BusinessMagazin

Tag: teren

  • AFI Europe a cumpărat un teren în Braşov pe care va începe construcţia unui centru comercial şi a unui proiect de birouri

    AFI Europe România a semnat contractul de cumpărare pentru un teren de 40.000 mp în centrul oraşului Braşov, unde plănuieşte să dezvolte un centru comercial şi un proiect de birouri, ambele urmând să fie deschise în octombrie 2017, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei. 
     
    „Braşov este principala destinaţie turistică din România, atrăgând aproximativ 1,5 milioane de turişti pe an, iar oraşul are un număr mare de locuitori, cu o putere de cumpărare peste medie. Aceste lucruri, împreună cu locaţia perfectă din centrul oraşului, ne-au convins să intrăm pe piaţa de retail din Braşov şi să dezvoltăm acest proiect cu destinaţie mixtă. Terenul este situat în centrul oraşului şi al zonei de afaceri a Braşovului (Centru Civic), pe fosta platformă Hidromecanica, înregistrând astfel un trafic foarte ridicat. Vizibilitatea este excepţională, datorită faptului că spaţiul este localizat în principala piaţă din Braşov şi pe bulevadrul principal care leagă Centrul Vechi de toate zonele oraşului şi de ieşirea către Bucureşti. Această locaţie unică, împreună cu un centru comercial după un design marca AFI, în inima Braşovului, vor asigura succesul proiectului pentru compania noastră, pentru retailerii care ni se vor alătura şi, mai ales, pentru locuitorii Braşovului”, a spus David Hay, CEO AFI Europe România.
     
    AFI Europe are în plan dezvoltarea în Braşov a unui centru comercial cu o suprafaţă totală închiriabilă (GLA) de 45.000 mp, dispusă pe trei niveluri accesibile prin trei intrări principale, conectate de un culoar. Cel de-al treilea etaj va găzdui zona de restaurante şi divertisment, inclusiv un cinematograf. Vizitatorii vor beneficia de o terasă de mari dimensiuni cu vedere către Munţii Carpaţi, care va găzdui diverse evenimente şi activităţi pentru familii şi turişti. AFI Europe România se află deja în discuţii avansate cu un lanţ de hypermarket-uri şi cei mai mari retaileri de fashion pentru a fi ancorele centrului comercial. Proiectul va fi construit potrivit standardelor necesare pentru obţinerea certificării pentru construcţii „verzi” LEED Gold.
    Pe acelaşi teren, compania va dezvolta şi un proiect de birouri de clasa A cu o suprafaţă închiriabilă de 11.000 mp şi va fi conceput ca o construcţie „verde”. 
     
    Acesta este cel de-al treilea centru comercial pe care AFI Europe îl va dezvolta în România, după AFI Palace Cotroceni, un proiect de 81.000 mp situat în Bucureşti, şi AFI Palace Ploieşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 33.000 mp.
    Într-un interviu acordat la începutul anului Business Magazin, David Hay declara: „Am putea spune că în Braşov există în continuare loc de dezvoltare pentru centre comerciale, în Timişoara există loc de dezvoltare pentru centre comerciale şi birouri, iar în Cluj-Napoca, poţi să dezvolţi birouri şi poate şi centre comerciale.“ Nu a comentat zvonul referitor la deschiderea unui centru comercial în Braşov, dar nici nu l-a negat. „Nu spun că vom începe un alt proiect în vreuna dintre aceste zone, dar ne uităm la aceste oraşe şi le luăm în considerare pentru următorii noştri paşi“, spunea cu aceeaşi discreţie Hay, având grijă să nu dezvăluie în câţi ani ar putea începe un nou proiect de retail în provincie. „Ar trebui ca mai întâi să achiziţionăm un teren în alt oraş, aspect care nu s-a concretizat deocamdată.“, spunea la vremea respective Hay. 
    Pe segmentul de birouri, compania dezvoltă AFI Park, un proiect ce constă în 5 clădiri de birouri de clasa A, cu o suprafaţă totală de închiriere de peste 70.000 mp. Primele trei clădiri de birouri finalizate au înregistrat un real succes, fiind închiriate în proporţie de 100%, în principal unor companii din domeniul IT&C şi BPO. AFI Park 4&5 se află în construcţie, iar clădirile urmează să fie finalizate la începutul lui 2016.
     
    AFI Europe operează în România din 2005. Compania a dezvoltat şi gestionează AFI Palace Cotroceni, proiect ce se întinde pe o suprafaţă închiriabilă de peste 81.000 mp. În octombrie 2013, AFI Europe a inaugurat AFI Palace Ploieşti, în urma unei investiţii de peste 50 de milioane de euro. Centrul comercial oferă o suprafaţă închirabilă (GLA) de 33.000 de metri pătraţi, disponibilă pe două etaje ce cuprind peste 100 de branduri naţionale şi internaţionale, alături de peste 7.000 de metri pătraţi de divertisment.
     
    Adiacent, dar complet integrat centrului comercial AFI Palace Cotroceni, AFI Europe România dezvoltă în prezent AFI Park, un parc de business de clasa A în Bucureşti, care a atins un grad de ocupare de 100% a spaţiilor sale de birouri. Parcul oferă spre închiriere peste 70.000 mp de spaţii de birouri, vizate în prezent de companii multinaţionale din domeniu IT&C. Prima clădire de birouri, AFI Park 1, cu o suprafaţă închiriabilă de 12.250 mp, este ocupată în proporţie de 100%. În aprilie 2014, AFI Europe România a inaugurat AFI Park 2, cu o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 12.200 mp şi închiriată în proporţie de 100%, în timp ce AFI Park 3, livrată în decembrie 2014, este închiriată de către companiile de IT Endava România şi TELUS International Europe. În aprilie 2014, AFI Europe România a început şi construcţia clădirilor de birouri AFI Park 4&5, care vor oferi proiectului o suprafaţă închiriabilă adiţională de 32.000 mp şi urmează să fie livrată în Q4 2015.
    Mai mult, AFI Europe România va dezvolta în viitorul apropiat două proiecte cu utilizare mixtă pe terenul de 80.000 mp pe care îl deţine în oraşul Arad şi pe terenul de 148.000 mp din Bucureştii Noi din sectorul 1 al capitalei.
    Pe segmentul clădirilor de birouri, AFI Europe România va dezvolta AFI Business Park Bucureşti, un parc de business clasa A cuprinzând 50.000 mp GLA, amplasat în imediata apropiere a hotelului J.W. Marriott şi a Parlamentului din sectorul 5 al capitalei. Parcul de afaceri va consta în 2 clădiri de birouri de înălţime redusă şi un turn de birouri, cu multe spaţii verzi, spaţii moderne, high tech, într-un centru urban cu o  piaţetă centrală şi grădini.
     

  • Tranzacţia imobiliară a secolului: Australia vinde un teren cât Scoţia, pentru 245 de milioane de euro

    Australia şi-a scos la vânzare cea mai mare proprietate privată, un teren de dimensiunea Scoţiei, pentru 245 de milioane de euro, scrie The Telegraph.

    Terenul care a fost scos la vânzare de o companie din Australia aparţine familiei baronului Sidney Kidman, o rudă îndepărtată a actriţei Nicole Kidman.

    Lotul uriaş de pământ scos la vânzare a trezit interes la nivel global, mai mulţi investitori fiind interesaţi, în ciuda apelurilor făcute de parlamentari pentru a bloca eventuala tranzacţia prin care urmează să fie înstrăinat. Mai mult de 30 de ofertanţi din întreaga lume s-au arătat interesaţi de teren, inclusiv familii de fermieri, fonduri de investiţii, companii procesatoare de carne, investitori străini şi de fonduri de pensii din China, SUA, Marea Britanie, Elveţia, dar şi Canada.

  • În timp ce ţara lor intră în default, patru greci pariază 14 milioane de euro pe un proiect imobiliar în România

    Aproape de primăria oraşului Otopeni, drumul coteşte la dreapta, iar indicatorul îţi arată direcţia către localitatea Tunari. Ţii drumul, ieşi din Otopeni şi intri „în judeţul Câmpulung“, cum numeam eu în copilărie zonele întinse de câmpie fără construcţii sau recolte. Nu apuci să te plictiseşti însă de câmpurile goale pentru că apar rapid primele case construite. Unele sunt finalizate. Pe altele, le-a mâncat criza.

    Drumul merge mai departe, iar pe partea dreapta poţi vedea un afiş care te anunţă că ai ajuns la Amber Garden, un complex rezidenţial verde şi de lux dezvoltat de compania Alesonor. Intri în complex şi în faţă vezi pădurea, iar în dreapta te aşteaptă piscina casei numărul 1, respectiv show-room-ul proiectului imobiliar de lux care ar urma să cuprindă 60 de vile. În prezent sunt finalizate şase, iar până în primăvara anului viitor sunt planificate alte 11.

    „Întregul proiect va fi gata peste circa trei ani“, spune Leonidas Anastasopoulos, unul dintre cei patru investitori greci care au investit în acest proiect prin intermediul dezvoltatorului imobiliar Alesonor. Antreprenorul are 37 de ani şi a venit în România în 2003, convins de unul dintre partenerii săi care avea deja un business aici. După o perioadă în care a făcut naveta între Grecia şi România, în urmă cu 11 ani s-a mutat la Bucureşti. „Am ales să vin în România pentru că am simţit ce va urma pentru Grecia“, spune Leonidas Anastasopoulos. În prezent, Grecia se luptă cu una dintre cele mai acute crize din istorie, fiind ameninţată atât de intrarea în incapacitate de plată, dar şi de „eliminarea“ din zona euro. Prin comparaţie, economia locală se află pe un trend ascendent, ba chiar şi piaţa imobiliară a început să se dezgheţe.

    Cei patru parteneri au investit împreună în mai multe proiecte rezidenţiale de lux amplasate în centrul Bucureştiului, mizând încă de la început pe segmentul de lux. Cei patru sunt implicaţi împreună însă în mai multe businessuri, în industrii precum telecom, echipamente sportive sau modă. Unul dintre partenerii lor este Sony Mordechai, antreprenorul grec cunoscut în piaţă atât pentru investiţiile sale imobiliare, cât şi pentru faptul că a adus în România brandul de lux Burberry la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu, dar şi brandul Nike la începutul anilor 2000. Fiecare dintre cei patru antreprenori se ocupă mai îndeaproape de unul dintre businessurile dezvoltate împreună în România, Leonidas Anastasopoulos concentrându-se pe dezvoltările imobiliare ale grupului.

    Povestea Amber Gardens a început în 2007, când cei patru antreprenori au cumpărat terenul de 5 hectare, pentru care au plătit atunci 5,5 milioane de euro. Au analizat atent ce pot face pe el şi au decis să dezvolte un proiect rezidenţial, urmând să profite de pădurea din apropiere. „Un alt avantaj al zonei este faptul că ai acces de pe centură aici, astfel că este uşor de ajuns din Bucureşti.“ Au ştiut de la început că vor să dezvolte un proiect rezidenţial în zona de nord a Bucureştiului, însă nu au vrut  să fie încă unul dintre investorii care au optat pentru Pipera. „Este o zonă care nu s-a dezvoltat organizat, pe când aici există un plan urbanistic ce trebuie urmărit. Spre exemplu, este obligatoriu ca străzile să fie albe în toată zona.“ Construcţia proiectului a început la şase ani de la achiziţia terenului, în 2013, când economia dădea semne că îşi revine din somnul lung în care căzuse în 2009. „Am realizat în criză că dezvoltarea de case în afara Bucureştiului a scăzut drastic.“ În 2013 cei patru antreprenori au făcut un studiu de piaţă şi au aflat că potenţialii lor clienţi vor să se mute din capitală, în căutarea de linişte şi de spaţiu.

  • Al doilea magazin IKEA în Bucureşti. Compania a cumpărat terenul săptămâna trecută

    Aşa cum am mai spus, în mai multe oraşe mari din România există potenţial ridicat pentru a deschide magazine IKEA. În acelaşi timp, magazinul existent în Bucureşti primeşte în prezent un număr foarte mare de vizitatori, ceea ce poate afecta uneori percepţia lor asupra experienţei din timpul cumpărăturilor sau este prea departe de unii locuitori din Bucureşti, care aleg să nu ne mai viziteze din acest motiv. De aceea, am decis să deschidem al doilea magazin tot în Bucureşti, într-o zonă care oferă acces mai larg către reţeaua de transport în comun bucureştenilor din zonele mai îndepărtate”, a declarat Cornel Oprişan, Retail Manager IKEA România..

    Oficialul companiei spune că găsirea celui mai potrivit teren în alte localităţi rămâne pe lista de priorităţi. “Pentru locuitorii din ţară, până la deschiderea unor noi magazine, am pus la dispoziţie încă din vara anului trecut noul serviciu IKEA Comenzi Online, prin care pot comanda pe website-ul nostru produse IKEA, care le vor fi livrate acasă în termen de doar câteva zile”, a adăugat Retail Manager-ul IKEA România.

     

  • Bătălia premium de pe piaţa SUV

    SUV-urile şi crossoverele au beneficiat anul trecut de prima creştere a vânzărilor anuale de maşini pe piaţa europeană după 2007. Vânzările cumulate ale modelelor pornind de la Renault Captur, Opel Mokka şi Nissan Qashqai şi până la BMW X5 au crescut cu 21% în 2014 la peste 2,5 milioane de unităţi, în condiţiile în care piaţa totală europeană a crescut cu 5,3% la 12,8 milioane de unităţi. Astfel, una din cinci maşini vândute dintr-un dealer a fost un SUV sau un crossover, faţă de una din şase în 2013.

    În cazul pieţei locale creşterea SUV-urilor a fost puternic susţinută după 2010 de lansarea modelului Dacia Duster, iar la nivel european au punctat volume importante şi constructorii de volum care au venit cu crossovere precum Renault Captur sau Peugeot 2008.

    „Segmentul SUV-urilor este unul important, singurul care se apropie de volumele din anii de boom, dar şi valoarea lor a scăzut şi sunt discrepanţe mari în ceea ce priveşte preţul mediu, ce automat atrage profit mai mic pentru dealer“, este de părere Mihai Ivănescu, coordonatorul diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings, care include Hyundai Auto România, M Car Trading (Mitsubishi) şi Premium Auto (Land Rover Jaguar). În primele patru luni ale acestui an, atât vânzările SUV-urilor mari, cât şi ale celor compacte au crescut faţă de perioada similară a anului trecut, cu 18% respectiv 28%, pe o piaţă care a urcat cu 16% în acelaşi interval. În acest caz, maşinile mai ieftine au crescut mai mult, în timp ce modelele din segmentul de preţ de peste 50.000 de euro mai lent, în aşteptarea noilor modele. În principal, creşterea din intervalul ianuarie-aprilie s-a datorat lansării de noi modele în segment cum ar fi noul Land Rover Discovery Sport (înlocuitorul vechiului Freelander), care a punctat un avans de 40% la peste 110 maşini, Range Rover, care continuă ascensiunea cu aproape 50% la 53 de unităţi, în condiţiile în care cele mai multe maşini au preţuri de peste 100.000 de euro, în timp ce noul BMW X6 urcă cu aproape 60% la 59 de unităţi. În acelaşi timp, Touareg şi Mercedes-Benz ML menţin o tendinţă crescătoare.

    În acest context, la zece ani de la prezentarea primei generaţii, Audi vine cu cea de-a doua generaţie, care are de înfruntat deja cea de-a treia generaţie a lui BMW X5, Mercedes-Benz ML lansat în 2012, alături de GL şi noile SUV-uri de la Range Rover.

    „Q7 se află între două segmente. Pe de-o parte sunt BMW X5 şi Mercedes-Benz ML şi de cealaltă parte Mercedes-Benz GL şi viitorul BMW X7, dar şi Cadillac Escalade. Astfel, pe piaţa chineză şi americană am păstrat aceeaşi poziţie, dar pentru europeni am făcut maşina puţin mai mică: am micşorat-o puţin la exterior, dar am mărit-o la interior. Atunci când lansezi o maşină pentru întreaga lume, nu poţi mulţumi toate pieţele“, este de părere Clemens Zimmermann, project manager în cadrul Audi AG pentru A6, A7 şi Q7. Anterior, între 2005 şi 2008 a fost global product şi launch manager pentru prima generaţie de BMW X6. Realizarea noii generaţii a fost o luptă a dimensiunilor. Dacă americanii şi chinezii doreau un automobil mai mare, europenii voiau unul mai mic şi inginerii au trebuit să împace toate pieţele.

    La prima vedere, noua generaţie a păstrat imaginea impozantă a primului model. SUV-ul are în continuare peste cinci metri lungime (5,05 m – cu 37 mm mai puţin), 1,97 m lăţime (-15 mm) şi 1,74 m înălţime. De asemenea, şi ampatamentul s-a redus cu 3 mm la 2,99 metri. În ciuda acestor tăieri ale dimensiunilor, interiorul este mai spaţios, pornind cu spaţiul suplimentar de peste 41 mm pentru cap în cazul locurilor din faţă şi 23 pentru cele din spate. Astfel, dacă la exterior dimensiunile par în continuare similare, la interior progresul este semnificativ.
    Oficialii mărcii descriu noul Q7 ca fiind un „Superman” al SUV-urilor. Explicaţia? Dacă linia laterală este a unui automobil sobru, de business, de zi cu zi, aşa cum era şi Clark Kent, iar când situaţia o cere se transformă într-un SUV serios, care poate rula fără probleme în off-road datorită suspensiei pneumatice care înalţă maşina, iar imaginea este întărită de noua grilă a radiatorului ce lansează noua imagine a mărcii. „Din lateral maşina este elegantă, iar din faţă grila radiatorului este ca Superman atunci când îşi schimbă costumul şi arată ce poate face când este în misiune“, descrie maşina Zimmermann.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: La sala de comedie: „Ilie Sârbu s-a aliat cu Verestoy ca să ne salveze pădurile”

    Mitingurile organizate duminică împotriva defrişărilor ilegale – eu însumi fiind pe deplin de acord că situaţia este dramatică şi că era momentul ca românii să iasă în stradă pentru a-şi apăra pădurile – au în spate lobby-ul PSD care doreşte să forţeze trecerea prin Parlament a unui nou Cod Silvic cu prevederi scandaloase. Premierul Ponta a recunoscut public că doreşte să fie votat acest cod, scriind pe Facebook: „Săptămâna viitoare trebuie să ne luptăm să trecem Codul Silvic, ca să nu se mai taie pădurile de către tot felul de firme din străinătate, protejate de lobby-uri din România”.

    În primul rând, eu l-aş invita pe premier să ne spună o singură prevedere, una singură, introdusă de PSD în acest nou cod şi care să susţină această declaraţie de bune intenţii. Eu mă îndoiesc că o va găsi. În al doilea rând, o afirm fără ezitări: primul-ministru vrea să legifereze raderea unei suprafeţe de pădure estimate între 550.000 şi 1,2 milioane hectare. Care este şmecheria făcută de iniţiatorii acestui proiect, şmecherie la care PSD ţine atât de mult: articolul 20 din noul Cod Silvic instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha. Asta înseamnă că proprietăţile sub 10 ha nu sunt obligate la astfel de amenajări, amenajări care presupun evidenţa masei lemnoase, vârstă acesteia, cantitatea care poate fi tăiată în fiecare an şi replantările care trebuie efectuate. Pe aceste suprafeţe se va putea tăia fără nici o supraveghere.

    Istoria PSD din ultimii ani arată că liderii formaţiunii urmăresc să radă pădurea şi să facă bani. Am uitat prea repede că mai mulţi parlamentari PSD, în frunte cu Viorel Hrebenciuc şi Ilie Sârbu, au fost prinşi de DNA încercând să retrocedeze ilegal o suprafaţă de peste 43.000 de hectare de pădure, prejudiciul estimat fiind de peste 303 milioane euro! Am uitat prea repede şi faptul că directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, a fost trimis în judecată în acest dosar, fiind acuzat de abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Cu toate acestea, Crăciunescu – susţinut politic de Ilie Sârbu – este în continuare în fruntea Romsilva. De aceea, cred că onorabilii manifestanţi de duminică – cu a căror cauză simpatizez pe deplin, repet – ar fi trebuit să se ducă mai degrabă să protesteze în faţa opulentului sediu Romsilva din Şoseaua Petricani, în loc de Palatul Cotroceni.

    Curtea de Conturi a arătat încă din 2013 că, din cele circa trei milioane de hectare retrocedate, circa 20% ar fi ajuns în posesia unor persoane care nu aveau acest drept. Şi Camera de Comerţ Româno-Americană a indicat retrocedările ilegale drept sursă majoră a defrişărilor abuzive. “Am luat act cu surprindere de noul proiect pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, adoptat de Senatul României în şedinţa din 17 septembrie 2014 şi înaintat Camerei Deputaţilor, camera decizională, în procedură de urgenţă. Modificările propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrişărilor şi retrocedărilor ilegale, aşa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a României în anul 2013 în Raportul de audit privind «Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012»”, se arată într-un comunicat al AmCham, din toamna lui 2014. Ulterior, PSD a acceptat o parte din criticile AmCham.

    Este nevoie de un efort major în România pentru salvarea pădurilor şi, în paranteză, vă spun că tăierea pădurilor virgine şi cvasivirgine este ireparabilă, pentru că reîmpăduririle nu vor reface niciodată acel ecosistem unic. Dar noul Cod Silvic, promovat de regimul PSD – aliat din 2000 până acum cu baronii maghiari ai lemnului, în frunte cu eternul senator UDMR Atilla Verestoy – nu va face decât să adâncească răul făcut până acum.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Şapte hectare din Parcul Herăstrău vor reveni în proprietatea Primăriei Bucureşti

    Astfel, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a dat câştig de cauză Primăriei Capitalei şi Clubului Sportiv Studenţesc, în procesul în care aceştia reclamau faptul că cele şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău au trecut în proprietatea privată, în mod ilegal, în urma unui ordin de ministru în anul 1999.

    În urma analizării actelor depuse la dosar, judecătorii au constatat “nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 15 numărul 0053/ 22 decembrie 1999 emis de catre Ministerul Tineretului şi Sportului”.

    De asemenea, instanţa a constatat şi “nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2152/ 28 iulie 2003 de către notarul public Marincă Eugen încheiat între SC Biroul de Turism pentru Tineret SA şi SC Domino 94 Impex SRL cu privire la imobilul teren din Şoseaua Nordului numărul 7-9, sector 1”.

    În urma deciziei, cele şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău vor reveni în administrarea municipalităţii.

    Decizia CAB este irevocabilă.

    În 1999, printr-un ordin al ministrului Tineretului şi Sportului de atunci, Crin Antonescu, Biroul de Turism şi Tranzacţii SA a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafaţă de şapte hectare din Parcul Herăstrău.

    În 2002, reprezentanţii Clubului de yahting sportiv Sportul Studenţesc au dat în judecată BTT şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

    La sfârşitul anului 2008 Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

    Ulterior, BTT şi SC Domino Impex SRL au făcut recurs. Din 2009, Primăria Municipiului Bucureşti a intrat în proces alături de Clubul de yahting Sportul Studenţesc, având calitatea de intervenient accesoriu.

    În 2014, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea CSS şi Primăriei Capitalei.

    “Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant Clubul Sportul Studenţesc. Respinge ca nefondată cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Municipiul Bucureşti prin Primarul General. Obligă apelantul reclamant la plata către intimatul pârât Biroul de Turism pentru Tineret SA a sumei de 48.626, 72 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, şi la plata către intimatul intervenient accesoriu SC. Domino 94 Impex SRL a sumei de 100.800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată”, a decis Tribunalul Bucureşti în 3 aprilie 2014.

    Decizia tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

  • Albalact ameninţă Danone cu pierderea poziţiei de lider de piaţă. Cum ripostează francezii

    Bună dimineaţa“, „lapte bătut“, „sana“ sunt câteva dintre cuvintele rostite în româneşte de Dieter Schulz în ziua în care compania a anunţat noua sa investiţie, de 10 milioane de lei. Dincolo de valoare, investiţia va avea un corespondent cât se poate de vizibil pe rafturile magazinelor, în cel mult o lună.

    ”Piaţa era aglomerată cu foarte multe produse„, argumentează Dieter Schulz ideea de la care a plecat proiectul care înseamnă, de fapt, schimbarea la faţă a circa jumătate din portofoliul de produse, Danone având în acest moment 50% din piaţa iaurturilor, conform datelor companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Concurenţii companiei se plasează la distanţă mare, numărul doi în acest segment având 14%.

    Danone este astfel liderul detaşat al categoriei, iar cifra de afaceri a fost de 481 milioane de lei în 2013, în scădere cu 5% faţă de 2012; rezultatele financiare pentru anul trecut vor fi comunicate la jumătatea lunii mai. În acest context, este interesant de observat care este poziţia în clasamentul producătorilor de lactate, dat fiind că Al-balact, plasată în 2013 pe locul doi, a anunţat rezultatele pentru anul trecut; cifra de afaceri a producătorului controlat de antreprenorul Raul Ciurtin a ajuns la aproape 475 de milioane de lei în 2014, faţă de 423,1 milioane de lei în 2013, în timp ce profitul net a crescut cu 46%, la 12,3 milioane de lei, conform raportului anual al companiei. În plus, Danone se poziţionează, mai nou, drept ”liderul pieţei de iaurturi„, după ce a raportat ani în şir cea mai mare cifră de afaceri din domeniul lactatelor.

    Dieter Schulz este foarte entuziasmat de noul anunţ şi povesteşte că tehnologia pe care fabrica din Bucureşti o pune acum în funcţiune nu mai este folosită în această regiune a continentului, că a fost inventată în urmă cu trei ani, iar acum mai este folosită doar în Spania şi Franţa. În funcţie de diverşi factori, de pildă categoriile în care sunt plasate produsele, gradul de maturitate al pieţelor şi bugetele de promovare, noul tip de ambalaje s-a tradus, în alte pieţe, în creşteri de vânzări între 5% şi 20%, spune Anca Stroe, director de marketing SEE la Danone. Punerea în practică a noii tehnologii este anevoioasă, în proiect fiind implicate în jur de 50 de persoane din fabrică şi alte 20 de la birouri, în condiţiile în care pe plan local compania are 450 de angajaţi.

    Danone şi-a început activitatea pe plan local în 1999, iar investiţiile totale au ajuns la 340 de milioane de lei. Anul trecut producătorul a investit jumătate de milion de euro pen-tru activităţi de producţie şi alte câteva milioane de euro pentru sistemele informatice.

    Dincolo de aşteptările pe care le are de la creşterile de vânzări pe piaţa locală, Schulz se aşteaptă ca şi exporturile să fie impulsionate. 90% din vânzările de pe piaţa românească sunt produse fabricate local, iar peste hotare merg 12% din producţia fabricii de la Bucureşti, unde de pe liniile de fabricaţie ies zilnic 1 milion de iaurturi. ”Anul trecut, ex-porturile au crescut cu 15%,„ declară Schulz, care conduce afacerea la nivelul întregii regiuni, fiind responsabil de România, Bulgaria, Grecia şi ţările adriatice. Iaurturile produse în Capitală ajung pe pieţe ca Ungaria, Franţa, Polonia, Marea Britanie şi Moldova, iar ponderea vânzărilor de peste hotare ar putea creşte în viitorul apropiat.

    ”Am avut un început de an bun, vedem în piaţă un optimism care cred că se leagă deopotrivă de schimbările din mediul politic dar şi de veştile referitoare la scăderea TVA, care mă aştept să aibă un impact însemnat. Cred că 2015 va fi un an bun pentru România în general„, afirmă Schulz. Pe de altă parte, adaugă tot el, se resimt şi efectele creşterii înregistrate de valute, cum sunt francul elveţian şi dolarul american. În ce priveşte vânzările de iaurturi, con-sumul per capita se plasează la 6-7 kg pe an, de două ori mai puţin decât alte ţări din regiune, ca Ungaria sau Polonia, şi la distanţă însemnată de pieţe ca Franţa sau Germania, unde media anuală de consum se află la 27-30 de kg pe an.

    ”Iaurtul nu a avut o tradiţie de consum în România. În urmă cu 16 ani consumul era mult mai redus. În plus, este şi o problemă de acces a consumatorilor la acest tip de produs, iar faptul că TVA-ul va scădea de la 1 iunie ar putea să facă această categorie mai accesibilă pentru o plajă mai largă de consumatori„, este de părere reprezentantul Danone, care are în portofoliu circa 90 de produse, majoritatea produse local. Preferinţele consumatorilor se îndreaptă în prin-cipal către iaurtul simplu, care deţine jumătate din piaţă, urmat de cel cu fructe (27%), pentru copii (5%, în creştere cu 28% în 2014 faţă de 2013, conform Nielsen) şi segmentul numit ”sănătate activă„ (17%), în care este inclus, de pildă, Activia.

  • Noua eră AFI. Israelienii anunţă intrarea companiei pe segmentul rezidenţial

    “În doi ani de acum înainte, piaţa rezidenţială va fi complet diferită datorită unor proiecte mari, cu sute de unităţi, ce urmează să fie construite“, spune David Hay, managerul desemnat în urmă cu patru ani să conducă operaţiunile din România ale grupului israelian AFI Europe, controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Pare oarecum bizar să auzi acest lucru de la executivul care conduce compania israeliană ce s-a impus pe piaţa locală prin proiecte precum centrele comerciale AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti, cât şi prin proiectul de birouri AFI Park sau prin tranzacţiile de terenuri – totalizând un portofoliu evaluat la 670 de milioane de euro, cu venituri operaţionale nete de 27 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, însă Hay dezvăluie astfel planurile israelienilor de a se lansa pe segmentul rezidenţial.

    Se uită zâmbind spre fereastra biroului său din clădirea AFI Park 1, aflată lângă bila IMax a centrului comercial din Cotroceni, şi dezvăluie, după o discuţie de o oră, noul pariu al grupului israelian pe piaţa locală, vizualizând parcă proiectul ce urmează să fie construit în Bucureştii Noi. „Am declarat în urmă cu câţiva ani că atunci când vom observa semne de revenire şi de maturizare a pieţei rezidenţiale, precum creşterea cererii simultan cu creşterea încrederii oamenilor în a lua poate una dintre cele mai importante decizii din viaţă – achiziţia unei locuinţe – vom lua în considerare intrarea pe această piaţă. Recunoaştem aceste semne de revenire în ultima jumătate de an: oamenii sunt mai încrezători, există mai multe proiecte pe piaţă, aşa că am decis să pregătim şi intrarea AFI Europe pe piaţa de rezidenţial“, spune Hay, referindu-se la proiectul ce urmează să debuteze anul viitor. Dacă în România compania pe care o conduce nu a construit până acum niciun proiect în zona de rezidenţial, experienţa grupului israelian pe acest segment s-a concretizat în cele 2.000 de unităţi rezidenţiale din Polonia, construite înainte de debutul crizei, 600 de unităţi în Praga (Cehia) şi 600 în Belgrad (Serbia). Proiectul din România urmează să fie cel mai important, ţinând cont că aici urmează să construiască între 2.000 şi 2.500 de apartamente. „Avem un teren în Bucureştii noi pe care plănuiam iniţial să construim un centru comercial, dar acum am stabilit să ridicăm un complex rezidenţial ce va avea şi un element de retail“, spune Hay referindu-se la complexul ce urmează să fie construit pe terenul cu o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi, pe spaţiul fostei fabrici Laromet din Bucureştii Noi.

    Terenul a fost achiziţionat de AFI Europe în 2007, iar valoarea tranzacţiei a fost de 77,5 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari valoari de tranzacţionare înregistrate la noi pe piaţa terenurilor. Fiind vorba despre o etapă incipientă a proiectului, Hay este discret în privinţa investiţiilor ce se vor realiza în Bucureştii Noi şi chiar şi a numelui proiectului, dar spune totuşi că acesta va ţinti segmentul mediu, iar preţul apartamentelor va fi de aproximativ 1.000 de euro/mp, cu posibile variaţii în funcţie de evoluţia pieţei. „Ne vom adresa tinerei generaţii, iar  apartamentele vor putea fi cumpărate prin programe precum Prima casă sau cota redusă de TVA de 5%“. „Este un proiect care va ridica ştacheta pe piaţa de rezidenţial, la fel cum s-a întâmplat cu centrele comerciale atunci când am construit AFI Palace Cotroceni. Ne-am uitat atent la această piaţă în ultimele câteva luni şi pot să spun că standardul produsului nu este foarte bun“, explică executivul. Potrivit lui Hay, este fezabilă realizarea unui produs mai bun la acelaşi preţ pentru clienţi: „Dacă te uiţi atent la nevoile cumpărătorilor şi încerci să faci un design al produsului care le va întâlni aşteptările, atunci vei avea un produs bun. Sunt foarte sigur de succesul acestui proiect, va fi un proiect rezidenţial cu infrastructură bună, va avea un design cu multe spaţii verzi, cât şi un element de retail ce va fi dotat cu restaurante, cafenele, curăţătorii, farmacii şi alte servicii de care clienţii ar avea nevoie zilnic. Vom deveni cunoscuţi pe piaţă după ce îl vom lansa, suntem foarte entuziasmaţi de piaţa rezidenţială şi de produsul pe care îl vom livra“.

  • Dezvoltatorii care au cumpărat terenul Policolor plătesc 5 milioane euro pentru platforma Turbomecanica

    “2014 a fost primul an post-criză când au fost înregistrate în Bucureşti tranzacţii cu terenuri pentru proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni. Acest segment de piaţă a fost dominat de cumpărători locali, primii care au speculat scăderea ofertei de locuinţe. Unul dintre aceşti jucători este Metropolitan Residence (controlată de Robertino Georgescu şi Dan Drăgulin, n.r.) care au cumpărat terenul fabricii Policolor (13,8 hectare) în estul Bucureştiului şi cel al Turbomecanica (3,3 hectare) în vestul Capitalei”, se arată într-un raport al companiei de consultanţă imobiliară Colliers.

    Cei doi investitori au construit ca persoane fizice circa 1.500 de locuinţe în Popeşti-Leordeni, în sudul Bucureştiului.

    Pe terenul de 14 hectare cumpărat de la Policolor dezvoltatorii au anunţat că vor să construiască în patru etape un proiect rezidenţial, care se va întinde pe 150.000 metri pătraţi şi va include aproximativ 6.000 de apartamente. Termenul de finalizare este estimat pentru anul 2017, iar investiţia totală va depăşi cu mult suma de 100 de milioane de euro, potrivit declaraţiilor anterioare ale investitorilor.

    Georgescu şi Drăgulin au în diverse etape de construcţie mai multe proiecte în zone precum Aviaţiei, Policolor sau Mihai Bravu din interiorul Capitalei.

    Pentru preluarea terenului de la Turbomecanica investitorii au ajuns la un acord la sfârşitul lunii noiembrie, însă contractul a fost aprobat de acţionarii companiei luna trecută.

    Producătorul de componente pentru industria aeronautică Turbomecanica a scos la vânzare terenul după finalizarea relocării producţiei, iar banii obţinuţi în urma tranzacţiei vor fi utilizaţi pentru achitarea unui credit de la BRD.

    Potrivit celor mai recente raportări, preşedintele Consiliului de Administraţie şi directorul general al companiei, Radu Viehmann, deţine 25,9% din acţiuni, iar Dana Maria Ciorapciu are 15,1% din titluri. Restul de 59% din acţiuni aparţine altor investitori de pe bursă.