BusinessMagazin

Tag: vedere

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.

     

     

     

     

     

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Ştii care este cea mai ieftină maşină din lume? Costă cât un aspirator bun

    Şi din punct de vedere tehnic, modelul se întoarce la origini, având o transmisie pe curea, mult mai ieftină decât sistemele actuale. Până şi dispozitivul de reglare a farurilor, necesar pentru ajustarea acestora în funcţie de încărcare a fost tăiat de pe listă de inovativii producătorii care nu au ştiut ce să mai scoată de pe maşină.

    IATĂ AICI CUM ARATĂ CEA MAI IEFTINĂ MAŞINĂ DIN LUME CARE COSTĂ CÂT UN ASPIRATOR BUN

  • Examenul de BACALAUREAT se schimbă din 2018

    Anul 2018 anunţă mai multe schimbări din punct de vedere al structurii subiectelor la disciplina limba şi literatura română, începând cu examenul de Bacalaureat 2018. De asemenea, simularea dată de elevii de clasa a IX-a în 2017 este realizată pe baza acestor noi tipuri de subiecte pentru BAC.

    Examenul de maturitate din 2018 va avea modificari substantiale, apreciate de specialisti ca fiind binevenite. Presedintele Consiliului National al Elevilor a confirmat faptul ca se va aplica noul model, ceea ce inseamna ca Bacalaureatul va oferi o noua perspectiva asupra literaturii romane, dar si a modului de analiza si de interpretare a textului.

    Dintre schimbarile importante, ce apar in legatura cu subiectele de la disciplina limba romana pentru Bacalaureatul 2018, pot fi mentionate urmatoarele:

    • Subiectul I vine cu modificari legate de modul de evaluare a competentelor, fara sa se mai puna deloc accent pe invatarea unor notiuni neaplicabile. De asemenea, s-a eliminat cerinta pur tehnica a constructiei textului, s-a impus o abordare mai prietenoasa, mai lesne de inteles si de interpretat, adaugandu-se si un text scurt argumentativ. Deci va aparea un text non-literar, iar elevii vor avea cateva cerinte total diferite de cele din prezent

    • Subiectul al II-lea aduce o noutate majora, un text la prima vedere dintr-un anumit gen literar (epic, liric, dramatic), elevii fiind obligati sa argumenteze de ce textul apartine unui gen literar, astfel incat vor demonstra ca stiu sa lege teoria unui curent literar de textul din foaia de examen

    • Subiectul al III-lea nu suporta insa modificari spre dezamagirea multor profesori, dar mai ales a elevilor, in sensul ca acestia din urma vor fi obligati in continuare sa invete pe de rost opere literare. Exista insa o schimbare in noul model referitoare la faptul ca sunt doar trei repere in loc de patru, informeaza stirileprotv.ro.

     

  • Daniel Constantin: Prima pentru achiziţia de maşini electrice, dublată de la 5.000, la 10.000 de euro

    Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, că cei care vor achiziţiona maşini electrice în 2017 vor putea beneficia, în cadrul Programului Rabla Plus, de o primă ce va fi dublată, ajungându-se până la suma de 10.000 de euro.

    Constantin a precizat că se are în vedere achiziţionarea a circa 1.000 de maşini electrice prin acest program.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Constantin: Prima pentru achiziţia de maşini electrice, dublată de la 5.000, la 10.000 de euro

    Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, că cei care vor achiziţiona maşini electrice în 2017 vor putea beneficia, în cadrul Programului Rabla Plus, de o primă ce va fi dublată, ajungându-se până la suma de 10.000 de euro.

    Constantin a precizat că se are în vedere achiziţionarea a circa 1.000 de maşini electrice prin acest program.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată casele de peste 100 de milioane de dolari. Au zeci de dormitoare şi se întind pe mii de metri pătraţi – GALERIE FOTO

    Castelul de la Croix des Gardes, Cannes, Coasta de Azur, Franţa

    Aflat într-unloc cu încărcătură istorică, „Cartierul englez” din Cannes,  la 15 minute cu elicopterul de aeroportul internaţional Nice Côte d’Azur, castelul construit în 1919 într-un stil neoclasic deţine 13 dormitoare şi o suprafaţă de peste 1.200  de metri pătraţi. Terenul deţine o piscină exterioară, o grădină de iarnă şi o vedere extraordinară asupra Mării Mediteraneene. Una dintre cele mai mari proprietăţi de pe Coasta de Azur, acesta încorporează grandoarea rivierei franceze în epoca sa de glorie.

    Great Island, Darien, Conneticut, SUA

    La o oră de mers cu maşina de Manhattan sau aeroportul internaţional JFK, pe lângă oraşul Darien,  proprietatea de 63 de acri deţine un teren de polo, cabane pe malul mării, dar şi o plajă privată. Casa principală, construită la începutul anilor 1900, are şase dormitoare, plus camere pentru oaspeţi şi personal.

    Hackwood Park, Alton, Hampshire, Marea Britanie

    La sud-vest de Londra, aproape de zona Chiltern Hills, o zonă recunoscută pentru frumuseţea naturală deosebită, la aproximativ 45 minute cu maşina, proprietatea cu 24 de dormitoare şi 20 de băi a fost construită în anii 1680. Un fost prac regal, pe cei 260 de acri se găseşte o combinaţie de păşune, parcuri şi grădini proiectate de Charles Bridgeman în secolul al XVIII-lea. Pe lângă casa principală se mai găsesc, de asemenea, două locuinţe separate şi două cabane. Hackwood Park este una dintre cele mai scumpe proprietăţi care urmează să fie licitate în mod public, în Marea Britanie, până în prezent. Potenţialii cumpărători sunt rugaţi să furnizeze dovezi privind statutul lor financiar înainte de vizionare.

    Turnul Odeon, Monaco

    Aflat lângă Place du Casino, la 32 de km distanţă de aeroportul internaţional Nice Cote d Azur, Turnul Odeon este un penthouse de 3500 de metri pătraţi, ce se întinde pe cinci etaje. Acesta are o piscină pe acoperiş, dotată cu un tobogan, iar proprietarul are posibilitatea de a-şi alege designul interior al locuinţei. La 170 de metri înălţime, Turnul Odeon va fi a doua cea mai înaltă clădire de pe coasta Mediteraneană şi una dintre cele mai luxoase, cu cinema privată şi limuzină privată pentru rezidenţi.

    The Beverly House, Beverly Hills, Los Angeles, California, SUA

    Casa în formă de „H” a fost construită la 1920 şi are peste 4.600 de metri pătraţi; are peste 19 dormitoare, fiecare dotat cu propria baie, o sală proprie de cinema, o curte de tenis şi o piscină outdoor. Locuinţa se află în Beverly Hills, pe Bulevardul Santa Monica, la 30 de minute de aeroportul internaţional Los Angeles. Casa reprezintă una dintre legendele Hollywoodului deoarece o scenă din filmul „Naşul” a fost filmată aici. 

  • Cum arată casele de peste 100 de milioane de dolari. Au zeci de dormitoare şi se întind pe mii de metri pătraţi – GALERIE FOTO

    Castelul de la Croix des Gardes, Cannes, Coasta de Azur, Franţa

    Aflat într-unloc cu încărcătură istorică, „Cartierul englez” din Cannes,  la 15 minute cu elicopterul de aeroportul internaţional Nice Côte d’Azur, castelul construit în 1919 într-un stil neoclasic deţine 13 dormitoare şi o suprafaţă de peste 1.200  de metri pătraţi. Terenul deţine o piscină exterioară, o grădină de iarnă şi o vedere extraordinară asupra Mării Mediteraneene. Una dintre cele mai mari proprietăţi de pe Coasta de Azur, acesta încorporează grandoarea rivierei franceze în epoca sa de glorie.

    Great Island, Darien, Conneticut, SUA

    La o oră de mers cu maşina de Manhattan sau aeroportul internaţional JFK, pe lângă oraşul Darien,  proprietatea de 63 de acri deţine un teren de polo, cabane pe malul mării, dar şi o plajă privată. Casa principală, construită la începutul anilor 1900, are şase dormitoare, plus camere pentru oaspeţi şi personal.

    Hackwood Park, Alton, Hampshire, Marea Britanie

    La sud-vest de Londra, aproape de zona Chiltern Hills, o zonă recunoscută pentru frumuseţea naturală deosebită, la aproximativ 45 minute cu maşina, proprietatea cu 24 de dormitoare şi 20 de băi a fost construită în anii 1680. Un fost prac regal, pe cei 260 de acri se găseşte o combinaţie de păşune, parcuri şi grădini proiectate de Charles Bridgeman în secolul al XVIII-lea. Pe lângă casa principală se mai găsesc, de asemenea, două locuinţe separate şi două cabane. Hackwood Park este una dintre cele mai scumpe proprietăţi care urmează să fie licitate în mod public, în Marea Britanie, până în prezent. Potenţialii cumpărători sunt rugaţi să furnizeze dovezi privind statutul lor financiar înainte de vizionare.

    Turnul Odeon, Monaco

    Aflat lângă Place du Casino, la 32 de km distanţă de aeroportul internaţional Nice Cote d Azur, Turnul Odeon este un penthouse de 3500 de metri pătraţi, ce se întinde pe cinci etaje. Acesta are o piscină pe acoperiş, dotată cu un tobogan, iar proprietarul are posibilitatea de a-şi alege designul interior al locuinţei. La 170 de metri înălţime, Turnul Odeon va fi a doua cea mai înaltă clădire de pe coasta Mediteraneană şi una dintre cele mai luxoase, cu cinema privată şi limuzină privată pentru rezidenţi.

    The Beverly House, Beverly Hills, Los Angeles, California, SUA

    Casa în formă de „H” a fost construită la 1920 şi are peste 4.600 de metri pătraţi; are peste 19 dormitoare, fiecare dotat cu propria baie, o sală proprie de cinema, o curte de tenis şi o piscină outdoor. Locuinţa se află în Beverly Hills, pe Bulevardul Santa Monica, la 30 de minute de aeroportul internaţional Los Angeles. Casa reprezintă una dintre legendele Hollywoodului deoarece o scenă din filmul „Naşul” a fost filmată aici.