“Au fost stabilite cinci categorii: cel mai bun sudor, cel mai bun zidar, cel mai bun miner, cel mai bun electrician şi cel mai bun şofer de camion”, a declarat Putin. “Câştigătorii vor primi câte 300.000 de ruble (7.700 de euro), cei clasaţi pe locul doi 200.000 de ruble (5.150 de euro), iar cei de pe locul al treilea 100.000 de ruble (2.580 de euro)”, adaugă Putin. Ministrul Sănătăţii şi Dezvoltării Sociale, Tatiana Golikova, i-a împărtăşit lui Putin entuziasmul muncitorilor şi sindicaliştilor faţă de această iniţiativă.
Tag: valori
-
“Să moară şi capra vecinului”, “Lasă că merge şi aşa” – expresiile care îi descriu pe români
Studiul “Patriotismul la români” arată că doar 41 la sută pot spune despre ei ca sunt patrioţi, la nivel declarativ, cei mai patrioţi fiind românii din Banat (unde 60 la sută se pot caracteriza în acest mod) şi din Muntenia (50 la sută). Doar opt la sută dintre cei care au fost întrebaţi pot spune că pe români îi defineşte expresia “Sunt mândru că sunt român”, iar 18 la sută au fost de acord ca românii sunt caracterizaţi prin zicala “Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în ţara mea”.
-
Basescu: Daca privesti pe strada, vezi oameni care trec pe langa tricolor ca pe langa un stalp de iluminat
“Adesea, daca privesti pe strada, vezi oameni care trec pe langa
tricolor ca pe langa un stalp de iluminat. Este proba faptului ca
am uitat sa avem in viata de zi cu zi ca referinta valorile
noastre”, a spus Traian Basescu.In ce il priveste, el a adaugat ca poarta tricolorul in suflet:
“Tricolorul trebuie purtat in suflet. Eu acolo il am, este parte a
sufletului meu”.Presedintele a participat la ceremonia de marcare a Zilei
Drapelului, la Cercul Militar National, in prezenta ministrilor
Gabriel Oprea, Catalin Predoiu, a primarului Sorin Oprescu, precum
si a mai multor parlamentari.Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Germania: Noua Constitutie a Ungariei este incompatibila cu valorile UE
“Urmarim evolutiile din Ungaria cu mare atentie si cu oarecare
preocupare”, a declarat Werner Hoyer, adjunctul ministrului german
de Externe. “Legea presei adoptata la inceputul anului evidentiaza
o atitudine fata de drepturile fundamentale care este cu greu
compatibila cu valorile Uniunii Europene. Preocuparile noastre
privind legea presei au sporit odata cu adoptarea noii
Constitutii”, adauga Hoyer. Mai multi politicieni de opozitie au
protestat fata de adoptarea noii Constitutii ungare, acuzand
partidul de guvernamant, Fidesz, de subminarea democratiei. Noua
Constitutie a Ungariei a fost adoptata luni de Parlamentul de la
Budapesta. -
Radu Boroianu, in cautarea valorilor romanesti
Un intreprinzator l-a descoperit la European Art pe pictorul
Michael Lassel, primul roman expus la British Museum, dar practic
necunoscut la Bucuresti, si a decis ca o lucrare a acestuia este
cadoul pe care si-l doreste de ziua lui. Iar un proprietar de
companie de transporturi, genul de intreprinzator care conduce o
afacere, dar care nu se sfieste sa puna mana la lucru, a decis sa
investeasca o suma importanta intr-o lucrare a pictorului nascut in
Transilvania, dar stabilit in Germania de 25 de ani.
Transportatorul intra astfel intr-un grup de colectionari care mai
include Tate Gallery din Londra, compania Texaco, familia elvetiana
Bauer sau Ducii de Beaufort.
Si este un merit al celor de la European Art ca au adus si au
propus pietei locale si altceva decat necunoscuti flamanzi alaturi
de un sir nesfarsit de pictori locali lipsiti, cei mai multi, de
har. Dar prima intrebare pe care i-o poti adresa lui Radu Boroianu
este despre cum a fost despartirea de un mogul, pentru ca fostul
ambasador si ministru liberal a plecat in a doua jumatate a anului
trecut de la sefia galeriei Artmark, aflata sub patronajul discret
al lui Dinu Patriciu. “Despartirile de moguli sunt totdeauna
ciudate; n-as spune ca provoaca distorsiuni profunde, pentru ca
trebuie sa alegi partea care iti este favorabila”, spune Boroianu.
El remarca in acelasi timp sentimentul de satisfactie generat de
despartirea de o persoana avuta, satisfactie izvorata din
independenta castigata, “chiar daca aparent ea nu a fost incalcata
niciodata”: “Baneste n-am avut mare lucru de pierdut, pentru ca
sunt un mare cheltuitor si nu sunt un bun om de afaceri, iar la
Artmark partea mea de investitie a fost de aproximativ zece
procente.”
European Art Gallery a fost creatia pictorului Mihai Covaci, dar
a devenit, din toamna anului trecut, un proiect multipolar, care
isi propune sa fie ceva mai mult decat un intermediar in comertul
cu obiecte de arta. “Vrem sa recuperam valori romanesti care au
izbandit in Occident, pentru ca altfel ii vom descoperi cu
intarziere, in muzee din strainatate”, spune Boroianu – un bun
exemplu este chiar Michael Lassel.
Prin activitatea de anticariat, galeria vrea sa elimine cat mai
multe falsuri produse de negustori sau artizani; la acest obiectiv
contribuie si atelierul de expertiza, dotat cu aparatura de
investigatie cu raze ultraviolete si infrarosii. Un alt serviciu
mai putin comun actualelor galerii de arta este cel de restaurare,
unde sunt implicati Mihai Covaci si Ion Sfrijan, care s-a remarcat
prin restaurarea tabloului “Venus si Amor”, ulei pe lemn al
pictorului Lucas Cranach cel Batran, datat 1520. “Doritorul poate
asista la proces, poate sa inteleaga cum isi revine opera de arta”,
spune Boroianu. Nu in ultimul rand, galeria si-a propus sa expuna
in spatii neconventionale; spitalul Sanador este un astfel de
spatiu, unde vor fi prezentati pictori romani contemporani.
European Art a venit pe o piata care a fost estimata anul trecut
la 8 milioane de euro si care anul acesta nu va putea depasi,
estimeaza Boroianu, 12 milioane de euro. Valori reduse, pentru ca
arta este mai degraba o pasiune cumva exotica. In plus, “arta
romaneasca nu este nici atat de numeroasa, nici atat de valoroasa
pe cat invatam in clasa a noua”, explica Boroianu. In lume,
investitia in arta este pe locul trei in ierarhia optiunilor, dupa
diamante si aur. La noi nu este o optiune valabila in primul rand
pentru ca nu exista traditie, dar si pentru ca asiguratorii si
bancherii manifesta rezerve mari in a se implica: colectiile de
arta nu pot fi nici asigurate si nici nu se constituie in
gajuri.
“European Art Gallery a devenit partenerul BNR pentru
consilierea in domeniul artistic si acesta poate fi un impuls
pentru ca bancile comerciale sa se implice mai mult, sa iasa din
zona actelor de caritate in care se afla acum”, spune Boroianu.
Nici gustul public nu este prea educat, pentru ca muzeele au fost
facute cu opere din nationalizari sau prin cumparaturi de la
artisti pe sume neimportante. Multi dintre colectionarii
particulari “aduna cu duiumul semnaturi care le spun ceva, dar a
caror valoare in sine tinde spre mediocru” sau sufera de un soi de
trufie atotstiutoare care ii elimina practic din societate.Altfel spus, pe piata romaneasca se termina, la propriu si la
figurat, Grigorestii. Sau se amplifica falsificarea lor, spune
Boroianu: “Grigorescu este obsedant pentru romani. Dar este un caz
unic de pictor care nu oboseste sa faca mereu aceeasi tema. Cum sa
faci atatea care cu boi si zeci de tarancute pe camp? Este un caz
unic. La fel de halucinant este cum se tot descopera Brancusi in
Romania”.
Pe de alta parte, arta romaneasca are atuurile sale: icoanele pe
sticla, cele autentice, au deja o piata a lor si sunt cotate si in
tara, si in afara mai bine decat pictura de sevalet. Nici arta
lemnului nu este de ignorat, si nu numai lucrarile maramuresene sau
cele din zona saseasca sau svabeasca, cum ar fi tentati cei mai
multi sa creada, ci si sculptura in lemn din Bucovina, Moldova sau
Muntenia. Si lutul sau olaritul ofera lucrari remarcabile care pot
reprezenta bune investitii. Ideea este insa ca pasionatii sa
inteleaga ca “nu orice obiect care se aseamana cu arta autentica
este chiar un obiect frumos”. -
Salariul mediu net a scazut in mai la 1.428 lei
Castigul salarial mediu nominal brut a fost in luna analizata de
1.962 lei, cu 0,6% mai mic fata de luna precedenta, se arata
intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS).
Nivelul castigurilor salariale medii lunare nete din luna mai 2010
a inregistrat usoare diferente fata de luna precedenta , in functie
de specificul activitatilor economice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
Cat castiga vedetele din Romania din publicitate?
Un parfum nou, un iaurt cu fructe exotice sau o alta campanie de
prevenire a fumatului, toate au fost promovate prin asocierea cu o
persoana publica. Actori, cantareti sau sportivi si-au vandut
numele si imaginea pentru a vinde, mai departe, cosmetice, alimente
sau abonamente de telefonie mobila.In ultimii ani, piata publicitatii din Romania s-a aglomerat de
spoturi la vopseaua de par in care ne zambeste o “Zana”, de altele
la budinca in care apare un selectioner de nationala sau de reclame
la ulei in care o “Diva” toarna jumatate de sticla peste un bol de
salata. Criticii spun ca e mai simplu sa cumperi notorietatea cuiva
pentru a vinde orice, decat sa-ti bati capul cu un spot destept sau
un slogan de efect care sa li se intipareasca tuturor pe buze.Cititi mai multe pe
www.gandul.info -
Castiguri in vreme de criza
Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.
Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.
Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.
Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).
„In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.
La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.
-
Bursa in picaj
E posibil ca in ziua in care veti citi acest articol, piata de capital sa se fi intors deja „pe verde“, iar indicii ei sa urce iar, ca de obicei toamna. Poate ca – mai mult decat scurtele reveniri ce au intrerupt caderea abrupta a bursei din ultimele trei luni si jumatate – aceasta revenire o sa persiste pentru mai multa vreme. La fel cum Bursa de Valori si-ar putea continua picajul, iar indicii o sa ramana la fel de rosii, cum au tot fost de la sfarsitul lunii iulie incoace.
Volatilitatea accentuata a pietei de la Bucuresti si lichiditatea scazuta, schimbarile de trend fara motive prea evidente fac aproape imposibila o prognoza exacta. Exista insa suficiente informatii care, puse cap la cap, sa poata sa dea contur catorva scenarii si sa ofere raspunsuri pentru intrebarile ce-i macina acum pe zecile de mii de investitori de la Bursa.
„Anul acesta este compromis pentru bursa“, este de parere Cornel Fumea, director general al companiei de brokeraj BRD Securities. In opinia sa, scaderile de preturi pentru actiunile listate vor continua, chiar daca din timp in timp ar putea sa mai existe si cateva corectii pozitive. Largind ceva mai mult perspectiva, „exista posibilitatea ca intr-o perioada de un an, de acum si pana la sfarsitul anului viitor, sa ne miscam pe un trend de plus/minus 20%, iar la finele perioadei sa iesim pe zero“, completeaza Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Oricum insa, profitul investitorilor activi pe piata de capital ar putea fi foarte mic, „nu la nivelul anilor trecuti“. Cu mici nuante, parerea celor doi este impartasita de mare parte a celor ce urmaresc evolutia pietei. „Daca ar fi spus cineva la inceputul lunii august, odata cu declansarea crizei ipotecare din SUA, ca vom ajunge atat de jos spre sfarsitul anului, toata lumea ar fi ras. Acum insa, situatia s-a schimbat, iar criza va persista probabil pana anul viitor“, considera Gabriel Aldea, analist al societatii de brokeraj Intercapital Investments.
Acest prim scenariu, in care declinul Bursei de Valori de la Bucuresti va continua pana la finele anului 2007 si va contamina (cel putin) inceputul anului viitor are la baza cateva cauze ce se completeaza si amplifica.
Mai intai, criza financiara internationala declansata asta-vara de caderea pietei ipotecare secundare din Statele Unite a dat semnalul de start. Momentul, sfarsitul lunii iulie, gasea bursa autohtona la maxime istorice, atat din punctul de vedere al indicilor (BET, principalul indice al BVB, se afla pe un plus de 34% fata de inceputul anului), cat si al capitalizarii. Pierderile fondurilor de investitii si ale bancilor implicate in criza ipotecara au creat panica in pietele de capital. „Sentimentul de panica si neincredere a fost incredibil in prima faza a crizei ipotecare“, declara Michael Buhl, presedintele bursei din Viena, pentru BUSINESS Magazin. Speriati de amploarea crizei, investitorii mari au intrat in expectativa, iar unii dintre ei chiar au inceput sa isi retraga bani din majoritatea burselor. Un astfel de efect nu ar fi avut cum sa ocoleasca nici piata romaneasca – cu atat mai acut cu cat Romania, o tara emergenta, ridica riscuri mai mari decat pietele mature. La bursa de la Bucuresti, investitorii mici
s-au grabit sa isi marcheze profiturile, provocand astfel scaderi de preturi si mai puternice.Problemele de pe pietele internationale si-au mai pierdut din intensitate spre toamna, iar la inceputul lunii octombrie, bursa de la Bucuresti avea, pentru prima data din iulie, o intreaga saptamana de crestere. Analistii s-au grabit atunci sa anticipeze evolutii pozitive – incurajati de brusca revenire, dar si de perspectiva anuntarii unor rezultate financiare bune la noua luni din partea multor companii listate.
Dar „cand credeam ca efectele crizei ipotecare americane incep sa dispara, bursa a fost lovita de performantele slabe ale economiei“, releva Laurentiu Floroiu de la EFG Eurobank Securities. In ultimii ani, lunile septembrie-octombrie au adus fara exceptie cresteri: in 2004 bursa a inregistrat in lunile de toamna un salt al indicelui BET de 20%, 2005 a venit si el cu o majorare de 18% in perioada respectiva, iar in 2006 cresterea a fost de circa 11%. Acum insa „avem parte de un an cu totul atipic“, puncteaza Razvan Pasol, presedintele al Intercapital Investments: indicele BET a scazut cu aproape 10% de la inceputul lunii septembrie si pana acum.
Sfarsitul verii a fost momentul in care au inceput sa apara semnalele de alarma cu privire la mersul economiei. Dupa ce august a adus o inflatie soc de 0,86%, septembrie a surprins din nou, dincolo de cele mai pesimiste asteptari, cu o rata lunara de peste 1%. Amploarea problemei a devenit flagranta, iar inflatia anualizata de 6,03% din septembrie i-a convins chiar si pe oficialii BNR sa admita ca, pentru 2007, tinta si intervalul de inflatie autoimpuse sunt ratate. La inceputul lunii noiembrie, BNR ridica prognoza de inflatie pentru 2007 cu 1,8%, la 5,7% – ratare taxata in aceeasi zi de agentia americana de rating Standard & Poor’s cu anuntul de schimbare a perspectivei de rating pentru Romania de la „stabila“ la „negativa“. Iar acestea au repus pe tapet si alte dezechilibre: deficit extern ce ameninta sa urce anul acesta la 14% din PIB, o diminuare a investitiilor straine directe si un ritm de crestere economica intr-o deteriorare puternica (de la un palier de 6-7% in ultimele patru trimestre la circa 5,5% in primul trimestru din 2007).
Masura luata de banca centrala pentru a stopa cresterea inflatiei a fost majorarea cu jumatate de punct a dobanzii de politica monetara, prima din ultimele 14 luni. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, deoarece investitorii cu aversiune la risc prefera castigurile mai mici, dar sigure. Multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca astfel o mare parte din fondurile destinate investitiei in actiuni cu risc scazut depozitelor sau obligatiunilor. In contextul global nesigur, „investitorii au inceput sa fie mai atenti la vulnerabilitatile locale, sa dea mai multa importanta unor dezechilibre care in esenta existau de mai multa vreme“, subliniaza Mihail Ion, director general la Raiffeisen Asset Management.
Diminuarea ratingului de la nivelul actual de „BBB-“, corespunzator pragului minim al clasei de risc scazut – investment grade -, ar putea surveni daca dezechilibrele externe continua sa se inrautateasca. „Fondurile de investitii, in special cele internationale, sunt foarte sensibile la scaderi ale ratingului de tara si au tendinta sa isi micsoreze pana la injumatatire participatiile dintr-o tara cu perspective mai putin pozitive“, explica Piotr Augustyniak, partener la fondul Enterprise Investors.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus un val nou de investitii straine pe Bursa de la Bucuresti – in prezent cam jumatate din volumul investitiilor fiind realizat de banii strainilor. Pana una-alta, fondurile straine nu au iesit masiv de pe piata, ponderea rezidenti-nerezidenti pastrandu-se la valori egale celor inregistrate in lunile anterioare. Dar chiar si in conditiile in care pe plan international lucrurile se vor reaseza in urmatoarele sase luni, „daca pe plan intern vom avea o revizuire negativa din partea agentiilor de rating, investitorii straini ar putea decide sa plece“, este de parere Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac Fond de Pensii.
„Multi straini va trebui sa iasa de pe piata noastra, pentru ca asa le cer propriile reguli“, adauga Dragos Cabat, presedinte al CFA Romania, aducand in discutie si efectele pe care o inrautatire in cazul crizei din America le-ar avea pe piata romaneasca. Pana la anul, cand vor fi publicate rezultatele companiilor pentru 2007 si, in plus, se va lamuri mersul problemelor de peste ocean, Cabat nu vede multe schimbari in bine pe piata de capital romaneasca. „Pana atunci, tot cam in ritmul actual va continua sa mearga“, estimeaza el, dat fiind ca, cel putin pentru moment, strainii care au iesit deja „nu au niciun motiv sa revina“.
N-ar fi insa o oportunitate pentru intoarcerea strainilor pretul, acum redus, al actiunilor? „Actiunile noastre sunt ieftine acum, dar fondurile pe care le asteapta toata lumea ca sa intoarca trendul pot cumpara la preturi mici si din Franta sau Germania. De ce ar veni la noi?“, raspunde retoric Cornel Fumea, director general al BRD Securities. Iar in conditiile in care pretul actiunilor este foarte scazut, nici investitorii romani nu au motive sa vrea sa vanda – lucru ce scade mult lichiditatea pietei de capital. Pentru un investitor ce ar decide sa iasa acum de pe bursa, castigurile nu sunt motivante. Fata de inceputul anului, indicele BET al celor mai lichide actiuni arata o urcare cu circa 8,5 procente, valoare egala cu dobanda unor depozite bancare, iar BET-FI, indicele evolutiei societatilor de investitii financiare (SIF), s-a majorat cu mai putin de 6%. Cateva companii au mers chiar mai rau. SNP Petrom, cea mai mare societate listata, a pierdut aproape 17% de la inceputul anului, iar Transelectrica a inregistrat un minus de circa 5%.
-
Bursa vazuta de la Viena
Perioada de incertitudine in care se afla pietele de capital din intreaga lume nu se va incheia, in viziunea austriacului, decat in aprilie-mai anul viitor, odata cu incheierea anului fiscal. „Daca ne uitam la estimarile privind pierderile bancilor si ale fondurilor de investitii datorate crizei ipotecare, estimari care se ridica pana la 400 de miliarde de dolari, si la pierderile deja raportate (care nu ajung nici la o treime din aceasta suma, n. red.), putem observa o mare diferenta. Doar auditorii care vor efectua controalele pentru tot anul vor putea prezenta nivelul real al pierderilor“, spune Michael Buhl. Aceasta inseamna ca volatilitatea bursiera se va mentine luni bune de-acum incolo, la fel si aversiunea tot mai mare a fondurilor de investitii la risc.
Bursa de Valori din Viena, una dintre cele mai mari piete reglementate din centrul si estul Europei, are o capitalizare de peste 170 de miliarde de euro si o lichiditate zilnica de circa 700 de milioane de euro. Cresterea pana la acest nivel nu a fost usoara, majoritatea problemelor de la bursa vieneza fiind identice cu cele cu care se confrunta acum Bursa de Valori Bucuresti in prezent, spune Buhl. „In urma cu cativa ani, multe companii austriece au ales sa se listeze la Frankfurt si nu la Viena. Dezavantajele, intre care lichiditatea scazuta de care au avut parte acolo, au facut insa ca aproape toate sa se intoarca in tara, unde acoperirea media si interesul investitorilor sunt incomparabil mai mari.“
E un argument pentru ca Buhl sa recomande acum listarea pe piata autohtona pentru toti doritorii de a ajunge la cota bursei. „Cea mai profitabila listare este cea pe piata interna, unde ai toate elementele necesare succesului: acoperire media, imagine deja cunoscuta a marcii, interes din partea investitorilor. Din pacate, managerii care se ocupa de listare au tendinta sa angajeze cele mai mari societati de intermediere, cum ar fi JP Morgan sau Goldman Sachs, care prefera bursele mari, unde au deja experienta“, spune Michael Buhl. Angajarea societatilor foarte mari pentru intermediere este insa o garantie pentru manageri in fata actionarilor in cazul unui esec, dupa principiul „daca ei nu au putut, atunci nimeni nu poate“. Nici dubla listare nu este o solutie foarte buna pentru o companie, in opinia oficialului austriac, din cauza costurilor aproape duble si a reducerii pachetului liber la tranzactionare.
Atragerea companiilor pe bursa este o alta problema. „In urma cu trei ani am inceput un studiu asupra companiilor austriece, pentru a vedea care s-ar putea lista. Am ales circa o mie de societati de marime medie si mare, cu balante financiare pozitive si perspective bune pentru viitor. Dintre acestea, doar 9% au considerat listarea o optiune“, povesteste Michael Buhl. La listare nu au ajuns insa decat putine companii dintre cele 90, principalele obstacole fiind costurile ofertei publice initiale si rezistenta managerilor sau a proprietarilor in fata transparentei si a reducerii puterii decizionale, impuse de cerintele cotarii. „De multe ori, managerii sunt greu de convins ca avantajele listarii sunt mai importante decat pierderea unei parti din putere“, apreciaza seful bursei din Viena. La fel si cand vine vorba despre costuri; chiar daca cei 8% din valoarea ofertei initiale trebuie sa fie achitati o data (costul unei oferte publice initiale pe pietele de capital europene este in general de circa 7-8%), cheltuielile aferente unui credit sunt, prin comparatie, mult mai mari, desi sunt repartizate pe toata perioada de rambursare.
Solutia gasita de austrieci a fost roadshow-ul, adica evenimente organizate in care managerii sunt adunati si li se explica, cu ajutorul altor directori de companii deja trecute prin aceasta experienta, avantajele listarii. Si mai ales ale listarii unui pachet de actiuni semnificativ, peste cota minima de listare de 25%. „Am avut multe discutii cu compania Starbucks, care s-a listat si la noi, pentru a-i convinge sa lase liber la tranzactionare un pachet de 25% plus o actiune. Chiar si acea actiune conteaza atunci cand vii in fata investitorilor. Oferta lor a avut valoarea de 1,4 miliarde de euro si a fost suprasubscrisa de zece ori“, spune Michael Buhl, care crede ca „si 10% este mai bine decat deloc“ atunci cand vorbeste despre apropiata listare a Transgaz Medias, pentru care subscrierea va incepe la 26 noiembrie.
Ambiguitatea care poate fi observata pe piata romaneasca de capital, cu volatilitate mare bazata pe perceptia investitorilor si nu pe rezultatele financiare, nu este considerata ciudata de catre Michael Buhl: „Pot da ca exemplu o companie austriaca care a raportat 15 ani la rand cresteri constante ale profitului net. In toata aceasta perioada, cotatia actiunii lor a ramas neschimbata. Sunt multe cazuri in care profitul se majoreaza cu cifre mari, de pana la 50%, dar pretul de pe piata creste foarte putin. In astfel de cazuri, tranzactionarea se bazeaza doar pe sentiment, pe impresie, nu pe analize fundamentale sau tehnice“.
Colaborarea bursei din Viena cu cea din Bucuresti s-a concretizat prin lansarea unui indice, ROTX, ce are la baza 11 companii mari din Romania. Pe parcursul celor doi ani si jumatate de la lansare, pe baza indicelui fondurile straine au achizitionat actiuni in valoare de circa 250 de milioane de euro. Pe langa acesti bani, cumparatorii au mai investit si direct in bursa de la Bucuresti pentru acoperirea riscului (operatiuni de hedging).