În lumea occidentală, spre exemplu în SUA sau în Germania, din cauza amplorii pe care au luat-o tranzacţiile cu diferitele monede digitale, abia acum se discută despre nevoia reglementării acestora. în câteva se fac planuri pentru experimentarea cu propria monedă virtuală. însă un interes deosebit pentru criptomonede par să-l aibă Rusia, China şi Kazahstan, unde se vorbeşte de nevoia creării unor criptomonede suverane. Este o idee care intrigă având în vedere că pe de o parte aceste state au guverne autoritare, pentru care controlul centralizat este vital, iar pe de alta monedele virtuale sunt tehnologii create tocmai pentru evitarea autorităţii centrale şi care ameninţă să descentralizeze banii.
Luna octombrie a acestui an este una care ar putea rămâne în istoria criptomonedelor. în această lună, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a dat ordinul lansării unei ”criptoruble“, scrie un ziar pro-guvernamental, Argumenti i Fakti, care-l citează pe ministrul comunicaţiilor Nikolai Nikiforov. Potrivit articolului, ministrul ar fi declarat că noua monedă va folosi ”criptografie rusească“ şi ar fi imposibil de ”minat“ ca în cazul bitcoin, deoarece ar fi ”un sistem închis cu un volum definit de emisii reglementate“, notează Bloomberg. RT News, o reţea de televiziune internaţională controlată de guvernul de la Moscova, scrie că ministrul a făcut anunţul după o şedinţă de guvern cu uşile închise. Nikiforov a precizat că după ce rubla digitală va fi emisă, minarea pentru alte criptomonede va fi interzisă.
”Declar cu încredere că vom introduce criptorubla pentru un singur motiv, unul simplu: dacă n-o vom face, vecinii noştri din Comunitatea Economică Eurasiatică o vor face în câteva luni“, a spus ministrul lui Putin.
Declaraţiile lui Nikiforov urmează unor comentarii ale guvernatorului băncii centrale, Elvira Nabiullina, un aliat de încredere al lui Putin, şi ale ministrului finanţelor, Anton Siluanov, care au subliniat necesitatea ca statul rus să aducă sub control emisiile şi utilizarea criptomonedelor.
Aceasta pentru ca ulterior şeful VTB International Riccardo Orcel să intervină şi să spună că entuziasmul Rusiei privind bitcoin a fost exagerat de presă. Un mesaj în acelaşi ton a transmis şi Andrey Kostin, CEO-ul VTB Bank. ”Se speculează mult despre criptomonede şi cred că este periculos. Până când guvernele decid cum să reglementeze domeniul cred că este foarte, foarte periculos pentru investitori să investească în astfel de active“, a spus Kostin. Despre CEO-ul Kostin se spune că este bancherul lui Putin şi un prieten apropiat al preşedintelui rus. VTB este controlată de guvern. Pe de altă parte, în general bancherii sunt critici în privinţa bitcoin şi a monedelor digitale.
Un exemplu celebru este Jamie Dimon, CEO-ul puternicei bănci americane JP Morgan, care a avertizat că bitcoin este o ”fraudă care în cele din urmă va exploda“ şi a atenţionat că guvernele vor interzice monedele digitale dacă utilizarea acestora va lua amploare. O companie numită Blockswater l-a acuzat în instanţă pe Dimon de abuz pe piaţă, susţinând că bancherul răspândeşte informaţii false şi înşelătoare despre bitcoin.
Investiţiile în bitcoin pot face milionari, iar interesele sunt mari. Moneda are o capitalizare de piaţă de aproape 96 de miliarde de dolari care, în cinci ani, spun unii analişti, ar putea ajunge la nivelul celei a Apple (806,6 miliarde dolari).
Cotaţia monedei a crescut de la 4.300 de dolari pe unitate pe 15 august la 6.100 de dolari pe unitate pe 23 octombrie. însă bitcoin, ca toate criptomonedele, este foarte volatilă. Când guvernele Chinei şi Coreei de Sud au intervenit pentru a reglementa piaţa monedelor virtuale, preţurile bitcoin s-au dus în jos până la 2,975 de dolari pe 15 septembrie. Cotaţiile şi-au revenit rapid, iar analiştii spun că avansul va continua. însă volatilitatea este motorul burselor.
Descrierea vagă făcută de Nikiforov criptorublei este similară unor recente propuneri chineze neoficiale. Yao Qian, director adjunct al diviziei de tehnologie a Băncii Populare a Chinei, a discutat despre o monedă electronică emisă de banca centrală pentru care băncile comerciale ar administra ”portofele“. Şi alţi oficiali chinezi şi cercetători afiliaţi ai guvernului au vehiculat ideea.
Pentru cei care cred că inovaţia principală a Bitcoin-ului este excluderea unei autorităţi centrale – un sistem peer-to-peer în care tranzacţiile sunt validate de ”mineri“ – interesul pe care îl arată China şi Rusia este ilogic. însă aceste guverne nu caută să renunţe la control, aşa cum este cazul blockchain-ului, lanţul de distribuţie publică (tehnologia blockchain permite efectuarea de tranzacţii bancare digitale fără un sistem de management centralizat, cum ar fi o bancă centrală; evidenţa tranzacţiilor este distribuită la mii de computere din întreaga lume, iar fiecare utilizator poate primi acces liber la registrul blockchain). Dimpotrivă, aceste guverne autoritare încearcă să-şi dea seama cum să diminueze costul pentru ca un emitent centralizat să poată controla tot ce se întâmplă în sistemul financiar.
Banii electronici folosiţi în prezent sunt produşi de băncile private: reprezintă, în esenţă, pasivele pe care le au una în raport cu cealaltă. într-un studiu recent, Banca Reglementelor Internaţionale, banca centrală a băncilor centrale, arată că ”numerarul este singurul mijloc prin care publicul poate deţine banii băncii centrale. Dacă cineva doreşte să digitalizeze aceste active, trebuie să transforme pasivul băncii centrale într-un pasiv al băncii comerciale prin depunerea cash-ului într-o bancă.“
Cu toate acestea, cash-ul are dezavantaje atât pentru băncile centrale, cât şi pentru guverne. în primul rând, procesul de printare este costisitor, la fel şi cel de a bate monedă, distribuţia şi distrugerea banilor vechi sau a celor care nu mai pot fi folosiţi în siguranţă. Schimbarea bancnotelor şi monedelor poate dura ani de zile. Furtul şi jafurile sunt riscuri serioase. în acelaşi timp, numerarul este anonim; infractorii şi evazioniştii contează pe acestă ”calitate“.
Toate aceste probleme, dar şi altele – cum ar fi decalajele de timp dintr-un sistem tradiţional de plăţi electronice create de transferul banilor între bănci – pot fi soluţionate dacă o bancă centrală are cum să emită propria criptomonedă şi tranzacţiile sunt înregistrate într-un registru distribuit ca în cazul sistemului bitcoin şi verificate de agenţii autorizaţi de banca centrală. Dacă sună ca o versiune a sistemului bancar tradiţional, există o mare diferenţă datorită rolului verificatorilor mai limitat decât cel al băncilor comerciale. ”Cu greutăţi mai mici în a deveni un verificator de tranzacţii într-un sistem distribuit decât pentru a deveni o bancă membră într-un sistem cu mai multe niveluri, ne-am aştepta la o concurenţă mai intensă în furnizarea de servicii de plată“, se arată într-o analiză de anul trecut a lui John Barrdear şi a lui Michael Kumhof, cercetători ai Băncii Angliei. ”în măsura în care sistemele existente oferă instituţiilor membre puterea de a stabili preţurile, acest lucru ar trebui să garanteze că tarifele pentru tranzacţie reflectă cu mai multă precizie costul marginal al verificării“.
Cu alte cuvinte, costurile de funcţionare pentru un sistem monetar s-ar diminua, plăţile între companii şi indivizi s-ar accelera, iar tranzacţiile ar deveni posibil de urmărit de către guverne, mai ales în scopul colectării taxelor. Nikiforov a vorbit despre impunerea impozitului pe venit la conversia cripto-rublelor în ruble obişnuite, cu excepţia cazului în care proprietarul lor poate arăta cum a fost obţinută moneda digitală.
Planurile ruseşti şi chineze nu prevăd eliminarea cashului în această etapă. însă acesta ar fi scopul final logic, mai accesibil în Rusia şi China decât aproape oriunde altundeva. în ambele ţări, statul controlează majoritatea activelor sistemelor bancare, iar rolul băncilor în economie poate fi redus cu uşurinţă prin oferirea unui sistem alternativ bazat pe băncile centrale. în ambele ţări, guvernele nu sunt îngrijorate de atingerea unor sensibilităţi precum dreptul cetăţenilor la anonimatul financiar: un cetăţean bun nu are nimic de ascuns de guvern sau de oricine altcineva.
După Rusia şi China, Kazahstanul dă semne că vrea să intre pe piaţa criptomonedelor, cu propria sa monedă digitală. O organizaţie a statului, Astana International Finance Center (AIFC), a anunţat în octombrie că a semnat un acord de cooperare cu Maltese Exante, o companie de servicii de investiţii cu sediul în Malta, pentru crearea unui ecosistem pentru o monedă digitală în Kazahstan, potrivit Caspian News.
”Blockchain-ul şi criptomonedele intră în realitatea de zi cu zi a vieţii economice. Credem că AIFC poate deveni un centru internaţional pentru operaţiuni blockchain şi dezvoltarea pieţei activelor digitale este o prioritate pentru viitorul apropiat“, a declarat guvernatorul AIFC Kairat Kelimbetov.
Cu această tehnologie se experimentează deocamdată ”în mod închis“. Exante nu a furnizat detalii privind o lansare comercială.
În Suedia, unde societatea pare să respingă voluntar cash-ul, proiectul eKrona al Riksbank este un răspuns la circumstanţe în schimbare: banca centrală ar dori să menţină stabilitatea numerarului într-o formă pe care ar permite-o utilizarea modernă. CADcoin, care este testat de banca centrală a Canadei, nu este conceput ca un mijloc de decontare a plăţilor de retail ci mai degrabă o modalitate de creştere a eficienţei sistemului de plăţi en gros. Ideea Estoniei de a lansa o ofertă iniţială de monedă (estcoin-ul) pentru cei 22.000 de ”e-rezidenţi“ ai naţiunii baltice nu este nici măcar sprijinită de banca centrală. în septembrie, Japonia a semnalizat posibila lansare a propriei monede digitale, J-coin.
Conceptele Rusiei şi Chinei se deosebesc de aceste proiecte. Ele ţin, fără niciun ascunziş, de controlul centralizat şi de vreo anarhie libertariană. Tehnologia cărţilor distribuite furnizează un instrument potrivit şi pentru scopurile lor – la fel cum energia nucleară poate fi utilizată pentru alimentarea unui oraş sau pentru aruncarea acestuia în aer. Tehnologia registrului distribuit furnizează acestor guverne un instrument care le poate fi util, aşa cum energia nucleară poate fi folosită pentru iluminarea unui oraş sau pentru distrugerea acestuia.
Capitalizarea de piaţă a criptomonedelor a crescut de 7,5 ori în primele nouă luni ale acestui an, iar volumul tranzacţiilor s-a majorat de 18,5 ori. O expansiune comparabilă cu o explozie atomică.