sigla Erste, Pioneer Investments, membra a UniCredit }iriac, va importa zece fonduri. Fondurile administrate de EFG Eurobank se adreseaza in principal clientilor de private banking si celor institutionali, pe anumite categorii de fonduri urmand a fi stabilita o limita minima de investitii.

    Iar lista ramane deschisa. Pana in prezent, grecii de la Alpha Bank si-au anuntat intentia de a distribui fonduri grecesti de investitii, in timp ce ING Asset Management din Olanda si-a programat intrarea pentru semestrul al doilea. Dar, inainte de a deveni internationali, ar trebui sa va intrebati de ce ati porni in calatorie spre celalalt capat al lumii. Daca riscul nu este unul dintre punctele forte, ar trebui sa evitati fondurile internationale. Investitia pe o piata straina complica riscul obisnuit al unui fond de actiuni cu riscul valutar. De cele mai multe ori, fondul este denominat in euro sau dolari, insa plasamentele pe pietele externe le face in moneda locala, fie ea rubla, yen, yuan sau rupie. Astfel ca o depreciere a monedei europene/americane in raport cu una din valutele enumerate mai sus duce, indirect, la o scadere a performantei.

    Un alt aspect legat de risc este expunerea geografica a fondurilor: cu cat aceasta este mai ingusta, cu atat vor fi fondurile mai riscante. Expunerea pe mai multe piete, pe un numar ridicat de companii care activeaza in domenii de activitate cat mai variate, asigura diversificare, iar diversificarea este cel mai cunoscut antidot al riscului.

    Cu riscul unei repetitii, diversificarea este fara indoiala unul dintre cele mai bune motive pentru care sunt recomandate investitiile in fonduri internationale. Cum Bursa locala nu pune la dispozitie decat un meniu subtire de companii din care se pot hrani investitorii, iar fondurile de investitii locale sunt inca timide in a face plasamente pe pietele din regiune, fondurile internationale pot fi raspunsul la rugaciunile unui investitor in cautare de randament.

    Desi globalizarea isi traieste acum anii de glorie, pietele mondiale vin sa o contrazica. Piata de capital din Rusia a crescut cu peste 2% in intervalul cuprins intre sfarsitul anului trecut si mijlocul lunii mai, in timp ce piata din Romania a pierdut 28,8%, iar cea din Africa de Sud a scazut cu 3,7%. Brazilia a castigat in acest interval nu mai putin de 16,2%. Punctul de legatura intre cele doua piete care au inregistrat cresteri sunt materiile prime. Statele producatoare de materii prime vor fi vedetele cresterii economiei mondiale anul acesta, daca ar fi sa citam analistii.

    Raportand cresteri atunci cand cea mai mare parte a lumii trecea prin suferintele turbulentelor financiare, pietele de capital din Rusia, Brazilia sau China impun cumpatare. Investiti in fonduri care au expunere pe aceste piete pana la 20% din totalul portofoliului personal de investitii. Astfel veti avea parte de diversificare, dar si de randamente de pe cele mai fierbinti piete ale lumii.

    Pentru investitorii romani care vor sa se scalde in ape internationale, dar care incearca sa nu se „ude“ prea tare, administratorii locali le pun la dispozitie fonduri care au expunere redusa pe pietele externe. Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit, administrate de societatea Raiffeisen Asset Management, si fondul Europa Obligatiuni, administrat de Pioneer Asset Management, sunt singurele fonduri mutuale care fac plasamente pe pietele externe. La sfarsitul anului trecut, peste 27% din activele de 86 de milioane de lei ale Raiffeisen Prosper au fost investite indirect in actiuni internationale prin intermediul fondurilor deschise de investitii JP Morgan Emerging Markets Equity Fund, Robeco Emerging Markets Equities si in fondurile Raiffeisen Eurasia Equities si Eastern European Equities.

    Cum randamentele au scazut atat pe bursa locala, cat si pe cele externe, fondurile de investitii internationale vin cu avantajele unor costuri mai mici decat cele ale fondurilor de investitii autohtone. Din nefericire, randa­mentele negative ale fondurilor romanesti nu pot absorbi costurile ridicate de administrare si reglementare, in schimb volumul ridicat de active ale fondurilor internationale le permite acestora o diminuare a costurilor si implicit un impact mai redus al costurilor asupra randamentului brut.

    Pentru investitorii cu disponibilitati financiare mai consistente si cu apetit pentru risc pe masura, administratorii de la societatea Globinvest au lansat anul trecut Euroglobinvest, primul fond inchis de investitii romanesc cu plasamente pe pietele externe de capital. Plasamentele fondului inchis pot ajunge pana la 80% din activele sale in actiuni cotate pe bursele europene, cu o impartire a expunerii de 50% pe tari dezvoltate si 30% pe piete emergente.

    Din fericire, numarul administratorilor romani interesati de iesirea pe pietele externe va cunoaste treptat imbunatatiri. Experienta corectiilor bursiere din acest inceput de an i-a invatat pe administratori si investitori in egala masura despre virtutiile expunerii si pe alte piete decat cea locala.

    Costul ridicat al „internationalizarii“ inves­ti­tiilor a fost unul dintre obstacolele care au tinut „in house“ cea mai mare parte a fon­durilor locale de investitii. O alta cauza a fost comportamentul conservator al administra­torilor de fonduri care au investit exclusiv pe piata locala, bazandu-se in principal pe faptul ca nicio alta piata de capital din regiune nu poate aduce randamente mai mari decat cea locala. Pe o Bursa in crestere, cum a fost in primul semestru al anului trecut, le-am fi putut da dreptate.

  • Mobexpert de 2,5 mil. euro la Pitesti

    Noul magazin marcheaza finalizarea celei de-a doua etape de extindere a retelei pentru anul acesta. Anul acesta vor mai fi deschise alte doua hipermagazine, in Bucuresti si Sibiu. Inaugurarea hipermagazinului din Capitala ar putea fi amanata pana in 2009, din cauza intarzierilor la lucrarile de constructie din cadrul centrului comercial Sun Plaza din zona Berceni.

    In acest caz, compania se gandeste sa se orienteze catre un alt oras din tara pentru a-si mentine planul initial de a deschide patru noi unitati anul acesta, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Mobexpert. Compania urmareste ca pana in 2011 sa opereze 25 de hipermagazine, dintre care cinci in afara tarii. In prezent, grupul Mobexpert, controlat de Dan Sucu, numara 35 de hipermagazine si magazine, precum si un hipermagazin in Bulgaria, la Sofia.

    In primele patru luni ale anului acesta, compania a raportat o crestere a vanzarilor cu 23% fata de aceeasi perioada a anului trecut, peste asteptarile companiei, care preconizau o majorare de 10%. In 2007, compania a realizat o cifra de afaceri de 168 de milioane de euro.

  • Isarescu: Suntem catalogati prost de investitorii straini si de bancheri

    Si totusi, experienta ne arata ca autoritatile locale au depus prea putine proiecte ca sa scoata repede din saracie agricultura, zona de business mic si mijlociu, ori satele romanesti. Problema cea mare este ca, desi avem bani, nu stim sa ii folosim.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Ora exacta de la Moscova

    Jennings a explicat ca potentialul pietei actuale din Rusia este cu mult peste cele mai optimiste asteptari pe care cineva le putea avea cu cinci ani in urma. Principalul argument in favoarea Rusiei este intrarea in al zecelea an consecutiv de boom economic, cresterea PIB in primul trimestru fiind de 8,5%. Anul trecut, Rusia a fost a treia piata din lume in privinta numarului de oferte publice initiale, Jennings sustinand ca se pregatesc multi noi emitenti, care asteapta doar putina stabilitate pe pietele internationale pentru a iesi pe piata de capital.

  • O mulzzime de anunzzuri

    “Investitia cuprinde atat dezvoltarea propriu-zisa a noului site, cat si cheltuielile cu o campanie publicitara ce va urma lansarii”, explica Fusu. Lansat la finalul lunii mai, Neobizz.ro a fost rescris din temelii, avand la baza aproximativ aceleasi principii ca si Craigslist.org, unul dintre cele mai populare site-uri de anunturi de mica publicitate de pe piata americana de profil, evaluata de compania de cercetare de piata eMarketer la aproape 15 miliarde de dolari (9,7 miliarde de euro) anul trecut.

    Motivul relansarii a fost faptul ca, din punctul de vedere al brandului, Mall.ro nu a fost foarte potrivit pentru un site de anunturi, Fusu sustinand ca are alte planuri pentru adresa de internet care deocamdata duce tot catre Neobizz.ro, fara a da insa mai multe detalii.

    “In ce priveste Neobizz.ro, am urmarit doua obiective: sa fie localizat, oferind anunturi in functie de orasul de interes, si sa fie cat mai simplu de utilizat”, spune Calin Fusu.

    Site-ul numara in prezent cateva zeci de mii de anunturi din categorii ca imobiliare, auto-moto, oferte de locuri de munca sau de servicii.

    Alegerea numelui a avut la baza, pe de o parte, asemanarea cu Neogen, care a pornit initial ca un site de anunturi, dar care a migrat intre timp catre structura de retea sociala, fiind totusi asociat in continuare de multi cu mica publicitate. Pe de alta parte, Neobizz, cu doi de z, a fost simpatizat si din considerente de branding, dat fiind ca mascota site-ului este o albinuta. Totusi, pentru a evita eventuale confuzii sau greseli de scriere, Fusu a rezervat si adresa Neobiz.ro, care duce catre aceeasi pagina de internet.

    In prezent, Neobizz.ro este vizitat de aproape 100.000 de ori pe luna, in plan fiind dublarea aceastei cifre pana la finalul acetui an. Fiecare dintre cei care publica anunturi pe site reprezinta o potentiala sursa de venituri pentru Neobizz; daca publicarea anunturilor este gratuita, utilizatorii au posibilitatea sa-si promoveze anunturile pe site, in schimbul unei sume de 5 euro pentru 10 zile sau 10 euro pentru o luna intreaga. “Modelul de business este destul de apropiat de cel al unui site de joburi”, spune Calin Fusu, care are experienta in acest domeniu prin BestJobs.ro.

  • Zarea investeste 13 mil. euro in Milcov

    Milcov este o marca inregistrata a companiei Zarea S.A. inca din 1968, timp in care produsul a primit mai multe premii interne si internationale. Recent, brandul Milcov s-a aflat in centru unui litigiu comercial intre societatile Zarea SA si Vincon Vrancea, justitia romana dand o sentinta definitiva prin care interzicea societatii vrancene sa mai produca si sa comercializeze bauturi sub brandul Milcov.

    In urma acestui proces, produsul a fost relansat in 2007 printr-o activitate foarte complexa care in final a avut ca rezultat crearea un nou concept, “noul Milcov de la Zarea”, investitia ridicandu-se la peste 6 milioane euro. In acest an este prevazut un buget de promovare de peste 7 milioane euro, valoare de ratecard, care include activitati de ATL si BTL, POSM, promotii catre distribuitori, listari in retelele internationale.

    Conform unui studiu MEMRB, in perioada aprilie 2007-martie 2008, vanzarile la coniacul Milcov au crescut cu 13% comparativ cu anul anterior.

  • Drumul de la afacere la corporatie

    Unii isi incep afacerea intr-o garsoniera, cu capital imprumutat de la prieteni, altii pleaca in afaceri pe cont propriu din pozitii de manageri. Si intr-un caz, si in altul, antreprenorii au insa rareori parte de la bun inceput si de banii, si de cunostintele de management necesare pentru ca business-ul lor sa poata trece de la stadiul de mica afacere la corporatie – sau, in alte cazuri, de la stadiul de companie de anvergura locala la cel de afacere care sa aiba relevanta si in afara granitelor.

    Pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de bani si de know-how. Bancile si bursa pot oferi finantarea, nu insa si expertiza de care are nevoie antreprenorul si pe care de obicei i-o pot oferi fondurile de private equity. Sunt insa antreprenorii romani pregatiti sa se deschida in fata fondurilor de private equity?

    “In Romania s-a schimbat foarte mult capitalul uman, managementul mai exact, de-a lungul ultimilor zece ani. Ceea ce incercam acum este sa identificam cand anume antreprenorii romani vor fi pregatiti sa devina CEO. In Polonia, trecerea de la family business spre corporate business a durat aproximativ zece ani”, explica Robert Conn, cofondatorul companiei de investitii Innova Capital, cu investitii de peste 35 de milioane de euro pe piata romaneasca. La randul sau, Horia Manda, managing partner la Balkan Accession Fund (BAF), afirma ca “numarul de tranzactii din ultimii cinci ani ne arata ca au loc schimbari in mentalitatea antreprenorilor”.

    Principalele tinte ale fondurilor de private equity sunt antreprenorii care detin fraiele afacerii, companii unde departamentele de middle si executive management sunt slab conturate sau chiar inexistente. Private equity-ul este o intreprindere riscanta tocmai pentru ca este conditionata de managementul companiei in care se face investitia – cu alte cuvinte, de cat de pregatita este conducerea, care de cel mai multe ori este aceeasi cu proprietarul afacerii, sa creasca profitul si cu peste 30% pe an, pe parcursul a trei sau cinci ani, cat dureaza prezenta fondului de private equity in companie. “Noi vrem sa impunem principiile de guvernare corporatista, si este destul de greu de gasit un management profesionist care sa adopte aceste lucruri. Uneori este nevoie sa aducem profesionisti din afara”, marturiseste Ion Florescu, director la Reconstruction Capital II (RCII) cu investitii pana in prezent de peste 75 de milioane de euro in companii romanesti.

    Francisc Bodo, fost director de investitii la compania spaniola de private equity GED, vorbeste despre faptul ca in mentalitatea antreprenorilor romani se simte influenta spiritului otoman. Inchiderea si lipsa de transparenta cu care acestia intampina investitorul de private equity isi gaseste explicatia si in faptul ca, dupa el, suntem inca la prima generatie de antreprenori. Ce au fondurile de private equity si antreprenorii nu? “Faptul ca punem presiune pe management, ca dam tinte ce trebuie atinse intr-un interval determinat de timp, si nu doar finantare, duce la o crestere a profitului si a eficientei”, afirma Bodo.

    Un fond de private equity nu cumpara niciodata fara sa stie cand anume va vinde; are intotdeauna in vedere daca peste patru sau cinci ani va exista cerere pe piata pentru compania pe care intentioneaza sa o cumpere. Dintr-o suta de companii analizate se concretizeaza doar cateva tranzactii, fiind aleasa doar cele care prezinta potentialul de multiplicare de cel putin patru sau cinci ori a banilor investiti. In general, perioada de investitii intr-o companie este cuprinsa intre trei si cinci ani, cu posibilitatea de extindere pana la sapte sau opt ani, in functie de evolutia pietei si performantele companiei. “In ultimii ani insa piata a devenit tot mai dinamica, companiile se dezvolta intr-o ritm mai alert, fapt care va determina probabil cicluri de investitii mai rapide”, spune Doina Popescu, directorul pentru Romania al AIG Capital Partners. Piata ofera insa putine companii de investit fondurilor de private equity. In Romania sunt putine sectoare “fierbinti”, care sa atraga atentia investitorilor de private equity. Se vorbeste tot mai des astazi despre imobiliare, serviciile financiare, materialele de constructii, pentru ca sunt piete care au cunoscut o crestere accelerata si implicit au devenit interesante. Astfel incat fondurile au ajuns sa se uite la aceleasi companii, ceea ce i-a determinat pe antreprenori sa ridice tot mai mult pretul de intrare in actionariatul firmelor lor.

    “Asteptarile antreprenorilor locali sunt destul de ridicate in ceea ce priveste valoarea companiei si pretul de vanzare”, spune Doina Popescu, in timp ce Conn de la Innova Capital estimeaza ca activele romanesti sunt cu pana la 15% mai scumpe decat cele din Polonia si Cehia. Dupa Francisc Bodo, asteptarile nerealiste ale antreprenorilor au facut ca 2006 si 2007 sa fie ani cu volume reduse de investitii de tip private equity. “Opinia mea este ca daca piata se stabilizeaza, Romania poate genera aproximativ 500 de milioane de euro pe an investitii de private equity”, estimeaza el. Prezenta fondurilor de private equity a urcat anul trecut pana la un volum de investitii de 250 de milioane de euro. In ceea ce priveste volumul pentru anul acesta, managerii din private equity spun ca va trece de 300 de milioane de euro cu usurinta. O parte dintre antreprenori au inceput sa sesizeze reducerea disponibilului de finantare, pe de o parte din cauza scaderii cotatiilor la bursa, pe de alta parte din cauza scumpirii creditelor bancare. Reactia fondurilor de private equity la cresterea pretului companiilor romanesti este de a investi in sectoare unde nu exista concurenta, in “mine de aur” neexplorate inca de investitori. “Ne orientam spre domenii si situatii care nu sunt concurentiale”, afirma Florescu de la RCII. In cazul RCII, exemplele sunt compania de factoring Top Factoring, achizitionata anul trecut, grupul de servicii medicale Romar, Antares Hotels, cumparat la inceputul acestui an, sau producatorul de lactate Albalact.

  • Pomponio vrea 13-14 mil. euro de pe Bursa

    Obiectul ofertei il constituie vanzarea unui numar de 14.616.700 actiuni nominative emise de catre Pomponio S.A., adica 25% din capitalul social majorat al companiei. Actiunile sunt liber negociabile de la data admiterii la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti, avand o valoare nominala de 0,1 Lei si au atasate drepturi de alocare.

    Pretul de vazare pe actiune este de 3,25 lei iar valoarea minima a subscrierii este de 1.000 de lei, iar cea maxima de 350.000 de lei. La cursul leu/euro afisat de BNR astazi, compania ar urma sa obtina 12,9 milioane de euro in cazul unei subscrieri de 100% a ofertei initiale. "Speram sa obtinem undeva intre 13 si 14 milioane de euro in urma listarii la Bursa", a declarat Luca Anversa, presedintele si principalul actionar al companiei.

    Aceeasi opinie este impartasita si de reprezentantii EFG Eurobank Securities, societatea de brokeraj care intermediaza procesul de listare, care au precizat ca estimeaza o suprasubscriere mai mare decat cea obtinuta de producatorul de materiale de constructii Teraplast Bistrita (TRP). IPO-ul Teraplast s-a incheiat la finalul lunii aprilie cu o suprasubscriere de 4%, compania facandu-si debutul la bursa pe 5 mai prin listarea drepturilor de alocare.

    Perioada de subscriere a ofertei Pomponio se va incheia pe 22 mai, pe 23 mai va fi data alocarii, pe 26 mai este stabilita data tranzactiei iar pe 29 mai cea a decontarii. Listarea drepturilor de alocare se va face in cursul lunii iunie iar listarea actiunilor este programata pentru luna iulie.

    Dupa oferta publica de actiuni, Luca Anversa isi va reduce participatia la 63,75% de la 85%, Tarana Alberto la 7,50% de la 10% iar Limbean Cosmin va detine 3,75% din companie, fata de 5% in prezent, restul de 25% din actiuni urmand sa fie tranzactionabile. "Anul acesta vrem sa oferim ca dividende actionarilor aproximativ 40% din profitul net", a mai spus Anversa, intrebat fiind de posibilitatile de remunerare a celor care vor cumpara actiuni sau drepturi de alocaret

    Pomponio a fost infiintata in 2000 si are activitati in productia de betoane si prefabricate de beton, constructii industriale si dezvoltari imobiliare. Cifra de afaceri a Grupului Pomponio in anul 2006, conform situatiilor financiare IFRS auditate, a fost de 54,7 milioane lei (15,5 milioane de euro), profitul fiind de 2,23 mil. euro. Pomponio are in prezent aproximativ 280 de angajati.

    Dezvoltare pe imobiliare

    "Vrem ca pe termen mediu sa ajungem la proportii egale ca venituri obtinute din cele trei activitati ale noastre: dezvoltarea imobiliara, lucrarile de constructii pentru alte companii si productia de beton, prefabicate si agregate", a mai precizat presedintele si principalul actionar al companiei.

    40% din veniturile obtinute de catre companie sunt generate de activitatile interne de constructie – productie de beton si agregate pentru lucrarile de constructie la propriile proiecte, in timp ce restul veniturilor este obtinut de lucrarile derulate pentru diverse companii. Printre proiectele de referinta ale Pomponio se numara Alba Mall, noua fabrica de lapte a Albalact si fabrica de bere a Romaqua, contract castigat de catre compania din Alba Iulia.

    Potrivit lui Anversa, planurile de investitii al Pomponio pentru acest an au o valoare de 16 milioane de euro, cea mai mare parte din aceasta suma urmand sa fie destinata demararii unui proiect rezidential in Alba Iulia. Proiectul va reuni 280 de apartamente si un spatiu comercial si va necesita investitii estimate la 11 milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2012.

    "2,5 milioane de euro vor avea ca destinatie un proiect rezidential aflat in derulare deja in sudul orasului Alba Iulia, care va avea 76 de apartamente, un milion de euro va fi investit intr-un ansamblu rezidential in Sebes si 1,5 mil. euro intr-o statie de betoane la Turda. Vom folosi banii obtinuti din listarea actiunilor la Bursa si din fonduri proprii", a explicat Luca Anversa.

    Pomponio a incheiat anul trecut cu un profit net estimat de 7,5 mil. euro la afaceri de 27 mil. euro, estimarile pentru 2008 si 2009 fiind de 5,75 milioane de euro respectiv 6,73 mil. euro.

  • Fara costum si cravata

    “Ideea a pornit pe de o parte de la clientii FunGift.ro, magazin online de cadouri, care doreau sa aiba de pilda tricouri ca acelea de la FunGift.ro, dar neinscriptionate ori cu mai multe culori si modele”, spune Marius Ciocan, proprietarul CasualWear, magazin online specializat pe articole de vestimentatie casual. Pe de alta parte, adauga el, a fost o dorinta personala de a vinde haine casual, “eu insumi fiind unul dintre cei care se imbraca in tricou sau bluzon 360 de zile pe an”.

    De la lansarea in august 2007 si pana acum, CasualWear a vandut imbracaminte in valoare de 4.000 de euro, pe baza a 300 de comenzi, cu o rata medie de 30-50 de comenzi pe luna. Fondatorul site-ului spera ca odata cu venirea verii vanzarile vor spori, dar pana la amortizarea investitiei va mai trebui sa treaca timp. Pentru inceput, avantajul a fost ca la fel ca si in cazul FunGift.ro, de site s-a ocupat Creative-Design.ro, firma de dezvoltare web controlata tot de Ciocan; cat despre incasarile magazinelor lui, grosul continua sa-l aduca tot FunGift.ro, cu comenzi estimate la 120.000 de euro pentru anul trecut. Marius Ciocan intentioneaza ca in toamna acestui an sa deschida inca un magazin virtual de cadouri, mai exact cosuri cu produse alimentare si bauturi (www.cosuricadou.ro).

    In privinta viitorului comertului online cu haine, Ciocan se declara cat se poate de optimist, facand comparatie cu SUA, unde valoarea vanzarilor virtuale de imbracaminte a depasit-o anul trecut pentru prima data pe cea a vanzarilor virtuale de produse IT&C. Pentru Romania, considera el, se poate estima ca in circa doi ani, acest segment va fi de trei ori mai mare decat acum, urmand sa creasca mai repede decat segmentul comertului online cu produse IT.