BusinessMagazin

Tag: stabilire

  • „Captain America: Civil War” a stabilit un nou record de box office în România

    În primul weekend de la lansare, „Captain America: Civil War” a înregistrat în România încasări record de aproape 500.000 de dolari americani şi peste 87.000 de spectatori, devenind astfel cel mai bun film Disney cu supereroi din 2016, cât şi filmul Disney cu supereroi care are cele mai mari încasări la lansare din toate timpurile.  

    Comparând cifele de deschidere ale filmului ”Captain America: Civil War” cu ale altor producţii cu supereroi, acesta conduce în top după cum urmează: a depăşit încasările cu 247% faţă de ”Captain America: Soldatul Iernii”, cu 188% faţţă de ”Iron Man 3”, cu 125% încasările ”Avengers: Sub semnul lui Ultron”, preum şi filmul ”Batman vs. Superman”, unde a înregistrat încasări mai mari cu 71%.

    Din distribuţia filmului fac parte: Chris Evans, Robert Downey Jr., Scarlett Johansson, Sebastian Stan, Anthony Mackie, Emily VanCamp, Don Cheadle, Jeremy Renner, Chadwick Boseman, Paul Bettany, Elizabeth Olsen, Paul Rudd şi Frank Grillo, cu William Hurt şi Daniel Brühl.

    Anthony & Joe Russo sunt regizori, iar Kevin Feige este producător. Louis D’Esposito, Alan Fine, Victoria Alonso, Patricia Whitcher, Nate Moore şi Stan Lee sunt producători executivi. Scenariul este scris de Christopher Markus & Stephen McFeely.

    Filmul „Captain America: Civil War / Captain America: Război Civil” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 6 mai 2016, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.
     

  • Proprietatea intelectuală, un bun din ce în ce mai valoros

    Termenul de proprietate intelectuală, explică Lars Wiechen, se referă următoarele categorii: mărci, brevete, drepturi de autor şi secrete comerciale. „Cel mai valoros secret comercial este formula Coca-Cola; nu este protejată de niciun drept, este ţinută secret într-un seif din Atlanta şi există zvonuri cum că ar fi doar două persoane care au acces la formulă, iar acestea nu au voie să intre în contact, nu au voie nici să călătorească în acelaşi tren sau avion.“

    În România, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează, în principal, prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), în domeniul proprietăţii industriale, şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

    În ziua de azi, brandul este una din cele mai importante active pe care le poate deţine o companie, explică Wiechen. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. „Dacă ne gândim la anii ’80, de exemplu, dacă facem o analiză a bilanţurilor, putem vedea că valoarea companiilor era dată, în proporţie de 70%, de activele corporale, adică terenuri, clădiri, echipamente, stocuri şi aşa mai departe. Între timp, lucrurile s-au schimbat: dacă am face acum o analiză financiară a bilanţurilor companiilor listate, vom vedea că cel puţin 70% din valoare reprezintă active necorporale (activele necorporale reprezintă acele active care nu se regăsesc sub o formă materială – n.red). Un exemplu: gândiţi-vă la Apple, este cea mai valoroasă marcă la nivel mondial, având o valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari din care numai marca reprezintă 40% din valoarea companiei. E un raport impresionant“, spune Lars Wiechen.

    În România sunt înregistrate anual între 10 şi 12.000 de mărci la OSIM, mai mult decât în urmă cu zece ani, dar foarte puţin comparativ cu situaţia din alte ţări europene. În Franţa, de exemplu, sunt înregistrate sute de mii de mărci pe an, oricine are o idee asigurându-se mai întâi că are brandul protejat şi abia apoi ocupându-se de dezvoltarea afacerii.

    O problemă este faptul că nu avem o piaţă pentru activele necorporale, explică Wiechen. Există câţiva brokeri în Marea Britanie şi Statele Unite, dar nu putem vorbi de o piaţă activă. „Trebuie creată şi o piaţă, pentru că mărcile nu pot fi tranzacţionate pe bursă. Trebuie să înţelegem că economia, în momentul de faţă, este bazată pe conceptele de cunoaştere şi pe cel de digital. Cel mai mare retailer din lume, Alibaba, nu are niciun magazin fizic; la fel în cazul iTunes, este vorba doar de conţinut digital. Un alt exemplu foarte bun e Uber, nu deţine flotă, nu deţine nici măcar un taxi şi este totuşi cea mai mare companie de transport.“

    Un prim pas, spune Lars Wiechen, este creşterea notorietăţii capitalului intelectual: „Trebuie să începem cu antreprenorii, cu IMM-urile care încă nu ştiu foarte bine ce înseamnă un drept de proprietate intelectuală sau faptul că tot ceea ce creeză poate fi protejat printr-un brevet sau prin drepturi de autor. Iar apoi trebuie să creştem notorietatea şi la finanţator, adică la bănci.“

    În ce situaţii poate fi însă folosită proprietatea intelectuală pentru a garanta un împrumut bancar?

    „Banca este în primul rând interesată de o garanţie pe care să o poată executa în cazul în care compania nu mai poate respecta plăţile. Băncile ezită să accepte activele necorporale ca garanţii fiindcă nu există piaţă pentru acest tip de active, nu există companii de asigurări care să preia riscul asociat acestora, iar acceptarea capitalului intelectual ca garanţie în oferirea de finanţare are un impact negativ asupra indicatorilor de performanţă a băncii, spre exemplu asupra ratei de adecvare a capitalului. Am avut anul trecut două cazuri în care am evaluat active necorporale, mai exact mărci şi software, pentru garantarea împrumutului la anumite bănci din România; şi am observat o deschidere mai mare şi din partea băncilor în a accepta această valoare rezultată din proprietatea intelectuală“, spune partenerul de la Deloitte România. „Nu este încă o practică obişnuită în România, pentru că aici suntem obişnuiţi cu garanţiile imobiliare. Un teren, o clădire de birouri sau rezidenţială, băncile angajează un evaluator, fac anumite ajustări şi decid asupra valorii împrumutului. Suntem obişnuiţi cu acest sistem, dar nu vedem că şi un teren sau o clădire reprezintă tot un drept, şi anume dreptul de a folosi bunul în cauză. La fel, brevetul este tot un drept asupra unui bun care nu este tangibil – aceasta este singura diferenţă.“

    Există în România mărci extrem de valoroase, iar această valoare este de multe ori reprezentată de puterea de a recunoaşte brandul în cauză. Un exemplu în acest sens este BCR, după cum explică Lars Wiechen: „M-am ocupat de alocarea preţului de achiziţie pentru mai multe companii, printre care şi BCR la momentul vânzării către Erste“, povesteşte partenerul Deloitte. „Atunci ne-am uitat la toate activele din bilanţ, care erau la valoarea contabilă, şi le-am reevaluat; la fel şi cu datoriile. Ce am făcut în plus, pentru că nu existau în bilanţul BCR, a fost să identificăm activele necorporale. În cazul BCR, brandul a fost extrem de important: în majoritatea ţărilor numele este Erste, la noi a rămas BCR tocmai pentru că era o marcă extrem de valoroasă.“

    Din totalul lucrărilor Deloitte, evaluarea activelor necorporale reprezintă între 5 şi 10%, atât la nivelul României cât şi la nivelul Europei Centrale şi de Est. „Deschiderea antreprenorilor din România este una medie, aş spune că ne situăm după Polonia şi Cehia din acest punct de vedere“, notează Lars Wiechen. El mai spune că marile companii din România nu se folosesc, în majoritatea cazurilor, de puterea brandului.

    Wiechen s-a stabilit în România de 10 ani, a învăţat limba şi s-a integrat în mediul de afaceri local, devenind un specialist de referinţă în evaluarea activelor şi a afacerilor. De la sfârşitul anului 2014, Wiechen este partener pentru consultanţă financiară la Deloitte România şi coordonator al echipei specializate în proiecte de evaluare şi modelare. De-a lungul carierei sale de 14 ani în companii de consultanţă, atât în Germania cât şi în România, a construit o expertiză amplă în evaluări de active şi afaceri, studii de fezabilitate financiară, precum şi contabilitate internaţională, evaluarea litigiilor, due diligence financiar, fuziuni şi achiziţii, restructurări şi consultanţă financiară în gestionarea creditelor.

  • Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă anunţă intensificarea verificărilor în biserici

    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că vor fi intensificate controalele în biserici pentru a stabili dacă sunt asigurate măsurile de prevenire a incendiilor, având în vedere că în perioada următoare credincioşii vor participa în număr mare la slujbe.

    “Premergător sărbătorilor pascale, acţiunile inspectorilor de prevenire se vor derula cu precădere la unităţile de cult. (…) Pe timpul controalelor, specialiştii în prevenirea incendiilor vor avea în atenţie dotarea cu stingătoare a lăcaşurilor de cult, menţinerea liberă a căilor de evacuare, utilizarea corectă a instalaţiilor electrice şi stabilirea zonelor de parcare astfel încât accesul autospecialelor de pompieri să nu fie afectat”, se arată într-un comunicat IGSU.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este şi unde a apărut primul joc al omenirii

    Go este considerat primul joc al omenirii a fost jucat prima oară în China, în urmă cu aproximativ 3000 de ani şi constă în folosirea de pietre albe şi negre, aşezate de către jucători pe un grătar.

    Jocul constă în aşezarea pieselor şi în conjurarea pieselor adversarului cu piesele lor. Regulile sunt mai simple decât cele folosite în şah, dar, spre deosebire de acesta, unde jucătorul trebuie să aleagă din 20 de mişcări, în cazul Go numărul acesta poate ajunge şi la 200. Câştigătorul este greu de stabilit şi mulţi dintre jucătorii de top se bazează pe instinct.

    Jocurile ce domină prezentul sunt însă cele video, ce se îndreaptă spre o valoare de 100 de miliarde de dolari în 2017, potrivit celui mai recent studiu în domeniu.  

    Vezi aici ce rol au jocurile în business

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Cea mai controversată lege a trecut. Darea în plată a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu un singur vot împotrivă

    Legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, scrie Ziarul Financiar

    Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

    De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.

    Legea, afltă deja în faza reexaminării, va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Singura cale de atac a legii ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională.

    Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

  • Ţara europeană unde salariul minim este de aproape 2.000 de euro

    Un număr de 22 de state din Europa au stabilit, prin legislaţie, un salariu minim la nivel naţional, iar cel mai mare nivel al unui salariu minim reglementat este în Luxemburg, unde nivelul este de 1.923 de euro pe lună. Cel mai mic salariu minim este în Bulgaria, unde nivelul este de 214 euro pe lună, arată un studiu realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit KPMG. În România, salariul minim este de circa 236 de euro brut pe lună, scrie Ziarul Financiar.

    Aproape toate statele incluse în studiu au o formă de salariu minim, dar aspectele specifice variază foarte mult de la un stat la altul. În unele state, cum e România, există un salariu minim unic la nivel naţional, iar altele au mai multe niveluri de salariu minim, care depind de factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat, vârsta acestuia, sau de alte criterii. În aceste cazuri, salariile minime sunt stabilite adesea în baza unor contracte colective de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Jurnalist român la Bruxelles: “Un astfel de atac în centrul civilizaţiei va afecta pe toată lumea”

    Claudiu Berbece, un fost jurnalist român stabilit de trei ani la Bruxelles, a povestit marţi pentru MEDIAFAX cum este atmosfera în oraş în urma atacurilor teroriste şi ce efecte va avea situaţia asupra Europei.

    Transportul în comun de la suprafaţă încă mai funcţionează, însă localnicii nu se grăbesc să iasă pe stradă marţi, a spus fostul jurnalistul, stabilit de trei ani la Bruxelles.

    Peste tot în oraş se aud sirene. Bruxelles-ul este în stare de alertă, în urma celor şase atacuri teroriste de marţi dimineaţă, soldate cu 21 de morţi, potrivit AFP. Claudiu locuieşte chiar aproape de staţia de metrou Schuman, unde a avut loc unul din atacurile teroriste. Primul lucru pe care l-a sesizat când s-a trezit dimineaţa a fost numărul mare de sirene care se auzeau de pe stradă. Când şi-a verificat telefonul, avea şase mesaje “Eşti ok?”, “Eşti bine?”, şi două apeluri nepreluate. A ieşit pe stradă să vadă ce se întâmplă şi a plecat pe ruta sa normală către birou, iar oraşul i s-a părut liniştit, chiar mai puţin populat decât în mod normal. La distanţă se vedea fumul de la staţia de metrou unde au avut loc un atac terorist, iar pe străzi circulă maşini cu sirene ale poliţiei, pompierilor şi ambulanţe.

    “În zona unde sunt, chiar dacă sunt aproape de staţia de metrou Schuman şi nu foarte departe de aeroport, zona unde sunt eu e mai liniştită. Dacă nu aş fi ştiut ce s-a întâmplat, aş fi zis că e o zi normală, doar că sunt foarte multe sirene. Am mers 15 minute pe jos, încă funcţionează transportul în comun de la suprafaţă, autobuzele. Ce se va întâmpla? În noiembrie, după atacurile de la Paris a fost lock down mai mult de o săptămână, patrula armata pe străzi şi aveau doar suspiciuni de atacuri, acum chiar s-a întâmplat. E posibil să închidă metroul, poate şi alte mijloace de transport în comun. Nu ştiu ce se va întâmpla cu aeroportul, era aeroportul principal”, a spus pentru MEDIAFAX Claudiu Berbece.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jurnalist român la Bruxelles: “Un astfel de atac în centrul civilizaţiei va afecta pe toată lumea”

    Claudiu Berbece, un fost jurnalist român stabilit de trei ani la Bruxelles, a povestit marţi pentru MEDIAFAX cum este atmosfera în oraş în urma atacurilor teroriste şi ce efecte va avea situaţia asupra Europei.

    Transportul în comun de la suprafaţă încă mai funcţionează, însă localnicii nu se grăbesc să iasă pe stradă marţi, a spus fostul jurnalistul, stabilit de trei ani la Bruxelles.

    Peste tot în oraş se aud sirene. Bruxelles-ul este în stare de alertă, în urma celor şase atacuri teroriste de marţi dimineaţă, soldate cu 21 de morţi, potrivit AFP. Claudiu locuieşte chiar aproape de staţia de metrou Schuman, unde a avut loc unul din atacurile teroriste. Primul lucru pe care l-a sesizat când s-a trezit dimineaţa a fost numărul mare de sirene care se auzeau de pe stradă. Când şi-a verificat telefonul, avea şase mesaje “Eşti ok?”, “Eşti bine?”, şi două apeluri nepreluate. A ieşit pe stradă să vadă ce se întâmplă şi a plecat pe ruta sa normală către birou, iar oraşul i s-a părut liniştit, chiar mai puţin populat decât în mod normal. La distanţă se vedea fumul de la staţia de metrou unde au avut loc un atac terorist, iar pe străzi circulă maşini cu sirene ale poliţiei, pompierilor şi ambulanţe.

    “În zona unde sunt, chiar dacă sunt aproape de staţia de metrou Schuman şi nu foarte departe de aeroport, zona unde sunt eu e mai liniştită. Dacă nu aş fi ştiut ce s-a întâmplat, aş fi zis că e o zi normală, doar că sunt foarte multe sirene. Am mers 15 minute pe jos, încă funcţionează transportul în comun de la suprafaţă, autobuzele. Ce se va întâmpla? În noiembrie, după atacurile de la Paris a fost lock down mai mult de o săptămână, patrula armata pe străzi şi aveau doar suspiciuni de atacuri, acum chiar s-a întâmplat. E posibil să închidă metroul, poate şi alte mijloace de transport în comun. Nu ştiu ce se va întâmpla cu aeroportul, era aeroportul principal”, a spus pentru MEDIAFAX Claudiu Berbece.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea românului care a câştigat 5 milioane de dolari în trei luni, din pariuri sportive

     Povestea lui David „Vegas Dave” Oancea este una tipic americană. ProSport a scris, marţi, 8 martie, despre gamblerul de 37 de ani stabilit în Las Vegas care a câştigat 5 milioane de dolari în trei luni, din pariuri sportive. Între timp, Oancea a mai câştigat aproape 80.000 de dolari. Duminică, 13 martie, americanul cu sânge românesc a postat pe contul său de Twitter un bilet cu un combo de trei meciuri din Major League Baseball: a mizat 50.000 de dolari şi a avut un profit de 79.900 de dolari.

    Povestea sa pare desprinsă din 1001 de nopţi, doar că Las Vegas a luat locul Bagdadului, oraşul califilor. ProSport l-a contactat pe Oancea pentru a afla secretul unui parior intrat într-un „hot-streak”, adică o perioadă de succese în lanţ. Dave era acasă, împreună cu tatăl său, Dumitru. Fiul vorbeşte doar engleza, tatăl nu a uitat limba română. Născut şi crescut la Sibiu, Dumitru Oancea a emigrat în 1969 în America şi s-a stabilit la Detroit, Michigan, unde s-a angajat la uzinele Ford. „Tatăl meu s-a căsătorit cu mama mea, o japoneză din Hawaii. Eu sunt unicul lor copil. Sunt jumătate român, jumătate japonez”, îşi dezvăluie Dave Oancea originile.

    Citit mai multe pe www.prosport.ro