BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • NIS vrea 20-25 de benzinării în Bucureşti până în 2015

    “Vom avea cam 20-25 de benzinării şi în Bucureşti, şi lângă Bucureşti, din totalul vizat de 120 de benzinării până în 2015”, a declarat Vadim Smirnov, director general al NIS Petrol România.

    NIS Petrol este filiala din România a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom. Compania a deschis prima benzinărie în România la sfârşitul anului trecut şi în prezent are 13 unităţi, alte 10 staţii fiind în diverse stadii de construcţie. Dintre cele 13 unităţi funcţionale, 12 au fost investiţii greenfield, iar una a fost cumpărată de la un benzinar particular, a spus Smirnov.

    Planul companiei este ca până la sfârşitul anului 2015 să opereze o reţea de 120 de benzinării în România, investiţie totală de 150 milioane de euro. NIS Petrol are deocamdată 1% din piaţa distribuţiei de carburanţi din România, procentaj care ar putea trece de 10% atunci când vor fi deschise toate cele 120 de staţii. “Până la sfârşitul anului în curs, sperăm să avem deschise peste 23 de benzinării, dar depinde de mai mulţi factori. Este greu de imaginat că se pot face 120 de benzinării greenfield”, a adăugat Smirnov, precizând că NIS Petrol discută cu mai multe companii pentru cumpărarea unor staţii de alimentare cu carburanţi.

    Potrivit lui Smirnov, în prezent, cea mai mare parte a carburanţilor comercializaţi în benzinăriile proprii este cumpărată din România, dar până la sfârşitul anului carburanţii vor fi aduşi integral din Serbia. “Cred că până la sfârşitul anului vom vinde marfa proprie. Deocamdată, 99% din ce vindem este de la rafinării din România”, a mai spus Smirnov.

    NIS Petrol concurează pe piaţa distribuţiei de carburanţi din România cu OMV Petrom (din grupul austriac OMV), Rompetrol (Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria) şi ENI (Italia).

     

  • EFT nu este implicat în scandalul mitei de la Hidroelectrica, aceasta este “o speculaţie” – director

     “Orice referiri de natură să ne implice în vreun fel în acest dosar Hidroelectrica aflat la DNA sunt nefondate, doar pure speculaţii. Atragem atenţia doritorilor să ne implice în vreun scandal că suntem pregătiţi să ne apăram drepturile legal, astfel încât activitatea şi imaginea companiei noastre să nu aibă de suferit”, a declarat, într-un comunicat, directorul de furnizare al EFT, Aurelia Mocanu.

    Mocanu face referire la declaraţiile lui Remus Vulpescu, membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi director de cabinet al ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, care apare în stenogramele făcute publice de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) catalogând reprezentanţii companiei EFT drept “nişte mafioţi din Serbia”.

    În stenogramele DNA Vulpescu a fost înregistrat spunând “că erau ăia cu EFT care trimiteau numai din SERBIA nişte mafioţi să… îi ştie toată lumea pe ăia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România trebuie să se conecteze la Uniunea Europeană prin autostrăzi, altfel va fi lăsată în urmă

     “În ceea ce priveşte procesul de integrare în Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, dar dacă ne uităm la infrastructură, suntem în afara ei. Noi şi Bulgaria suntem singurele ţări care nu suntem legate cu autostradă la Uniunea Europeană. De aceea, terminarea autostrăzii Transilvania, coridorul IV pan-european sunt prioritare”, a declarat joi Marcel Heroiu, specialist în dezvoltarea socială în cadrul grupului Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizată la Arenele BNR.

    El a arătat că Bulgaria şi-a construit deja autostrada, care se leagă de Serbia, iar România este ocolită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România trebuie să se conecteze la Uniunea Europeană prin autostrăzi, altfel va fi lăsată în urmă

     “În ceea ce priveşte procesul de integrare în Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, dar dacă ne uităm la infrastructură, suntem în afara ei. Noi şi Bulgaria suntem singurele ţări care nu suntem legate cu autostradă la Uniunea Europeană. De aceea, terminarea autostrăzii Transilvania, coridorul IV pan-european sunt prioritare”, a declarat joi Marcel Heroiu, specialist în dezvoltarea socială în cadrul grupului Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizată la Arenele BNR.

    El a arătat că Bulgaria şi-a construit deja autostrada, care se leagă de Serbia, iar România este ocolită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serbia este aproape de FALIMENT. Ţara aşteaptă un credit de urgenţă de un miliard de dolari de la Emiratele Arabe

     “Suntem practic la marginea falimentului. Măsurile de redresare a economiei vor fi dure, nu populiste, şi vor afecta între 300.000 şi 500.000 de angajaţi din sectorul public”, a declarat vicepremierul Aleksandar Vicic pentur Prva TV, preluată de Bloomberg.

    Guvernul va adopta măsuri de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, fără a afecta pensiile, protejate de Partidul Pensiilor, partener în coaliţia de guvernare.

    Deficitul bugetar al Serbiei va fi de 8,3% din PIB în acest an, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI).

    Guvernul vrea să reducă deficitul cu până la 1,6 miliarde euro până în 2016, pentru a consolida încrederea investitorilor, a declarat recent ministrul Finanţelor Lazar Krstic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serbia este aproape de FALIMENT. Ţara aşteaptă un credit de urgenţă de un miliard de dolari de la Emiratele Arabe

     “Suntem practic la marginea falimentului. Măsurile de redresare a economiei vor fi dure, nu populiste, şi vor afecta între 300.000 şi 500.000 de angajaţi din sectorul public”, a declarat vicepremierul Aleksandar Vicic pentur Prva TV, preluată de Bloomberg.

    Guvernul va adopta măsuri de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, fără a afecta pensiile, protejate de Partidul Pensiilor, partener în coaliţia de guvernare.

    Deficitul bugetar al Serbiei va fi de 8,3% din PIB în acest an, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dominique Strauss-Kahn va acorda consultanţă economică guvernului Serbiei

    Strauss-Kahn a descris, alături de vicepremierul Aleksandar Vucic, un tablou sumbru al situaţiei economice din Serbia.

    “Există probleme reale, dar cred că este posibil să găsim soluţii”, a declarat Strauss-Kahn, precizând că a intrat în legătură cu guvernul sârb prin intermediul preşedintelui băncii franceze de investiţii Arjil, Wladimir Moloff, care are un contract cu autorităţile de la Belgrad şi care l-a invitat “să vină în echipă”.

    Fostul om politic francez nu a menţionat ce soluţii are în vedere pe termen scurt.

    “Nu dispun de toate cifrele de care am nevoie. Împreună cu guvernul, vom intra în toate detaliile înainte de a propune măsuri”, a spus Strauss-Kahn, care crede că sarcina cea mai dificilă va reveni guvernului, întrucât este mai uşor să dai sfaturi decât să le aplici.

    El a precizat că în primele trei luni de colaborare nu va fi remunerat.

    Întrebat dacă problemele cu justiţia ale lui Strauss-Kahn pot leza imaginea guvernului, Vocic a subliniat că îl interesează numai competenţele acestuia în domeniul economic.

    Strauss-Kahn a demisionat de la şefia FMI în 2011, după ce a fost acuzat de viol de către o cameristă a unui hotel din New York. În Franţa, el este judecat pentru proxenetism în circumstanţe agravante.

    La sfârşitul lunii iulie, Strauss-Kahn a afirmat la televiziunea Rossia 24 că politica este pentru el de domeniul trecutului şi că se concentrează pe activităţi de consultanţă.

    Fostul şef al FMI a fost numit în iulie membru în consiliile de supraveghere a două instituţii financiare de stat din Rusia, Fondul rus de investiţii directe şi Banca rusă de dezvoltare a regiunilor, controlată de grupul petrolier Rosneft.

    Economia sârbă s-a contractat cu 1,7% în 2012, şomajul a atins 24%, iar datoria publică depăşeşte 60% din PIB.

  • Băsescu, întrebat de ce circulă liber Viktor Orban în Covasna, Harghita: De ce nu l-aţi fluierat?

     La a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, care are ca temă principală “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, participă lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa).

    În cadrul dezbaterilor la care participă preşedintele Băsescu a fost formulată o critică legată de faptul că premierul Ungariei Viktor Orban “circulă prea liber” în judeţele Harghita şi Covasna.

    “Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat? Nu o să vină Guvernul să-l fluiere”, a răspuns Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru Croaţia încep durerile tranziţiei la UE

    Simularea, care a ajuns la aceste ponderi studiind modificările de taxe vamale aferente aderării la UE, estimează că reducerea protecţiei tarifare pentru comerţul cu ţările UE ar putea produce o pierdere de 127 mil. dolari pentru Croaţia, ce va fi însă contrabalansată de afluxul de fonduri europene.

    Într-o notă difuzată săptămâna trecută, agenţia de rating Moody’s apreciază că va mai dura până ce Croaţia va ajunge la o creştere economică solidă, întrucât economia ţării nu e suficient de competitivă, este “excesiv de orientată spre consumul intern” şi grevată de niveluri înalte ale deficitului şi ale îndatorării. Pentru 2013, Moody’s vede o scădere a PIB cu 1,2%, iar la anul o creştere de 0,3%.

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.