BusinessMagazin

Tag: tineri

  • România şomerilor cu diplomă. Ce cred tinerii după absolvirea şcolii şi ce salarii îşi doresc

    În plină pandemie, tinerilor le este tot mai greu să îşi găsească un loc de muncă. Opt din zece tineri spun că absolvirea şcolii nu e de ajuns ca să îşi găsească un loc de muncă. Spre deosebire de anii trecuţi, a scăzut interesul pentru jurnalism şi imobiliare.

    Transformările semnificative prin care trece economia, scăderea cererii în piaţa HR şi lipsa unei perspective afectează puternic generaţia abia ieşită de pe băncile şcolii. Potrivit unui barometru realizat de Frames, 8 din 10 tineri spun că absolvirea şcolii nu este de ajuns ca să îşi găsească un loc de muncă.

    Şcoala românească scoate şomeri cu diploma, pe bandă rulantă. O realitate crudă, care afectează sute de mii de tineri.
    Dacă înainte de criza COVID, mulţi dintre ei, după ce terminau şcoala, îşi găseau rapid un prim loc de muncă în special în HORECA, servicii, construcţii, retail, participau la stagii de pregătire în companii sau porneau pe calea antreprenoriatului, în prezent oportunităţile în marea lor majoritate au dispărut, iar opţiunile de angajare le poţi număra pe degete.

    78,9% dintre respondenţi sunt în căutarea unui loc de muncă sigur, cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi numai 16% mai sunt dispuşi să lucreze pe forme de colaborare, care să le permită opţiuni multiple.

    Mai mult, 52,6% dintre ei îşi doresc un job de birou, la care să meargă în fiecare zi, în timp ce numai 14,5% şi-ar dori un loc în care să aibă muncă de teren.

    Ca să îşi găsească un loc de muncă, şcoala nu mai e de ajuns, este concluzia a 80,3% dintre cei chestionaţi. 77,6% consideră că, pentru a reuşi să îşi găsească un job mai bun, au nevoie de un training, de un curs de specializare.

    46,1% consideră că cea mai bună formă de pregătire este una mixtă ( online/offline), 39,5% ar participa la un training în mediul virtual şi numai 14,5% ar urma un curs de pregătire clasic, într-o sală de curs.

    Întrebaţi în ce domeniu şi-ar dori să lucreze, mulţi dintre tineri au menţionat, printre altele, domeniile marketing (8,9%), evenimente (8,3%), vânzări (6,5%), turism (6,5%), IT (6%), administraţie (6%), cultural (6%).

    ,,Interesant este că, spre deosebire de anii trecuţi, a scăzut interesul pentru jurnalism (1,2%) şi imobiliare (2,4%), două dintre domeniile preferate de tineri în perioada anterioară crizei. În schimb, a crescut semnificativ dorinţa de a lucra în antreprenoriat (13,7%), un semn că, la nivel declarativ, mulţi tineri au idei şi vor să dezvolte afaceri, şi în zona de social media – influencer/ blogger/vlogger (7,7%), un fenomen care atrage tot mai mulţi tineri din România’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Barometrul mai arată un lucru interesant. Faptul că tinerii sunt conştienţi de ce au nevoie pentru a lucra în domeniile respective.

    Cei mai mulţi dintre ei (42,3%) afirmă că, pentru a-şi schimba jobul, trebuie să aibă în primul rând cunoştinţele necesare şi să urmeze cursuri de specialitate.

    Întrebaţi ce le lipseşte să lucreze acolo unde îşi doresc, dincolo de cunoştinţele necesare, 16,5% au menţionat problemele financiare, 6,2% voinţa, 1% situaţia familială în timp ce 34% au bifat răspunsul ,,alt motiv’’.

    Tinerii se dovedesc a fi realişti în privinţa salariului pe care pot să îl primească, având în vedere nivelul de pregătire.
    Cei mai mulţi dintre respondenţi (39,5%) se aşteaptă la un salariu între 2500 şi 3500 lei. 27,6% şi-ar dori un salariu între 3500-4500 lei şi numai 15,8% se aşteaptă la un salariu peste acest nivel.

    17,1% dintre respondenţi s-au declarat dispuşi să lucreze pe un nivel salarial minim, între 1500 şi 2500 lei.

    Barometrul ,,Tinerii si locurile de muncă. Ce îşi doresc, unde vor să lucreze” a fost realizat în perioada 25 ianuarie – 1 februarie. Eşantionul a numărat peste 250 de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani.

  • Cum a modificat pandemia mentalitatea candidaţilor începători. Bogdan Badea, CEO eJobs: Tinerii au început să caute joburi stabile

    Tinerii candidaţi pe piaţa muncii au devenit mult mai activi în ultimul an, dar mai puţini curajoşi în a experimenta job-uri care nu conferă stabilitate, afirmă Bogdan Badea, CEO eJobs.

    ”Acum, tinerii caută joburi stabile, sigure, nu mai riscă să-şi asume experienţe care pot părea interesante, dar care se pot termina foarte repede. De aceea, de exemplu, odată angajaţi, nu mai au tendinţa de a pleca în altă parte la prima nemulţumire. Nu mai caută atât de mult să facă freelancing, ci vor să se angajeze în companii mari. Au, totodată, şi o teamă reală de a pleca în străinătate, acolo unde îi aşteaptă inevitabil o serie de necunoscute cărora  nu sunt pregătiţi să le facă faţă”, spune Bogdan Badea.

    Peste 52.000 de candidaţi din categoria entry level (0-2 ani de experienţă) au aplicat în luna ianuarie pentru unul dintre joburile disponibile pe eJobs.ro. Aproape 600.000 de aplicări au adunat angajatorii care au avut poziţii deschise, cele mai multe CV-uri mergând către locurile de muncă din retail, IT / telecom, call-center / BPO, prestări servicii, banking sau publicitate / marketing / PR.

    Mai puţin căutate au fost domenii precum producţie, auto, medicină ori farma.

    ”Tinerii au devenit foarte atenţi la piaţă. Sunt destul de temători din cauza contextului actual, aşa că se informează şi caută să aplice fie în domeniile cu joburi multe şi, prin urmare, şanse mai mari de angajare, precum retailul sau call-center-ele, fie în domeniile despre care ştiu că oferă salarii mari încă de la început şi oportunităţi de creştere, cum ar fi IT-ul. În luna ianuarie, cele mai multe aplicări au venit din partea candidaţilor entry level”, adaugă Bogdan Badea.

    Datele aferente lunii ianuarie mai arată şi faptul că acest segment de candidaţi a fost cel mai interesat de locurile de muncă remote, cu peste 55.000 de aplicări, comparativ cu specialiştii, managerii sau muncitorii calificaţi care nu au căutat la fel de intens astfel de joburi.

    De altfel, posibilitatea de a putea lucra remote sau şi remote măcar un anumit număr de zile pe săptămână a fost, în ultimii ani, una dintre principalele dorinţe pe care tinerii le aveau de la un viitor angajator. Pe de altă parte, sunt categoria cel mai puţin atrasă dintre toate de ideea de a lucra în străinătate, cu puţin peste 6.000 de aplicări.

    Cele mai multe aplicări din partea tinerilor au venit în luna ianuarie pentru joburile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Ploieşti şi Sibiu. Aceste oraşe, care sunt, în acelaşi timp, şi mari centre universitare oferă, anual, cele mai mari pepiniere de candidaţi aflaţi la început de carieră.

  • Veşti bune: Tinerii vor primi mai mulţi bani atunci când vor face un internship

    Începând din 2021 salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.300 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    În momentul de faţă, cum salariul minim brut pe ţară este de 2.30 de lei, astfel indemnizaţia de internship se situează la cel puţin 1.150 de lei brut.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară  este prevăzută de HG nr. 4/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 40.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

  • Veşti bune: Tinerii vor primi mai mulţi bani atunci când vor face un internship

    Începând din 2021 salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.300 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    În momentul de faţă, cum salariul minim brut pe ţară este de 2.30 de lei, astfel indemnizaţia de internship se situează la cel puţin 1.150 de lei brut.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară  este prevăzută de HG nr. 4/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 40.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.

     

  • Cum vrea Viktor Orban să îi cucerească pe tineri înainte de alegeri: Impozit pe venit zero pentru cei sub 25 de ani

    Ungaria ar putea elimina impozitul pe venit pentru adulţii tineri, într-o mutare văzută de mulţi ca o încercare a premierului Viktor Orban de a cuceri electoratul tânăr înaintea alegerilor parlamentare din 2022, potrivit Bloomberg.

    Planul implică pe oricine cu vârsta sub 25 de ani şi ar urma să fie implementat până la începutul anului viitor, chiar înainte ca populaţia să se îndrepte spre urne pentru a decide dacă îi acordă lui Orban al patrulea mandat consecutiv sau nu.

    Plafonul până la care ar fi aplicată facilitatea fiscală ar putea fi salariul mediu, însă guvernul nu a decis încă pragul exact.

    Electoratul tânăr este zona în care Orban se descurcă cel mai prost din punct de vedere demografic, una în care opoziţia conduce faţă de partidul premierului, conform unor sondaje Median publicate anul trecut.

    Politica lui Orban este descrisă de el drept creştin-conservatoare, iar politicile sale au atras criticile aliaţilor săi din Uniunea Europeană din cauza unor legi care au afectat libertăţile civile ale populaţiei.

    „Această mutare nu este surprinzătoare când sondajele arată puţină susţinere pentru partidul lui Orban în rândul tinerilor”, a declarat Andras Biro-Nagy, director în cadrul institutului de cercetare Policy Solutions din Budapesta.

    Planul lui Orban ar costa circa 508 milioane de dolari pe an şi ar fi similar cu planul aprobat în Polonia în 2019. Anul trecut, Croaţia a gândit o astfel de facilitate fiscală pentru cei sub 25 de ani pentru a combate ceea ce este cunoscut drept „exodul creierelor” – în contextul în care tinerii pleacă destul de repede în alte ţări.

  • Cum vrea Viktor Orban să îi cucerească pe tineri înainte de alegeri: Impozit pe venit zero pentru cei sub 25 de ani

    Ungaria ar putea elimina impozitul pe venit pentru adulţii tineri, într-o mutare văzută de mulţi ca o încercare a premierului Viktor Orban de a cuceri electoratul tânăr înaintea alegerilor parlamentare din 2022, potrivit Bloomberg.

    Planul implică pe oricine cu vârsta sub 25 de ani şi ar urma să fie implementat până la începutul anului viitor, chiar înainte ca populaţia să se îndrepte spre urne pentru a decide dacă îi acordă lui Orban al patrulea mandat consecutiv sau nu.

    Plafonul până la care ar fi aplicată facilitatea fiscală ar putea fi salariul mediu, însă guvernul nu a decis încă pragul exact.

    Electoratul tânăr este zona în care Orban se descurcă cel mai prost din punct de vedere demografic, una în care opoziţia conduce faţă de partidul premierului, conform unor sondaje Median publicate anul trecut.

    Politica lui Orban este descrisă de el drept creştin-conservatoare, iar politicile sale au atras criticile aliaţilor săi din Uniunea Europeană din cauza unor legi care au afectat libertăţile civile ale populaţiei.

    „Această mutare nu este surprinzătoare când sondajele arată puţină susţinere pentru partidul lui Orban în rândul tinerilor”, a declarat Andras Biro-Nagy, director în cadrul institutului de cercetare Policy Solutions din Budapesta.

    Planul lui Orban ar costa circa 508 milioane de dolari pe an şi ar fi similar cu planul aprobat în Polonia în 2019. Anul trecut, Croaţia a gândit o astfel de facilitate fiscală pentru cei sub 25 de ani pentru a combate ceea ce este cunoscut drept „exodul creierelor” – în contextul în care tinerii pleacă destul de repede în alte ţări.

  • Doi tineri antreprenori au investit 30.000 de euro într-o platformă care aduce în acelaşi loc furnizorii de servicii şi bunuri din HoReCa

    Ioana Burcea şi Andrei Sota, doi tineri antreprenori, au investit 30.000 de euro în Edesia, platforma care aduce în acelaşi loc furnizorii de servicii şi bunuri din HoReCa, în scopul reducerii costurilor lor de operare.

    Proiectul se află în faza de testare în mai multe restaurante din Bucureşti şi se estimează că va avea peste 200 de conturi active în primul an de funcţionare, investitorii mizând pe nevoia eficientizării activităţii companiilor după mai multe luni de pierderi generate de criza sanitară.

    „Platforma iţi permite să plasezi comenzi pentru materie primă, făcând astfel trecerea de la pix şi hârtie la un mediu digital optimizat. Aplicaţia centralizează toate ofertele din piaţă într-o manieră transparentă şi uşor de accesat. Este ‘the big picture” al unui business, care îţi dă claritate şi te susţine să iei cele mai bune decizii ca să creşti afacerea într-un mod sănătos”, explică Ioana Burcea, investitor în marketplace-ul Edesia.

    Studii realizate anul trecut arată că pandemia a aruncat industria HoReca în cea mai grea criză din ultimii 100 de ani, cu o scădere medie de 83% a cifrei de afaceri faţă de 2019. Redresarea acesteia, susţinută din fonduri publice, este aşteptată în următorul an, însă antreprenorii din domeniu au nevoie şi de alte resurse pentru eficientizarea activităţii lor, consideră cei doi investitori.

    În cazul furnizorilor, marketplace-ul Edesia simplifică procesul de ofertare, ajutându-i să ajungă la un număr cât mai mare de clienţi, eliminând costurile generate de echipele de vânzări în teren. Aplicaţia le dă posibilitatea să interacţioneze cu clienţi noi şi să lucreze la capacitate maximă de la distanţă. 

    De cealaltă parte, antreprenorii din HoReCa au la dispoziţie o multitudine de furnizori, atent selectaţi, de la care pot face achiziţii directe, rapide, la preţuri dinamice actualizate, alegând timpul şi modalitatea de livrare. Platforma arhivează comenzile şi monitorizează cash-flow-ul afacerii.

    “Ca antreprenor în HoReCa ai o mulţime de priorităţi, de la a gestiona bucătăria la a mulţumi clienţii şi a avea grijă de personal, în timp ce nu trebuie să scapi din ochi partea de contabilitate şi profit. De la comenzi la facturi, toate informaţiile sunt stocate în aplicaţie şi îţi evidenţiază situaţiile când sunt necesare reduceri de costuri, fără a diminua calitatea produselor sau experienţa clientului”, adaugă Andrei Sota.

    Cei doi antreprenori şi-au propus în cursul acestui an să atragă mai multe fonduri pentru proiectului.

    Ioana Burcea este absolventă a facultăţii Cass Business School London (BSc), specializarea Administrarea Afacerilor, şi deţine un masterat în Ştiinţele Marketingului de la Imperial College London (MSc).

    Andrei Sota a absolvit Universitatea Media, specializarea Regie şi Producţie de Film, urmând studii superioare la New York Film Academy din New York.

  • Şomajul în rândul tinerilor: un flagel al economiei Covid-19. Peste 6,4 milioane de tineri şi-au pierdut locul de muncă în prima jumătate a anului 2020

    La începutul anului 2020, cei mai în vârstă membri ai celei mai tinere generaţii a lumii, Generaţia Z, se pregăteau să intre pe una dintre cele mai solide pieţe globale de joburi din ultimele decenii.

    Acest peisaj promiţător a fost însă ruinat în numai câteva luni odată cu apariţia pandemiei de coronavirus, scrie Reuters. Şomajul a crescut peste tot, însă i-a afectat cu furie pe cei mai tineri angajaţi, adesea în industrii de servicii ca restaurantele şi travel, cel mai puternic lovite de închideri de businesuri şi restricţii.

    Când pandemia a lovit în primul trimestru din 2020, segmentul pieţei muncii alcătuit din tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani de-abia începuse să recupereze o parte din piaţa locurilor de muncă pierdută în timpul crizei financiare.

    În cadrul G7, muncitorii tineri ajunseseră să reprezinte de la 11,2% din totalul angajaţilor la sfârşitul anului 2019 la numai 10% în iunie. Peste 6,4 milioane de tineri şi-au pierdut locul de muncă la nivel de G7 în prima jumătate a anului 2020.

    În SUA, în cazul membrilor Generaţiei Z probabilitatea de a fi afectaţi de şomaj sau venituri pierdute a fost mai ridicată decât în cazul oricărui alt grup de vârstă.

    În timp ce şomajul din SUA a scăzut la 6,7% de la un maxim postbelic de 14,7% în aprilie, acesta este alcătuit în continuare din două cifre în cazul adolescenţilor şi tinerilor cu vârste de până la 25 de ani.

    Dincolo de impactul asupra educaţiei şi perspectivelor legate de joburi, există riscul apariţiei unor cicatrici pe termen lung.

     

     

  • Tânăr fără experienţă, caut un loc de muncă

    Piaţa muncii începe să-şi arate colţii: în septembrie 2020 aproape 500.000 de tineri, o categorie cuprinsă între 18-25 de ani, au aplicat pentru unul sau mai multe locuri de muncă pe cea mai mare platformă de recrutare online de pe piaţă, eJobs.

    Cifra este mare pentru că această categorie de vârstă nu era până acum în prim-plan. Cei mai mulţi care-şi căutau un loc de muncă aveau între 25-35 de ani, iar numărul lor era în septembrie de 550.000. Până în criză, categoria de vârstă 36-45 de ani era pe locul 2 şi după aceea veneau tinerii.

    Acum piaţa s-a inversat, iar presiunea care vine de la tinerii care-şi caută un loc de muncă este în creştere. Până în criză, tinerii nu-şi băteau atât de mult capul să-şi caute un job. Fie erau la şcoală, fie stăteau acasă la mama (vârsta la care pleacă băieţii de acasă, de la părinţi, a crescut spre 29 de ani de la 27 de ani, în timp ce fetele vor să plece de acasă mai devreme, vârsta scăzând de la 27 de ani spre 25 de ani), fie aveau perspectiva plecării la muncă în afară dar această variantă a căzut de când a venit Covidul, fie au surse de venituri care le permite să nu-şi caute un job.

    Bogdan Badea, CEO eJobs, remarcă această căutare a tinerilor pentru un job şi crede că pandemia a schimbat felul în care se raportează tinerii la carieră, adică ar vrea să se angajeze mai devreme, au aşteptări salariale mai realiste, caută joburi în vânzări sau IT, dar până să le găsească sunt conştienţi că trebuie să accepte ceea ce oferă piaţa.

    Tinerii nu au niciun fel de experienţă, iar companiile nu se grăbesc să-i angajeze pentru că trebuie să investească în ei, iar când îţi este lumea mai dragă aceştia pleacă, căutând o altă experienţă.

    Aşa că joburile pentru ei sau şansa de a se angaja se reduce.

    Dacă într-adevăr sunt joburi disponibile pentru tineri, acestea sunt în vânzări, curierat, retail-lucrători comerciali, call-centere, înainte era HoReCa (toţi erau angajaţi pe salariul minim, dar bacşişul era substanţial, ceea ce le permitea să câştige 5.000-6.000 de lei pe lună), dar această piaţă s-a prăbuşit.

    Ca aspiraţii, tinerii vor să lucreze în marketing, publicitate, dar aici joburile sunt destul de limitate.

    În IT ofertele pentru tineri nu sunt atât de multe având în vedere că nu au experienţă şi de aceea nimeni nu vrea să rişte să plătească un salariu de 1.200-1.500 de euro net pe lună (adică 6.000-7.500 de lei net pe lună).

    Criza a retezat destul de mult din aşteptările salariale ale tinerilor. Doar 1 din 10 candidaţi ar cere un salariu lunar net cuprins între 3.000 şi 4.500 de lei, şi doar 4% cred că s-ar califica pentru un salariu mai mare de 4.500 de lei, adică 1.000 de euro, conform studiului eJobs.

    Cei mai mulţi (25% dintre ei) cred că un salariu cuprins între 2.000 şi 2.500 de lei este realist şi poate fi obţinut.

    Un sfert dintre ei ar accepta un salariu de început cuprins între 1.700 şi 2.000 de lei; 14% dintre ei ar cere între 2.600-3.000 de lei, iar 12% au aşteptări cuprinse între 1.500-1.700 de lei.

    Problema angajării tinerilor este pe agenda Uniunii Europene, având în vedere şomajul mare în rândul lor: în Grecia, Spania, Italia între 25-40% dintre tineri sunt şomeri, nu au un loc de muncă, iar perspectivele nu sunt atât de îmbucurătoare.

    Covidul a făcut ca piaţa muncii să fie şi mai dificilă în toate ţările occidentale.

    Pentru că au resurse din familie, pentru că au un loc unde să doarmă şi să mănânce – la mama acasă sau la bunici, tinerii din România încă nu sunt atât de vocali pe piaţa forţei de muncă.

    Dacă această criză va mai ţine iar prognozele actuale indică că şi 2021, chiar şi 2022 vor fi ani extrem de dificili pentru marile economii ale lumii, şi tinerii din România îşi vor face simţită prezenţa nu numai pe piaţa forţei de muncă, ci şi în viaţa socială şi politică.

    De aproape un deceniu, România nu s-a confruntat cu această temă, având în vedere că cererea companiile a fost mult mai mare decât oferta disponibilă de pe piaţă. Aproape 2 milioane de români care puteau să muncească nu munceau şi nu se regăseau nicăieri în statistici căutându-şi un job, iar dintre aceştia, o parte erau tineri, în categoria de vârstă 18-24 de ani.

    Aşa că s-ar putea să vedem mult mai des postări de genul „Tânăr fără experienţă caut un job”.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • O punte către locurile de muncă. UE îi ajută pe tinerii europeni să se angajeze

    Consiliul European a adoptat propunerea Comisiei privind programul „O punte către locuri de muncă” începând cu 1 iulie 2020, consolidând Garanţia pentru tineret existentă. 

    Recomandarea intensifică sprijinul cuprinzător în scopul obţinerii unui loc de muncă disponibil pentru tinerii din întreaga UE şi îl face mai incluziv şi mai bine orientat, inclusiv în contextul provocărilor cauzate de pandemie.

    „Întrucât criza fără precedent provocată de pandemia de COVID-19 continuă să îi afecteze pe tineri în mod disproporţionat, s-a ajuns la un acord covârşitor că trebuie să acţionăm rapid. Scopul recomandării care tocmai a fost adoptată este să le ofere tinerilor toate oportunităţile posibile de a-şi dezvolta întregul potenţial şi de a prospera pe piaţa muncii şi nu numai. Recomandarea este susţinută de o finanţare semnificativă din partea UE prin instrumentul de redresare Next Generation EU şi în cadrul viitorului CFM, care îi va ajuta pe tinerii europeni să îşi găsească locul pe o piaţă a muncii aflată în schimbare rapidă. Încurajez statele membre să utilizeze cât mai bine fondurile pentru binele următoarei generaţii”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.

    Tinerii care se înregistrează în cadrul Garanţiei pentru tineret au dreptul de a primi o ofertă de angajare, dreptul la educaţie continuă, la stagii sau ucenicii, în termen de patru luni din momentul în care nu mai urmează o formă de învăţământ formal sau de la intrarea în şomaj. Din 2014, în fiecare an, peste 3,5 milioane de tineri înscrişi în Garanţia pentru tineret au acceptat o astfel de ofertă. În conformitate cu noua recomandare, Garanţia pentru tineret se adresează unui grup-ţintă mai larg, de până la 29 de ani.

    Recomandarea are şi o abordare mai precisă, oferindu-le tinerilor, în special celor vulnerabili, orientări specifice nevoilor lor individuale şi adaptate contextului tranziţiei verzi şi digitale a economiilor. Asigurarea faptului că tinerii dispun de competenţe digitale adecvate constituie o prioritate de prim rang pentru autorităţile europene.