BusinessMagazin

Tag: Vin

  • România, baza de atac a întregii regiuni

    Piaţa-mamă pe care activează Halewood Wines & Spirits este Marea Britanie, unde cifra de afaceri se ridică la peste 247 milioane de euro (210 milioane de lire sterline), iar compania este foarte puternică şi pe pieţe precum Africa de Sud, China, SUA şi Thailanda. ”|nsă România este o piaţă-cheie, ce reprezintă punctul de plecare pentru a deţine o prezenţă puternică şi notabilă în regiunea Europei de Est“, declară Paul Murden, general manager al Halewood Wines & Spirits România.

    La nivel local, compania are activităţi în cultivarea viţei de vie, deoarece ”vinul de calitate se naşte şi «se cultivă» în  vie“, producţie, distribuţie locală şi export de vinuri româneşti, cât şi import de vinuri şi băuturi spirtoase din diverse colţuri ale lumii. Compania, spune Mulden, s-a axat de-a lungul timpului pe inovaţie, fiind ”primul producător de pe piaţa din România care s-a concentrat pe valorificarea soiului autohton de struguri Fetească Neagră„, despre care se spune că este cel mai valoros soi local, dar şi pe ”portofoliul vast şi atent selectat de vinuri de import, de la cele mai importante case de vinuri internaţionale“. Pe de altă parte, Murden adaugă la atuurile brandului expertiza britanică şi propria divizie de retail, care ”facilitează drumul strugurilor din podgorie către paharul consumatorului final“.

    Producţia medie anuală a Halewood Wines & Spirits este de circa 5.000 de tone de struguri în Ploieşti şi Tohani, iar capacitatea de stocare este de aproximativ 6 milioane de litri de vin. Raportul între vânzările pe canalele retail şi HoReCa este destul de echilibrat, portofoliul companiei având branduri dedicate pentru fiecare segment. ”Există diferenţe între cele două canale, aşadar este nevoie de tipuri diferite de produse care să răspundă cât mai bine nevoilor diferite ale consumatorilor. Trendul produsului potrivit pe canalul potrivit a început cu câţiva ani în urmă şi va continua“, declară reprezentantul Halewood România. Divizia de vânzări interne şi cea de export a vinurilor locale deţin ponderi de circa 50% fiecare în cifra de afaceri a Halewood Wine & Spirits România, care se menţine la o sumă constantă de circa 10 milioane de euro în ultimii ani. Compania exportă atât vinurile companiei, mărci proprii, cât şi etichetele clienţilor, în peste 40 de pieţe dintre care cele mai importante sunt: Marea Britanie (cea mai mare destinaţie de export a firmei), ţările baltice, Germania, ţările nordice şi China, ”o piaţă cu extrem de mult potenţial, unde am înregistrat creşteri constant şi care a intrat, în ultimii ani, în atenţia marilor producători din industria vinului“, spune Murden.

    Anul trecut a adus pentru divizia locală a Halewood Wines & Spirits o creştere a volumelor în categoria produselor premium şi super-premium, în contextul în care consumatorul român este tot mai educat, manifestând un interes clar către vinuri şi băuturi mai rafinate, din categoria premium, spune reprezentantul companiei, opinie împărtăşită şi de alţi jucători din domeniu. ”2016 a adus provocări suplimentare companiei noastre, determinate de evoluţiile pieţelor externe, în special cea din Marea Britanie, care reprezintă una dintre principalele noastre pieţe de export“, adaugă Murden, referindu-se la devalorizarea lirei sterline. Pe de altă parte, prin activităţile de promovare pe piaţa internă, care au vizat atât produsele dezvoltate local, cât şi  portofoliul extins cu alte categorii, compania a reuşit să depăşească provocările rezultate din contextul economic global, spune managerul. Pentru 2017 firma şi-a bugetat o creştere de două cifre pentru întreaga activitate a grupului în România, cuprinzând atât producţia locală, cât şi exporturile, însă concentrarea va rămâne, în continuare, pe produsele premium şi super premium.

  • Povestea româncei care a ajuns contesă, iar acum conduce un business de 10 milioane de lei într-un domeniu dominat de bărbaţi

    Stomatolog de meserie şi provenind dintr-o familie cu istorie veche în producerea vinurilor, Guy de Poix a ajuns în România şi a descoperit potenţialul Dealului Mare (Prahova), una dintre principalele regiuni viticole ale ţării. „Serve este prima firmă privată de vinuri din România, după revoluţie,” spune antreprenoarea, care a fondat firma în 1993 împreună cu Guy Tyrel de Poix. Au ales regiunea Dealu Mare pentru că acolo au găsit o exploataţie mică pentru acea perioadă, sub 1.000 de hectare, la Ceptura. „Am retehnologizat crama existentă, am creat gama Vinul Cavalerului, care a ieşit pentru prima oară pe piaţă în 1994.

    În 1995 am avut prima recoltă“, spune Mihaela Tyrel de Poix. Dificultăţile n-au fost deloc puţine şi în rândul lor, enumeră antreprenoarea, la început au fost piedicile legistlative, în momentul în care încercau să comaseze terenurile. Au urmat apoi dificultăţi de funcţionare, de logistică, de infrastructură, cele legate de formarea şi menţinerea personalului. În 2015, compania a avut o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei şi profit de aproape 1 milion de lei, faţă de 8,8 milioane de lei în 2014, cu un câştig de 1,1 milioane de lei.

    Despre industria vinului spune că i se pare surprinzător că este percepută ca un domeniu al bărbaţilor, „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu”. Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a bărbaţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune degustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fin”. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie”.

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”. 

  • Ce poţi face pentru a te feri de atacurile de tip ransomware, precum “WannaCry”. Soluţii pentru companii şi utilizatori obişnuiţi

    Companiile

    • Faceţi cu regularitate copii de backup ale datelor, pentru a putea recupera fişierele originale, după un incident.

    • Vizitaţi site-ul No More Ransom, o iniţiativă comună cu scopul de a ajuta victimele programelor ransomware să îşi recupereze datele criptate, fără să fie nevoite să plătească sumele cerute de infractori.

    • Faceţi un audit al programelor instalate, nu doar al dispozitivelor endpoind, ci şi al tuturor nodurilor şi serverelor din reţea şi menţineţi-le actualizate.

    • Realizaţi o evaluare, din perspectiva securităţii, a reţelei (de exemplu, audit de securitate, teste de intruziune, analiza punctelor vulnerabile din reţea) pentru a identifica şi inlătura breşele de securitate. Evaluaţi furnizorii şi politicile de securitate ale terţilor, în cazul în care au acces direct la reţea.

    • Solicitaţi informaţii din surse externe: informaţiile de la companii specializate pot ajuta organizaţiile să prevadă atacuri viitoare asupra companiei.

    • Pregătiţi-vă angajaţii, acordând o atenţie deosebită personalului din domeniul operaţional şi al ingineriei, pentru a fi conştienţi de ameninţările şi atacurile recente.

    • Protecţia trebuie să se extindă şi în afara perimetrului organizaţiei. O strategie de securitate corespunzătoare trebuie să aloce resurse semnificative detecţiei atacului şi reacţiei imediate, pentru a-l bloca înainte de a ajunge la obiective critice.

    • Folosiţi o soluţie de securitate care include tehnologii bazate pe detectarea comportamentului. Aceste tehnologii pot prinde programele malware, inclusiv cele ransomware, urmărind cum funcţionează pe sistemul atacat şi făcând posibilă detectarea unor mostre noi şi încă necunoscute de ransomware.

    Utilizatorii inviduali

    Faceţi cu regularitate copii de backup ale datelor

    Fie că este vorba de copiii care cresc sau de un document bancar important, păstraţi copii separate. Astfel, vă asiguraţi că nu pierdeţi datele nici dacă se defectează computerul, nu doar în cazul unui program ransomware. Păstraţi, însă, backup-ul pe un drive care nu este conectat la computer. Dacă îl lăsaţi conectat (de exemplu, un drive USB care este tot timpul conectat), programul ransomware va cripta şi fişierele de pe drive-ul de backup.

    Folosiţi o soluţie de securitate eficientă

    Atunci când folosiţi o soluţie de securitate, nu dezactivaţi funcţiile avansate de securitate, decât dacă aşa vi s-a recomandat de către personalul de suport tehnic al companiei respective. De obicei, acestea sunt caracteristici care permit detecţia unor noi programe ransomware (şi a altor tipuri de malware) pe baza comportamentului său. Menţineţi toate programele de pe PC actualizate. Acest lucru le îngreunează atacatorilor accesul la computer. Multe aplicaţii populare (Flash, Chrome, Firefox, Internet Explorer, Microsoft Office) şi sistemele de operare (ca Windows) au o funcţie de update automat.  Dacă o aplicaţie nu este actualizată automat, folosiţi periodic funcţia “Verifică update-uri,”

    Fiţi atenţia la fişierele pe care le descărcaţi de pe Internet sau le primiţi pe e-mail

    Nu descărcaţi decât fişiere din surse de încredere (de exemplu, nu descărcaţi aplicaţii din surse neoficiale, doar pentru că versiunea oficială nu a fost lansată încă în regiunea unde locuiţi). Priviţi cu circumspecţie orice e-mail şi alte mesaje de la persoane necunoscute. Dacă nu sunteţi siguri în legătură cu un fişier sau un link, sunaţi şi întrebaţi reprezentanţii companiei din partea căreia vine mesajul dacă sunt chiar ei cei care l-au trimis. De asemenea, este foarte important ca fiecare membru al familiei care foloseşte dispozitivul respectiv să procedeze la fel – de obicei, copiii sunt tentaţi să descarce un fişier dacă le promite că vor obţine lucrul de care au nevoie pentru a trece la nivelul următor în jocul lor preferat.

    Dacă vă aflaţi în situaţia în care vi s-au criptate fişierele şi vi se cere să plătiţi răscumpărarea, nu faceţi asta!

    Fiecare bitcoin (sau altă formă de plată electronică), transferată în mâinile infractorilor confirmă profitabilitatea acestei activităţi, ceea ce duce la crearea unor noi tipuri de programe ransomware. În acelaşi timp, numeroase companii de securitate se luptă cu ransomware-ul în fiecare zi. De aceea, puteţi verifica la furnizorul de soluţii de securitate dacă vă poate ajuta sau puteţi intra pe site-ul No More Ransom. Această iniţiativă comună a Centrului împotriva Infracţionalităţii Cibernetice, din cadrul Poliţiei Olandeze, a Centrului Europol de Combatere a Infracţionalităţii Cibernetice şi a Kaspersky Lab a fost lansată în iulie 2016, iar din acel moment s-au alăturat numeroase agenţii de aplicare a legii şi companii din domeniul securităţii IT. Scopul este să ajute victimele programelor ransomware să îşi recupereze datele fără să fie nevoite să plătească sumele cerute de infractorii cibernetici.

    Nu în ultimul rând: răspândirea programelor ransomware şi încercarea de a şantaja oamenii pentru a obţine bani sunt activităţi ilegale în majoritatea ţărilor din lume. Raportaţi atacul la poliţie pentru a deschide o investigaţie. 

     

  • 15 lucruri pe care nu le ştiai despre stewardese. “Un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Suntem plătiţi doar pentru orele de zbor”

    De exemplu, dacă ziua ta de muncă se lungeşte până la 12 ore, eşti plătit numai pentru orele petrecute de la poartă încolo, nu şi pentru îmbarcări sau întârzieri.

    „Suntem bombardaţi de cheltuieli neaşteptate”

    „O mulţime de cheltuieli noi şi neaşteptate vin împreună cu locul de muncă; spre exemplu, nenumărate curse cu Uber, mâncare pe drum, uniforme, bagaje, bacşiş pentru şoferi şi bani de ieşiri cu colegii. În primii cinci ani vei fi destul de sărac”

    „Nu îţi poţi crea un trai de lux”

    “Nu te vei îmbogăţi niciodată ca un însoţitor de zbor, dar poţi controla câţi bani vrei să faci”

    „Rolul nostru principal este să asigurăm securitatea”

    „Sunt circa 300 de reguli pe care trebuie să le urmăm în acest sens”

    „Însoţitorii de zbor sunt deştepţi”

    „Trebuie să ne obţinem anual calificările necesare pentru acest job”

    „Avem o viaţă destul de singuratică”

    „Petrecem foarte multe ore singuri prin aeroporturi sau prin hoteluri”

    „Când suntem în rezervă, putem petrece până la şase zile fără să zburăm sau să mergem nicăieri”

    “De obicei, trebuie să avem totul pregătit în detaliu, dar în lunile de zbor mai libere avem timp, în sfârşit, să ne uităm la seriale”

    „Trebuie să îndeplinim foarte multe roluri”

    „Gândeşte-te că s-ar putea întâmpla orice situaţie neprevăzută, iar la zeci de mii de metri în aer, ghici cine se ocupă de asta? Facem mai mult decât să împărţim prăjituri, dar, din păcate, doar asta văd oamenii. De exemplu, dacă e nevoie, pot să-ţi aduc pe lume copilul”.

    „Trainingul însoţitorilor de zbor este cel mai dificil interviu”

    „Suntem cu adevărat experţi în domeniul siguranţei, instruiţi să vă salvăm viaţa în caz de pericol, nu doar să vă servim suc de roşii. Iar instructajul este foarte greu de explicat,  ca şi naşterea –  nu înţelegi cât de greu este până când o vei experimenta”.

    „Unele companii aeriene au încă orientări stricte privind aspectul fizic al echipajului de cabină”

    „La compania pentru care lucrez, un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Este un job destul de nesănătos, iar uneori murdar”

    „Problemele de sănătate ale însoţitorilor de zbor pot fi destul de grave, iar cel mai des întâlnite sunt pietrele la rinichi, pierderea auzului, depresia, lipsa de somn, tulburări de digestie etc; pe de altă parte, mai întâlnesc oameni care îmi întind  un scutec murdar în timp ce servesc alimente”

    „Acest loc de muncă îţi schimbă caracterul şi cine eşti”

    „În bine sau în rău, de tine depinde”

    „Poate pune o presiune imensă asupra relaţiilor”

    „Dacă eşti genul care îşi petrece, de obicei, concediul cu familia, acest loc de muncă nu este pentru tine.  Dacă doreşti ca în fiecare weekend să te vezi cu partenerul/partenera, acest loc de muncă nu este pentru tine. Dacă doreşti să fii acasă cu familia în fiecare noapte, acest loc de muncă în mod cert nu e pentru tine”

    „Înveţi multe despre oameni”

    „Slujba asta este o lecţie importantă dacă vrei să înveţi psihologie”

    „Cei pasionaţi nu pleacă prea repede”

    „Odată ce îţi dai seama că îţi place, asta devine o carieră pe viaţă; de asta îţi dai seama în primul an” 

  • 15 lucruri pe care nu le ştiai despre stewardese. “Un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Suntem plătiţi doar pentru orele de zbor”

    De exemplu, dacă ziua ta de muncă se lungeşte până la 12 ore, eşti plătit numai pentru orele petrecute de la poartă încolo, nu şi pentru îmbarcări sau întârzieri.

    „Suntem bombardaţi de cheltuieli neaşteptate”

    „O mulţime de cheltuieli noi şi neaşteptate vin împreună cu locul de muncă; spre exemplu, nenumărate curse cu Uber, mâncare pe drum, uniforme, bagaje, bacşiş pentru şoferi şi bani de ieşiri cu colegii. În primii cinci ani vei fi destul de sărac”

    „Nu îţi poţi crea un trai de lux”

    “Nu te vei îmbogăţi niciodată ca un însoţitor de zbor, dar poţi controla câţi bani vrei să faci”

    „Rolul nostru principal este să asigurăm securitatea”

    „Sunt circa 300 de reguli pe care trebuie să le urmăm în acest sens”

    „Însoţitorii de zbor sunt deştepţi”

    „Trebuie să ne obţinem anual calificările necesare pentru acest job”

    „Avem o viaţă destul de singuratică”

    „Petrecem foarte multe ore singuri prin aeroporturi sau prin hoteluri”

    „Când suntem în rezervă, putem petrece până la şase zile fără să zburăm sau să mergem nicăieri”

    “De obicei, trebuie să avem totul pregătit în detaliu, dar în lunile de zbor mai libere avem timp, în sfârşit, să ne uităm la seriale”

    „Trebuie să îndeplinim foarte multe roluri”

    „Gândeşte-te că s-ar putea întâmpla orice situaţie neprevăzută, iar la zeci de mii de metri în aer, ghici cine se ocupă de asta? Facem mai mult decât să împărţim prăjituri, dar, din păcate, doar asta văd oamenii. De exemplu, dacă e nevoie, pot să-ţi aduc pe lume copilul”.

    „Trainingul însoţitorilor de zbor este cel mai dificil interviu”

    „Suntem cu adevărat experţi în domeniul siguranţei, instruiţi să vă salvăm viaţa în caz de pericol, nu doar să vă servim suc de roşii. Iar instructajul este foarte greu de explicat,  ca şi naşterea –  nu înţelegi cât de greu este până când o vei experimenta”.

    „Unele companii aeriene au încă orientări stricte privind aspectul fizic al echipajului de cabină”

    „La compania pentru care lucrez, un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Este un job destul de nesănătos, iar uneori murdar”

    „Problemele de sănătate ale însoţitorilor de zbor pot fi destul de grave, iar cel mai des întâlnite sunt pietrele la rinichi, pierderea auzului, depresia, lipsa de somn, tulburări de digestie etc; pe de altă parte, mai întâlnesc oameni care îmi întind  un scutec murdar în timp ce servesc alimente”

    „Acest loc de muncă îţi schimbă caracterul şi cine eşti”

    „În bine sau în rău, de tine depinde”

    „Poate pune o presiune imensă asupra relaţiilor”

    „Dacă eşti genul care îşi petrece, de obicei, concediul cu familia, acest loc de muncă nu este pentru tine.  Dacă doreşti ca în fiecare weekend să te vezi cu partenerul/partenera, acest loc de muncă nu este pentru tine. Dacă doreşti să fii acasă cu familia în fiecare noapte, acest loc de muncă în mod cert nu e pentru tine”

    „Înveţi multe despre oameni”

    „Slujba asta este o lecţie importantă dacă vrei să înveţi psihologie”

    „Cei pasionaţi nu pleacă prea repede”

    „Odată ce îţi dai seama că îţi place, asta devine o carieră pe viaţă; de asta îţi dai seama în primul an” 

  • Peste o treime dintre producătorii de vin din UE sunt în România

    În Uniunea Europeană sunt 2,4 milioane de firme active în domeniul producţiei de vin, care exploatează 3,2 milioane de hectare de terenuri de viţă de vie, arată Eurostat, precizând că 2,5 milioane de hectare sunt destinate producerii de vinuri de calitate superioară.

    Spania este statul membru UE care are cele mai multe hectare folosite pentru cultivarea viţei de vie (941.000 de hectare). Conform celor mai recente date existente la nivel comunitar (din perioada 2010-2015), Franţa cultivă viţă de vie pe 803.000 hectare, Italia pe 610.000 de hectare, Portugalia pe 199.000 de hectare, iar România pe 184.000 de hectare. Grecia şi Germania utilizează câte 103.000 de hectare pentru viţa de vie.

    Citeşte continuarea pe gustarte.ro

  • 14% din investiţiile străine în România vin din Austria

    „Investitorii austrieci văd România ca pe o destinaţie excelentă pentru investiţii şi cea mai mare piaţă din Sud-Estul Europei. În prezent, priorităţile noastre sunt dezvoltarea unui climat de afaceri sănătos şi a unui sistem educaţional cuprinzător. Pentru noi, România reprezintă o ţară cu un potenţial enorm, dominată de o forţă de muncă bine pregătită şi o naţiune care ştie să se facă auzită”, a spus Gerd Bommer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei.

    În acest moment, în România sunt în jur de 1.500 de investitori austrieci activi şi peste 7.200 de companii cu capital austriac care contribuie la dezvoltarea economiei româneşti. Companiile austriece asigură peste 100.000 de locuri de muncă în România.

    România se află în top 15 pieţe de exporturi şi top 19 pieţe de importuri pentru Austria. De exemplu, exporturile Austriei către România reprezintă 2,08 miliarde şi sunt în continuă creştere. Dacă în 2015 exporturile austriece în România s-au majorat cu 0,6%, în 2016 numărul a crescut cu 4,1%.
     

  • Oraşele cu cea mai ieftină băutură din Europa

    Fiecare când călătoreşte într-o ţară străină are propriile opinii în legătură cu ce să facă acolo sau ce să viziteze. Unii caută cele mai frumoase peisaje, alţii muzee şi unii cea mai ieftină băutura.

    Potrivit, BigPicture.ru, Poşta britanică a realizat un top al oraşelor cu cea mai ieftină băutură din Europa. Topul se bazează pe costul mediu a 12 băuturi alcoolice: o sticlă de bere, un pahar de vin, şampanie, cocktail etc. Noi am zice că şi Bucureştiul ar fi meritat să fie menţionat în clasament. Topul după cum urmează:

    10.Londra – O bere 5.48 de dolari. Costul total al celor 12 băuturi – 88.4 de dolari

    9. Barcelona- un pahar de vin te costă 4.5 dolari, iar costul total al băuturilor ajunge la 88 de dolari

  • Jucător nou cu ştate vechi în industria vinului

    „A fost o ambiţie să lucrez în industria vinurilor şi cred că vinul m-a ales pe mine în aceeaşi măsură în care eu l-am ales pe el. Am văzut lumina zilei la Jidvei, chiar în castelul de pe eticheta sticlei de vin; în acest castel, părinţii mei au avut prima locuinţă de serviciu”, povesteşte Dan Muntean despre începuturile sale în această nişă. El este unul dintre executivii veterani din industria vinului, cu experienţă de câteva zeci de ani în domeniu; în ultima perioadă a lucrat pentru compania britanică Halewood, care are o cifră de afaceri de circa 10 milioane de euro. „Se spune că sunt foarte puţini cei care, odată intraţi în această industrie, o părăsesc, iar Domeniul Muntean este o nouă provocare, de care aveam nevoie după 30 de ani petrecuţi în această meserie fabuloasă”, adaugă acesta despre decizia luată la finele anului trecut, de a părăsi compania Halewood.

    Domeniul Muntean este, aşadar, o afacere de familie, cu o echipă cu experienţă în domeniu şi care, înainte de toate, „iubeşte vinul şi are o înţelegere profundă a pieţei”, spune fondatorul. Noua companie înglobează atât propria sa viziune despre ceea ce poate şi trebuie să facă pentru şi cu vinul din România, cât şi propriul stil de a face afaceri. Printre ambiţiile sale legate de acest proiect se numără cea de a crea şi de a distribui „vinuri cu personalitate, din soiuri alese cu grijă, care spun o poveste”. Fiind o afacere independentă, Dan Muntean a ales să colaboreze numai cu parteneri internaţionali, „aidoma nouă, businessuri de familie, care iubesc vinul şi pe care românii merită să îi «(de)guste»”.

    Muntean consideră că România are un potenţial viticol profitabil datorită condiţiilor climatice diverse, tipuri de sol potrivite, o istorie a viţei de vie „atât de interesantă, cu soiuri remarcabile”, dar şi o poziţionare geografică ideală. În acest sens, „pentru a putea controla calitatea vinurilor”, conform spuselor sale, se află în faza de finalizare a achiziţiei unei crame şi a unei suprafeţe de circa 70 de hectare de viţă de vie în regiunea viticolă Dealu Mare. Producţia de vinuri proprii va începe din recolta acestei toamne, punând în valoare atât soiuri tradiţionale româneşti, precum Fetească Neagră, Tămâioasă Românească, dar şi soiuri internaţionale, cunoscute printre români, precum Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Chardonnay. Apreciază că investiţia totală, la finalul proiectului, se va ridica la circa 2,5 milioane de euro.

    Pe lângă producţia de vinuri proprii, Domeniul Muntean se concentrează în prezent pe aducerea în România a unor vinuri reprezentative pentru regiunile din care provin. „Ne bazăm pe o selecţie atentă şi riguroasă a vinurilor, atât din Lumea Veche, cât şi din Lumea Nouă, precum vinuri rose din sudul Franţei, Tempranillo din Spania, rieslinguri germane, shirazuri din Australia sau Carmenere din Chile”. Portofoliul de importuri al firmei reuneşte mărci celebre atât din Europa – grupul Gerard Bertrand, grupul Pesquera Alejandro Fernandez, Dr. Loosen Estates, Chateau Musar cât şi din Lumea Nouă, cum sunt cele produse de Luis Felipe Edwards în Chile sau de Seifried din Noua Zeelandă. Principala direcţie pentru 2017 constă în creşterea prezenţei în cât mai multe unităţi de desfacere, atât în retail, cât şi în HoReCa, dar şi demararea lucrărilor pentru producţia proprie de vin. Conform fondatorului, produsele Domeniul Muntean se vor poziţiona pe un segment de preţuri mediu şi premium, iar printre planurile pe termen lung antreprenorul îşi propune să producă şi să comercializeze „vinuri memorabile la un raport calitate preţ la fel de memorabil, atât pe piaţa României, cât şi la export”. 

    Piaţa vinului din România este mai mare în volum decât pieţe consacrate cum ar fi Portugalia sau Austria, însă, ca valoare, reprezintă doar o parte din valoarea vânzărilor de vin din alte ţări, afirmă Dan Muntean. „În multe cazuri este greu de explicat cum pot exista pe piaţa noastră vinuri româneşti atât de ieftine, după cum este la fel de greu de explicat de ce există, într-o propoţie mult mai redusă, şi vinuri atât de scumpe”, afirmă antreprenorul. În opinia sa, vor trece mai mulţi ani până când piaţa se va maturiza şi până când aceste extreme vor dispărea. Un rol îl pot avea comercianţii la toate nivelurile, prin asumarea calităţii produsului din raft, în aceeaşi măsură ca şi producătorii, „aşa cum se întâmplă în toate pieţele mature”, afirmă Muntean.

    Demers ce va ajuta nu numai consumatorul, dar şi producătorul şi comerciantul, consideră antreprenorul. Pe de altă parte, piaţa vinurilor din România este, „fără îndoială, dinamică şi extrem de competitivă”, dar există loc de creştere în continuare pentru jucătorii care inovează pe piaţă. „De la an la an, creşterea apetitului consumatorului român pentru nou, dorinţa de a experimenta gusturi şi arome noi şi abilitatea de a înţelege vinurile de calitate ne dau această încredere”, mai spune acesta. Conform datelor pblicate recent de ZF, România are circa 180.000 de hectare cu viţă de vie grupate în 37 de podgorii, iar cu acest nivel al suprafeţei ocupate cu viţă, ţara noastră se află pe locul cinci în UE şi pe locul 11 în lume.

    Mai mult, piaţa locală se află pe locul 13 în lume din punctul de vedere al producţiei de vin, într-un top condus de Italia, Franţa şi Spania, potrivit datelor pentru anul 2015 estimate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV). Producţia locală de vin a fost în 2015 de circa 4,1 milioane de litri, potrivit aceleiaşi surse. Conform datelor de la Ministerul de Finanţe, în România existau la finalul lui 2015 circa 220 de companii care aveau declarat drept CAEN „Fabricarea vinurilor din struguri“, cu afaceri cumulate de 650 milioane de lei, însă piaţa este dominată de câţiva producători mari, cu mii de hectare fiecare. În ultimii ani, tot mai multe crame butic îşi fac loc pe piaţă, targetând în special segmentul premium.

    Oportunitatea de a crea vinuri bune a venit odată cu viile nou plantate şi echipamentele noi de nivel internaţional din cramă, pe care producătorul român le are acum, cu sprijin european la îndemână, spune antreprenorul despre piaţa în care activează. Însă, după părerea sa, unul dintre pericole este ca producătorul să nu îşi înţeleagă consumatorul şi să nu dea aceeaşi atenţie tuturor vinurilor produse, indiferent de palierul de preţ. „Un producător bun trebuie totdeauna judecat după cel mai ieftin vin pe care îl produce, nu după cel mai scump! Observ că există o reticenţă şi din partea comentatorilor de vin din România de a recenza vinuri cu un nivel de preţ scăzut, ca şi cum ele nu ar fi importante… Dar ele sunt importante pentru consumator!”, susţine Muntean.

    Principala schimbare din ultimele decenii pe piaţa vinurilor a fost apariţia lanţurilor de retaileri internaţionali, care a fost de folos în structurarea pieţei, dar şi multiplicarea numărului de magazine de specialitate. Dacă ar fi să traseze câteva perspective ale viitorului acestui segment, Dan Muntean consideră că tot mai mult vin va fi cumpărat din comerţul modern şi din ce în ce mai puţin va fi consumat din comerţul tradiţional şi din autoconsum. De asemenea, antreprenorul consideră că vinurile de import vor creşte de la nivelul de sub 5% din piaţă la care se află astăzi, iar structura consumului se va schimba. Astăzi sunt preferate mai cu seamă vinurile albe şi dulci, în următorii ani vinurile seci şi roşii vor căpăta tot mai multă popularitate, iar cel rose va cunoaşte o creştere spectaculoasă. Mai mult, se aşteaptă la un interes mai mare pentru vinuri liniştite şi vinuri spumante în detrimentul berii şi al băuturilor spirtoase. „Vinul face parte din stilul de viaţă şi din cultura unui popor. Într-o lume tot mai globalizată, aceste trăsături se vor accentua în următorii ani şi în România”, afirmă fondatorul Domeniului Muntean.

    „Vinul bun este cel care îţi face plăcere să îl bei şi pentru care să nu fie nevoie să îţi ipotechezi casa ca să îl cumperi”, spune despre preferinţele sale în domeniu. Consideră, de asemenea, că un cumpărător avizat încearcă mereu vinuri noi şi le „descoperă” pe cele ieftine şi bune. Adaugă că „un preţ mare nu este totdeauna o garanţie a calităţii”. În prezent există pe piaţă mii de soiuri, mii de stiluri şi mii de provenienţe diferite, iar oportunitatea de a gusta ceva nou şi interesant „este o plăcere în sine. Această oportunitate nu exista acum 15 ani”, declară antreprenorul. Dan Muntean şi-a început activitatea în acest domeniu la finele anilor ’80, când lucra la o firmă de comerţ exterior, singura la acea vreme care făcea export de vin în România. În 1987 a primit şi responsabilitatea de a alege un distribuitor pentru Marea Britanie dintr-o listă de 10 nume. Aşa a început povestea sa cu Halewood International, care, de altfel, după vizita fondatorului John Halewood în România, a şi început să importe cantităţi mici de vin românesc în Anglia. Ulterior, britanicul a decis să-şi creeze propria reprezentanţă pe plan local; „aşa am ajuns să export în Marea Britanie nu numai vin românesc, ci şi întreaga familie”, povesteşte Dan Muntean.

    Spune, de asemenea, că această perioadă de început i-a marcat pozitiv cariera profesională. Dacă la momentul înfiinţării reprezentanţei locale scopul principal era de a livra către compania-mamă, cu timpul a descoperit că piaţa din România este la fel de interesantă. Făcând o retrospectivă a carierei sale, cel mai frumos moment profesional a avut loc în urmă cu 20 de ani, când a câştigat licitaţia pentru pachetul majoritar al societăţii care avea să devină Cramele Halewood, în defavoarea altor 12 firme participante. „Am pornit atunci de la zero şi am reuşit într-un timp relativ scurt să devenim unul din primii 10 jucători din industria vinului. Atunci am înţeles valoarea unei echipe bune şi unite în succesul unei societăţi”, declară Muntean. Pe de altă parte, cel mai dificil moment profesional a fost acela când „fondatorul firmei Halewood ne-a părăsit fulgerător. John nu a fost doar un antreprenor de excepţie, dar şi un om cu un extraordinar fler de marketing. Atunci am înţeles valoarea unui lider în succesul unei societăţi”, explică Muntean.

    În prezent, Dan Muntean este singurul acţionar al firmei pe care o conduce, însă ţine să precizeze că are alături o echipă foarte puternică şi o familie minunată, care îl susţine. „Nu mă consider un antreprenor, fac aceeaşi meserie cu plăcere şi cu aceeaşi ambiţie ca înainte”, spune Muntean despre noua sa poziţie profesională. Precizează însă câteva dintre principalele calităţi ale unui antreprenor; pe primul loc plasează viziunea, urmată îndeaproape de ambiţie, împreună cu îndrăzneala şi, mai ales, multă, multă muncă.

    2,5 MILIOANE DE EURO va fi valoarea investiţiei la finalul proiectului Domeniul Muntean, când compania va  produce propriile vinuri

    70 DE HECTARE de viţă de vie sunt achiziţionate de Domeniul Muntean în regiunea viticolă Dealu Mare, a cărei cultură va fi folosită în producţia de vinuri proprii

    30 DE ANI a activat Dan Muntean în domeniul vinului până când a decis să devină antreprenor

    5 ESTE LOCUL OCUPAT de România în cadrul UE după suprafaţa de ocupată cu viţă de vie, de circa 180.000 de ha

    220 DE COMPANII aveau declarat drept CAEN „Fabricarea vinurilor din struguri“ în 2015; afacerile lor cumulate ajungeau la 650 milioane de lei