BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Preşedintele BCE exclude ieşirea Greciei din zona euro

    Vorbind într-o conferinţă de presă în timpul unor întâlniri organizate de Fondul Monetar Internaţional, Draghi şi-a susţinut punctul de vedere exprimat în urmă cu trei ani, potrivit căruia moneda euro este ireversibilă, iar statele din regiunea euro nu se vor întoarce la monedele naţionale, relatează Wall Street Journal.

    “Nu există întoarcere la liră, drahmă sau orice altă monedă. Este inutil să pariezi împotriva euro. Este inutil să vinzi euro anticipând că se va deprecia”, a afirmat şeful BCE în august 2012.

    Sâmbătă, Draghi a declarat că astăzi ar face “exact aceleaşi afirmaţii”.

    Remarcile lui Draghi au fost făcute în contextul accentuării temerilor în pieţele internaţionale privind un eventual eşec al Greciei de a ajunge la un acord cu partenerii internaţionali pentru continuarea programului de reforme şi accesarea de noi fonduri din împrumutul de 240 miliarde de euro semnat în 2010 cu UE, FMI şi BCE, fără de care ţara ar putea intra în incapacitate de plată.

    Draghi a refuzat să comenteze în privinţa reacţiei BCE în cazul falimentului Greciei, spunând că nu doreşte să se gândească la un asemenea scenariu.

    “Cu toţii vrem ca Grecia să reuşească. Soluţia este în mâinile guvernului elen”, a spus Draghi.

    Grecia a reluat sâmbătă discuţiile tehnice cu principalii creditori externi pe tema reformelor pe care statul elen trebuie să le implementeze pentru a putea accesa noi fonduri din împrumutul de la FMI, UE şi BCE.

    Statul mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Deşi mai mulţi oficiali eleni au avertizat în ultimele săptămâni că Grecia ar putea rămâne în scurt timp fără lichidităţi pentru onorarea obligaţiilor financiare, negocierile pe tema programului extern de asistenţă financiară se desfăşoară într-un ritm încet, iar mai mulţi miniştri de Finanţe din zona euro şi-au exprimat frustrarea în legătură cu stadiul discuţiilor.

    Un oficial al FMI a declarat vineri că negocierile dintre creditori şi Grecia ar putea să mai dureze câteva săptămâni, în pofida cererilor Greciei de a ajunge la un acord cât mai curând pentru a-şi putea plăti datoriile scadente în iunie.

  • Preşedintele BCE exclude ieşirea Greciei din zona euro

    Vorbind într-o conferinţă de presă în timpul unor întâlniri organizate de Fondul Monetar Internaţional, Draghi şi-a susţinut punctul de vedere exprimat în urmă cu trei ani, potrivit căruia moneda euro este ireversibilă, iar statele din regiunea euro nu se vor întoarce la monedele naţionale, relatează Wall Street Journal.

    “Nu există întoarcere la liră, drahmă sau orice altă monedă. Este inutil să pariezi împotriva euro. Este inutil să vinzi euro anticipând că se va deprecia”, a afirmat şeful BCE în august 2012.

    Sâmbătă, Draghi a declarat că astăzi ar face “exact aceleaşi afirmaţii”.

    Remarcile lui Draghi au fost făcute în contextul accentuării temerilor în pieţele internaţionale privind un eventual eşec al Greciei de a ajunge la un acord cu partenerii internaţionali pentru continuarea programului de reforme şi accesarea de noi fonduri din împrumutul de 240 miliarde de euro semnat în 2010 cu UE, FMI şi BCE, fără de care ţara ar putea intra în incapacitate de plată.

    Draghi a refuzat să comenteze în privinţa reacţiei BCE în cazul falimentului Greciei, spunând că nu doreşte să se gândească la un asemenea scenariu.

    “Cu toţii vrem ca Grecia să reuşească. Soluţia este în mâinile guvernului elen”, a spus Draghi.

    Grecia a reluat sâmbătă discuţiile tehnice cu principalii creditori externi pe tema reformelor pe care statul elen trebuie să le implementeze pentru a putea accesa noi fonduri din împrumutul de la FMI, UE şi BCE.

    Statul mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Deşi mai mulţi oficiali eleni au avertizat în ultimele săptămâni că Grecia ar putea rămâne în scurt timp fără lichidităţi pentru onorarea obligaţiilor financiare, negocierile pe tema programului extern de asistenţă financiară se desfăşoară într-un ritm încet, iar mai mulţi miniştri de Finanţe din zona euro şi-au exprimat frustrarea în legătură cu stadiul discuţiilor.

    Un oficial al FMI a declarat vineri că negocierile dintre creditori şi Grecia ar putea să mai dureze câteva săptămâni, în pofida cererilor Greciei de a ajunge la un acord cât mai curând pentru a-şi putea plăti datoriile scadente în iunie.

  • Buffett: Ieşirea Greciei din zona euro ar putea să nu fie un lucru rău

    “Dacă, în final, grecii păresesc zona euro, ar putea să nu fie un lucru rău pentru zona euro. Ar putea să fie o idee bună în mai multe moduri, dacă toată lumea învaţă că regulile sunt importante”, a declarat Buffett într-un interviu pentru CNBC.

    Directorul general al holdingului Berkshire Hathaway a apreciat că nu este “stabilit” ca zona euro să aibă “exact aceiaşi membri pe care îi are astăzi”.

    “Dar s-a convenit deja ca statele din zona euro să aibă în timp o legislaţie a muncii cât de cât compatibilă, deficite fiscale, moduri generale de administrare a economiilor naţionale compatibile, care să nu rezulte în devieri, în cazuri în care ţările nu joacă în conformitate cu regulile”, a afirmat Buffett.

    Buffett a punctat că a fost întotdeauna sceptic în legătură cu eficacitatea zonei euro, precizând să blocul comunicat a avut “probleme structurale de la înfiinţare”. Cu toate acestea, zona euro nu reprezintă un eşec, apreciază miliardarul american.

    “Zona euro nu a murit şi s-ar putea să nu moară niciodată, dar trebuie să lucreze la armonizarea problematicilor fiscale din ţările membre. Nu poate trăi dacă popoarele merg în direcţii diferite. Germanii nu îi vor finanţa la nesfârşit pe greci”, a declarat Buffett.

    Grecia, cel mai îndatorat stat din Uniunea Europeană, încearcă să ajungă la un acord cu creditorii săi internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – pentru prelungirea programului de sprijin financiar în valoare de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010.

    Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au condiţionat acordarea de noi fonduri din pachetul de bailout de adoptarea de către guvernul de la Atena a unor reforme, însă premierul grec Alexis Tsipras refuză implementarea unor măsuri de austeritate.

    În luna februarie, creditorii internaţionali ai Greciei au prelungit programul de ajutor financiar acordat guvernului elen cu patru luni, iar Tsipras s-a angajat să prezinte statelor din zona euro o listă de reforme. Premierul grec a prezentat cea mai recentă versiune a acestei liste luni, însă creditorii au calificat pachetul de reforme prezentat de autorităţile de la Atena drept un set de idei, şi nu un plan concret.

    Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.

  • Preţurile de consum din zona euro au scăzut în martie pentru a patra lună consecutiv

    În luna februarie, inflaţia s-a situat la -0,3%, iar în ianuarie preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent, relatează MarketWatch.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    Preţurile de consum au coborât într-un ritm mai lent în martie faţă de lunile anterioare datorită unei reveniri uşoare a preţurilor la energie. Astfel, acestea au scăzut cu 5,8% în martie faţă de aceeaşi lună din 2014, în condiţiile în care declinul din februarie a fost de 7,9%, iar cel din ianuarie, de 9,3%.

    Preţurile de consum au început să scadă în luna decembrie a anului trecut, ceea ce a determinat Banca Centrală Europeană să lanseze un program de achiziţii de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în luna martie a acestui an.

    Programul presupune cumpărarea de active în valoare totală de 1.080 de miliarde de euro până în septembrie 2016.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a subliniat săptămâna trecută că programul de relaxare cantitativă va continua cel puţin timp de un an şi jumătate şi ar putea chiar să fie prelungit, până când oficialii sunt convinşi că inflaţia din zona euro se va stabiliza în jurul ţintei BCE de puţin sub 2%.

  • Administratorul celui mai mare fond de obligaţiuni: Zona euro nu poate supravieţui în forma actuală

    Potrivit Pacific Investment Management Company (PIMCO), care administrează PIMCO Total Return Fund, cu active de peste 143 miliarde de dolari, zona euro nu va putea rămâne în forma actuală dacă guvernele din regiune nu vor ajunge la o decizie privind o colaborare mai strânsă, relatează The Telegraph.

    “Lecţia dată de istorie este că acest status quo nu este sustenabil. Nu avem un precedent care să demonstreze că acet tip de structură, bazată pe o politică monetară centralizată şi o fiscalitate descentralizată, poate să reziste pe parcursul mai multor decenii”, a declarat Andrew Bosomworth, director executiv al PIMCO.

    Bosomworth a adăugat că ascensiunea recentă a partidelor populiste din zona euro, precum Syriza în Grecia, Podemos în Spania şi Frontul Naţional în Franţa, reflectă nemulţumirea crescândă a populaţiei în privinţa economiei din regiune şi a euro.

    “Persistenţa unei slabe creşteri economice se manifestă printr-o lipsă de sprijin pentru moneda unică europeană, care la rândul ei conduce la ascensiunea la putere a partidelor politice care vor retragerea monedei”, a spus Bosomworth.

    Cu toate acestea, PIMCO nu se aşteaptă la o schimbare în structura zonei euro în viitorul apropiat, în ciuda problemelor create de situaţia din Grecia.

    Potrivit lui Bosomworth, zona euro ar avea prea mult de pierdut dacă ar forţa o ieşire a Greciei din regiune.

    “Într-un fel, situaţia este similară unui război atomic. Un atac ar fi atât de dezastruos, încât pur şi simplu nu ataci”, a spus el.

     

  • BCE vrea să împiedice băncile din Grecia să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă

    Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.

    Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile 
la buget în acest an sunt cu peste 
1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.

    Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.

  • Estul care scade dobânzile

    ”Relaxarea prudentă a politicii monetare va continua în sprijinul atingerii ţintei de inflaţie pe termen mediu„, arată comunicatul consiliului de politică monetară prezidat de guvernatorul Gyorgy Matolcsy.

    Decizia de scădere a dobânzii, precizează Reuters, aliniază Ungaria la politica celorlalte bănci centrale din Europa Centrală şi de Est de impulsionare a creşterii economice în contextul dezinflaţiei puternice.

    Recent, banca centrală poloneză a redus dobânda centrală cu 0,50%, iar BNR este aşteptată să reducă şi ea la 31 martie dobânda de poli-tică monetară cu 0,25%, la 2%, în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare început în august 2014.

  • Draghi, BCE: Economia din zona euro îşi revine. Sunt necesare reforme suplimentare

    “Trebuie să profităm de trendul pozitiv actual, la care a contribuit şi BCE. Majoritatea indicatorilor economici sugerează că recuperarea prinde avânt. Încrederea companiilor şi consumatorilor creşte, prognozele privind avansul economiei au fost revizuite în urcare, iar creditarea se îmbunătăţeşte atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta“, a spus Draghi într-o conferinţă de presă la Frankfurt.

    Draghi a menţionat beneficiile asupra economiei din zona euro generate de scăderea preţului petrolului, de măsurile pe care BCE le-a lansat la jumătatea anului trecut pentru stimularea creşterii economice, care au dus la relaxarea “semnificativă” a condiţiilor de finanţare, precum şi de reformele implementate de unele state din regiune.

    BCE a început săptămâna trecută un program extins de cumpărare de obligaţiuni şi active din zona euro, program aprobat în ianuarie şi prin care banca va achiziţiona lunar, până în septembrie 2016, obligaţiuni de stat şi alte instrumente financiare în valoare de 60 de miliarde de euro.

    Valoarea totală a achiziţiilor, care ar putea continua şi după septembrie 2016 dacă inflaţia din zona euro nu accelerează până aproape de ţinta BCE, de puţin sub 2%, este estimată la 1.100 de miliarde de euro.

    În primele trei zile de la lansarea programului, BCE a cumpărat obligaţiuni în valoare de 9,8 miliarde de euro.

    Lansarea programului extins al BCE a dus la deprecierea euro pe pieţele financiare şi la scăderea randamentelor pentru obligaţiunile celor mai multe state din zona euro.

    Moneda unică europeană a coborât săptămâna trecută la minimul ultimilor 12 ani faţă de dolarul american, însă a revenit uşor în ultimele două zile, pe fondul speculaţiilor din pieţe privind deciziile băncii centrale a SUA în urma şedinţei de politică monetară ce se va încheia miercuri.

  • Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro

    De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.

    După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).

    Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.

    Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.

  • Primul bilanţ al tiparniţei

     Primele obligaţiuni cumpărate au fost cele ale principalelor economii din zona euro – germane, franceze, italiene şi belgiene – , cu efectul previzibil de a împinge puternic în jos randamentul acestora, până la minime record.

    Deocamdată, efectul a fost că euro a coborât în doar trei zile până la minimul ultimilor 12 ani, respectiv 1,051 dolari/euro, iar randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut rând pe rând, din Spania şi Italia până în Finlanda şi Austria, conform Bloomberg. Şeful BCE, Mario Draghi, a susţinut utilitatea programului, estimând că inflaţia în zona euro ar urma să reînceapă să crească spre finele anului, stimulând astfel relansarea economiei, şi a remarcat că în urma primelor achiziţii au scăzut deja cos-turile de îndatorare nu numai pentru Germania, ci şi pentru ţări cu probleme ca Portugalia, în ciuda crizei din Grecia, ceea ce sugerează că programul de achiziţii de active ar putea proteja ţările din zona euro de contagiune în cazul agravării conflictului dintre Grecia şi creditori.