BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Iohannis: „Cât voi avea un cuvânt de spus, nu vor exista tăieri de salarii”, spune preşedintele Klaus Iohannis. El spune că nu există o „gaură bugetară”

    „Este o discuţie în spaţiul public care a luat-o într-o directe complet greşuită. Situaţia economică a României e bună. Avem creştere economică. Avem dezvoltare cu toate că suntem în mijlocul mai multor crize. În acelaşi timp, România dispune de oportunităţi imense de a obţine bani europeni. Când s-au negociat fondurile europene şi pentru PNRR am fost la Bruxelles unde am negociat. E o oportunitate imensă şi treaba guvernului e să creeze cadrul ca aceşti bani să fie atraşi. Se pare că atunci când s-a construit bugetul pe 2023 a existat o oarecare supraevaluare a capacităţii de colectare. (…) Nu există nicio gaură şi nicio perspectivă criză. Fiscul trebuie să se mişte un pic mai bine, dar trebuie corectată şi partea de cheltuieli. Nu e nevoie de tăieri. Atâta vreme cât voi avea un cuvânt de spus, nu vor exista tăieri de salarii”, spune Klaus Iohannis.

    El adaugă că ideea sa şi a coaliţiei nu e ca România să intre într-un scenariu de austeritate.

    „S-a dovedit că austeritatea nu e o soluţie. În consecinţă, nu vor exista tăieri de salarii. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine. Oricine spune altceva e în eroare. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbători, să-şi facă românii griji că vor fi daţi afară sau li se vor tăia salariile”, încheie şeful statului.

  • Top 10 cele mai bine plătite locuri de muncă secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă

    Oportunităţile de muncă la distanţă s-ar putea să fie din ce în ce mai puţine, dar există zeci de joburi secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă. Unele dintre acestea se plătesc şi cu 100 de dolari pe oră, scrie CNBC.

    FlexJobs, una dintre cele mai populare platforme pentru a găsi oportunităţi de muncă la distanţă şi hibridă, a înregistrat o creştere de 28% a numărului de anunţuri privind joburile remote şi pe cele în regim part-time în ultimul an.

    Platforma a identificat 25 de joburi secundare la mare căutare care se desfăşoară remote, pe baza anunţurilor de la peste 58.000 de companii postate între ianuarie şi martie 2023.

    În timp ce numărul total de ore variază de la un rol la altul, cele mai multe dintre joburile de pe lista FlexJobs cer presupun un program de 10-20 de ore pe săptămână.

    Top 10 cele mai bine plătite joburi remote în 2023:

    1. Redactor (29 dolari pe oră)
    2. Manager de proiect (37 dolari pe oră)
    3. Interpret (21 dolari pe oră)
    4. Editor (27 dolari pe oră)
    5. Graphic designer (24 dolari pe oră)
    6. Contabil (19 dolari pe oră)
    7. Asistent virtual (17 dolari pe oră)
    8. Manager social media (26 dolari pe oră)
    9. Evaluator de motoare de căutare (24 dolari pe oră)
    10. Asistent executiv (29 dolari pe oră)

    Adoptarea pe scară largă a muncii la distanţă a creat mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să găsească joburi secundare online flexibile în alte domenii decât cel tehnologic, inclusiv în finanţe, administraţie şi sănătate.

    Dacă sunteţi interesat să începeţi o activitate secundară de la distanţă, luaţi în considerare monetizarea abilităţilor dvs. creative: Cele mai solicitate joburi de la distanţă, cu jumătate de normă, pentru care angajatorii fac angajări se găsesc în domeniul scrisului, editării şi designului, potrivit unei noi cercetări de la FlexJobs.

    În fruntea listei de joburi la mare căutare se află „scriitor”, presupune scrierea de buletine informative, articole de blog şi alte tipuri de conţinut pentru companii. Există o cerere în creştere pentru scriitori tehnici, care redactează manuale de utilizare, descrieri de produse, ghiduri de referinţă şi alte resurse pentru produse şi servicii tehnologice.

    Alte joburi secundare remote se pot pot plăti şi cu peste 100 de dolari pe oră, în funcţie de nivelul de calificare şi de proiect. Designerii grafici de pe Upwork, de exemplu, cer până la 145 de dolari pe oră.

     

    Pentru rolurile de asistenţă virtuală care necesită abilităţi mai specializate – fie că este vorba de construirea unor campanii de marketing pe e-mail sau de crearea de site-uri WordPress – remuneraţia pleacă de la minim 100 de dolari pe oră.

     

  • Paul Stănescu: PSD nu e de acord cu reducerea salariilor

    „PSD nu e de acord cu reducerea salariilor. Scenariul ministrului Marcel Boloş, care a menţionat <o revizuire> a salariilor în sistemul bugetar, ca modalitate de a diminua cheltuielile, trebuie eliminat din start din discuţiile care vor avea loc în cadrul Coaliţiei, pentru a nu risca compromiterea altor măsuri bune şi necesare. Să nu lăsăm un măr bolnav să strice o grămadă mare de mere sănătoase. Trebuie să ajustăm cheltuielile publice, dar acest obiectiv nu se va face prin soluţii imorale, de tristă amintire, precum tăierile salariale din perioada Băsescu”, transmite Paul Stănescu.

    El afirmă că „deja inflaţia a avut o contribuţie negativă asupra veniturilor românilor”.

    „Partidul Social Democrat şi coaliţia de guvernare au ca scop sprijinirea populaţiei şi a companiilor româneşti în această perioadă complicată şi protejarea veniturilor acestora. Sub nicio formă nu vom discuta despre tăieri de salarii. Este exclus! Dimpotrivă, misiunea coaliţiei de guvernare este să apere veniturile şi puterea de cumpărare a tuturor cetăţenilor ţării. Ceea ce a şi făcut de când PSD a intrat la guvernare şi a ales consensul, stabilitatea şi cooperarea politică în locul unui conflict permanent şi al instabilităţii. Vom găsi cu siguranţă soluţiile cele mai potrivite pentru a eficientiza cheltuielile bugetare pentru că, în asemenea momente, această decizie este o dovadă de solidaritate faţă de români”, încheie Stănescu.

    Premierul Nicolae Ciucă a spus luni, în cadrul şedinţei PNL Timiş, că i-a cerut ministrului de Finanţe să nu taie niciun leu de la salarii şi investiţii şi a anunţat că actuala coaliţie reprezintă singura formulă prin care se poate guverna eficient România

     

  • Ciucă: i-am cerut ministrului de Finanţe să nu taie niciun leu de la salarii şi investiţii -surse-

    Premierul Nicolae Ciucă a spus luni, în cadrul şedinţei PNL Timiş, că i-a cerut ministrului de Finanţe să nu taie niciun leu de la salarii şi investiţii şi a anunţat că actuala coaliţie reprezintă singura formulă prin care se poate guverna eficient România, potrivit unor surse liberale.

    Condiţia PNL de a rămâne în coaliţia de guvernare este respectarea viziunii liberale.

    „Pragmatic vorbind, actuala Coaliţie reprezintă singura formulă prin care putem guverna eficient România. Dacă PNL va fi pus în situaţia de a nu-şi putea pune în aplicare viziunea de guvernare, prezenţa noastră în actuala formulă ar putea fi revizuită”, a spus preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, potrivit surselor.

    Liberalii au discutat şi despre zvonurile privind reducerea salariilor bugetare.

    „Principalul deficit, în instituţii nu este cel bugetar, ci cel de voinţă, viziune şi caracter. I-am cerut ministrului de Finanţe să nu taie niciun leu de la salarii şi de la investiţii”, a mai spus liderul PNL.

    Nicolae Ciucă a mai dezvăluit că „garnitura membrilor în viitorul Guvern va fi stabilită în funcţie de competenţe şi de experienţa profesională”, au precizat sursele.

  • Deşi pare de necrezut, inflaţia ne-a salvat în această criză

    Toată lumea se întreabă dacă suntem cu adevărat într-o criză, pentru că nu prea se vede, cel puţin la nivelul corporaţiilor, la nivelul marilor companii şi chiar la niveul întreprinderilor mari şi mijlocii.

    Unii încă îşi mai amintesc de criza anterioară (între timp pe piaţă au venit alte generaţii, care nu au simţit pe viu acea criză), care a lovit în dreapta şi în stanga.

    Creşterea cu 30% a cursului valutar leu/euro în câteva luni, respectiv de la 3,8 lei/euro până la 4,3 lei/euro de la finalul lui 2008 până la începutul lui 2009, dublarea cursului valutar al francului elveţian, cele două monede fiind cele mai folosite în acordarea de credite, în perioada de boom (70% din împrumuturi au fost atunci în valută) au ras practic valoarea în euro a salariilor şi au majorat semnificativ ratele bancare, pentru că la aceeaşi rată în euro trebuia să ai cu 30% mai mulţi lei, că să nu mai vorbim de situaţia cu francul elveţian.

    Confruntate cu o prăbuşire economică, de la o creştere economică de 8% în 2008 am trecut la o cădere economică de 7% în 2009, deci un minus de 15%, companiile au tăiat salariile în valoare nominală în lei cu 10-20-30-40 şi chiar 50%, plus că au dat oamenii afară. Cine rezistă bine, cine nu, nu! Această scădere nominală a salariului în lei, coroborată cu creşterea cursului valutar, a dus la o scădere reală a salariilor. Nu multă lume a putut să se descurce cu această lovitură. După firmele private a venit şi statul, care a tăiat salariile din sectorul bugetar cu 25% în 2010. Aşa că a fost jale peste tot, iar criza s-a văzut pe viu.

    Acum, totul este diferit, chiar total diferit, nu avem cădere economică, ci dimpotrivă, firmele nu dau oameni afară, ci dimpotrivă, fac eforturi să îi ţină majorând salariile. Cursul valutar leu/euro nu a crescut, ci chiar este foarte stabil, chiar prea stabil.

    Chiar dacă suntem cu războiul din Ucraina la graniţă, chiar dacă ne confruntăm cu o inflaţie puţin aşteptată, economia funcţionează. Companiile nu au majorat salariile la nivelul inflaţiei, dar totuşi a reuşit să acopere jumătate din creşterea preţurilor. Pe fondul stabilităţii cursului valutar leu/ euro salariile au crescut în euro.

    Chiar dacă dobânzile la lei au crescut de 5-6 ori în mai puţin de doi ani, lumea reuşeşte să îşi plătească ratele la bancă. La împrumuturile în lei rata creşte din dobândă, dar nu creşte principalul, ceea ce la un credit în valută se întâmplă şi cu principalul, şi cu rata.

    Acum 70% din împrumuturile acordate persoanelor fizice sunt în lei, ceea ce a facut ca România să stea mult mai bine în picioare.

    Deşi pare un paradox, inflaţia de acum a ajutat economia românească, a ajutat companiile, a ajutat statul, care a avut încasări mai mari la buget. Orice om dacă ar avea de ales între o tăiere nominală a salariilor cu 10% la o inflaţie de 4% versus o inflaţie de 16% şi o creştere salarială nominală de 4% ar alege varianta a doua.

    Bineînţeles că inflaţia scade puterea de cumpărare, dar câteodată ar putea să ajute pe toată lumea într-o perioadă de criză.

    Conform studiului CEO Survery 2023 realizat de firma de consulatanţă PwC, managerii companiilor din România au spus că printre măsurile de criză pe care trebuie să le adopte creşterea preţurilor, deci inflaţia, ocupă un loc important.

    Practic, creşterile de preţuri în această criză, inflaţia fiind în 2022 de 16%, iar în 2021 de 8%, au fost preluate de consumatori, chiar dacă s-au confruntat cu scăderea puterii de cumpărare. Fiecare şi-a ajustat consumul, dar practic majorările de preţuri au fost plătite.

    Într-un fel sau altul aş putea spune că această inflaţie, care a dat un respiro companiilor pentru că au putut majora preţurile, războiul din Ucraina, care din punct de vedere economic, militar, de securitate şi geopolitic este în favoarea noastră, şi nu în ultimul rând piaţa neagră, care a crescut în ultimii ani, au ţinut economia la suprafaţă şi chiar i-au dat un avânt. Pentru că salariile au crescut în valoarea nominală, chiar dacă nu au fost la nivelul inflaţiei, oamenii, consumatorii, românii sunt mai liniştiţi în această criză şi de aceea nu vedem proteste, nu vedem oameni în stradă, nu vedem o scădere economică.

    Bineînţeles că acceastă situaţie nu poate dura la nesfârşit, mai ales dacă inflaţia nu scade. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Veşti bune. Salariile vor creşte cu peste 6% în acest an

    Previziunile arată că, în 2023, salariile din România vor avea o creştere mediană de 6,3%. Cel mai mult vor creşte salariile din producţia echipamentelor de transport şi cele din comerţ.

    Salariile din România vor avea o creştere mediană de 6,3% în anul 2023, în comparaţie cu o creştere mediană de 5,9% în anul 2022, conform rezultatelor unui raport realizat de compania Mercer Marsh Benefits.

    În producţia echipamentelor de transport creşterea salarială mediană previzionată este de 12,3%, iar în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul creşterea mediană previzionată este de 11,5%.

    Creşteri semnificative vor fi şi în agricultură, logistică, servicii nefinanciare şi high-tech. Circa 38% dintre organizaţiile din high-tech care intenţionează să mărească salariile sau să ofere o sumă forfetară pentru a ţine pasul cu rata inflaţiei le vor creşte în aprilie.

  • Top 10 cele mai bine plătite joburi secundare în 2023. Salariile ajung şi la 100 de dolari pe oră

    Oportunităţile de muncă la distanţă s-ar putea să fie din ce în ce mai puţine, dar există zeci de joburi secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă. Unele dintre acestea se plătesc şi cu 100 de dolari pe oră, scrie CNBC.

    FlexJobs, una dintre cele mai populare platforme pentru a găsi oportunităţi de muncă la distanţă şi hibridă, a înregistrat o creştere de 28% a numărului de anunţuri privind joburile remote şi pe cele în regim part-time în ultimul an.

    Platforma a identificat 25 de joburi secundare la mare căutare care se desfăşoară remote, pe baza anunţurilor de la peste 58.000 de companii postate între ianuarie şi martie 2023.

    În timp ce numărul total de ore variază de la un rol la altul, cele mai multe dintre joburile de pe lista FlexJobs cer presupun un program de 10-20 de ore pe săptămână.

    Top 10 cele mai bine plătite joburi remote în 2023:

    1. Redactor (29 dolari pe oră)
    2. Manager de proiect (37 dolari pe oră)
    3. Interpret (21 dolari pe oră)
    4. Editor (27 dolari pe oră)
    5. Graphic designer (24 dolari pe oră)
    6. Contabil (19 dolari pe oră)
    7. Asistent virtual (17 dolari pe oră)
    8. Manager social media (26 dolari pe oră)
    9. Evaluator de motoare de căutare (24 dolari pe oră)
    10. Asistent executiv (29 dolari pe oră)

    Adoptarea pe scară largă a muncii la distanţă a creat mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să găsească joburi secundare online flexibile în alte domenii decât cel tehnologic, inclusiv în finanţe, administraţie şi sănătate.

    Dacă sunteţi interesat să începeţi o activitate secundară de la distanţă, luaţi în considerare monetizarea abilităţilor dvs. creative: Cele mai solicitate joburi de la distanţă, cu jumătate de normă, pentru care angajatorii fac angajări se găsesc în domeniul scrisului, editării şi designului, potrivit unei noi cercetări de la FlexJobs.

    În fruntea listei de joburi la mare căutare se află „scriitor”, presupune scrierea de buletine informative, articole de blog şi alte tipuri de conţinut pentru companii. Există o cerere în creştere pentru scriitori tehnici, care redactează manuale de utilizare, descrieri de produse, ghiduri de referinţă şi alte resurse pentru produse şi servicii tehnologice.

    Alte joburi secundare remote se pot pot plăti şi cu peste 100 de dolari pe oră, în funcţie de nivelul de calificare şi de proiect. Designerii grafici de pe Upwork, de exemplu, cer până la 145 de dolari pe oră.

     

    Pentru rolurile de asistenţă virtuală care necesită abilităţi mai specializate – fie că este vorba de construirea unor campanii de marketing pe e-mail sau de crearea de site-uri WordPress – remuneraţia pleacă de la minim 100 de dolari pe oră.

     

  • Previziuni pentru salarii în 2023. Cele două sectoare unde vor se vor înregistra cele mai mari creşteri

     În producţia echipamentelor de transport creşterea salarială mediană previzionată este de 12,3%, iar în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul creşterea mediană previzionată este de 11,5% ♦ Creşteri semnificative vor fi şi în agricultură, logistică, servicii nefinanciare şi high-tech

    Circa 38% dintre organizaţiile din high-tech care intenţionează să mărească salariile sau să ofere o sumă forfetară pentru a ţine pasul cu rata inflaţiei le vor creşte în aprilie 2023.

    Salariile din România vor avea o creştere mediană de 6,3% în anul 2023, în comparaţie cu o creştere mediană de 5,9% în anul 2022, conform rezultatelor unui raport realizat de compania Mercer Marsh Benefits.

    Cel mai mult vor creşte cele din producţia echipamentelor de transport şi cele din comerţ. Astfel, în producţia echipamentelor de transport creşterea salarială mediană previzionată este de 12,3%, iar în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul creşterea mediană previzionată este de 11,5%. Creşteri salariale semnificative vor fi şi în agricultură, logistică, servicii nefinanciare şi high-tech.

    „Anul 2023 este un an definitoriu în care planurile de transformare ambiţioase şi provocările persistente se confruntă cu noile realităţi. Specialiştii în HR trebuie să-şi menţină energia şi avântul pentru a se pregăti pe ei şi pe companiile lor pentru ceea ce urmează. Instabilitatea geopolitică, dificultăţile economice şi înăsprirea pieţelor muncii au avut un impact profund asupra agendei resurselor umane. La nivel global, zonele în care au fost cel mai dificil de făcut progrese sunt: abordarea oboselii forţei de muncă, reproiectarea muncii şi/sau a organizaţiei şi activarea unor noi moduri de lucru”, scriu specialiştii de la Mercer Marsh.

    Astfel, puncte importante pe agenda specialiştilor în resurse umane pentru anul 2023 vor fi: activarea de noi moduri de lucru – de la distanţă, hibrid, gig, concentrarea pe dezvoltarea culturii compa­niei, dezvoltarea unei organizaţii bazate pe competenţe, susţinerea diversi­tăţii, echităţii şi incluziunii,  şi să aibă un impact în bunăstarea angajaţilor per total.

     

  • Roxana Drăghici, eJobs: Anunţurile de recrutare cu salariul afişat generează cu 40% mai multe aplicări decât restul anunţurilor postate în platformă

    Transparentizarea salariilor, atât în mediul privat, cât şi la stat, este una dintre schimbările pe care angajaţii le aşteptau de ani buni, dar, pentru care, 40% dintre angajatori se declară în continuare nepregătiţi, arată un studiu realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

    Directiva adoptată recent de Parlamentul European reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de pe piaţa muncii din ultimii ani, cu efecte care se vor resimţi atât în rândul angajaţilor, cât şi al angajatorilor.

    „Se vorbeşte de mai bine de un an despre apropierea momentului în care salariile nu vor mai fi confidenţiale, ceea ce, desigur, a generat multe păreri pro şi contra, însă acum, odată adoptată directiva şi cu un termen destul de clar în ceea ce priveşte implementarea ei, pare că angajatorii încep să facă paşi concreţi şi tot mai hotărâţi în această direcţie”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

    Pe acest fond, în momentul de faţă, aproape 10.000 de joburi postate pe eJobs.ro au salariul afişat. Numărul reprezintă aproximativ 30% din totalul de joburi disponibile. De la anunţarea adoptării directive şi până acum, peste 1.500 de joburi cu salariul menţionat în anunţul de angajare au fost postate de recrutori în platformă. Iar, de la începutul anului şi până acum, 29.000 de astfel de joburi au fost scoase în piaţă de către angajatori.

    „Datele noastre arată că anunţurile cu salariul afişat generează cu 40% mai multe aplicări decât celelalte”, detaliază Roxana Drăghici.

    Ea spune că dincolo de faptul că va trebui să se alinieze la o măsură obligatorie, companiile înţeleg că o astfel de măsură va avea o serie de efecte pozitive, de la reducerea timpului necesar închiderii unei poziţii, până la crearea unui avantaj competitiv pentru cei care oferă salarii peste media pieţei.

    În plus, cei care deja au început să facă acest lucru, câştigă încrederea candidaţilor, care îşi doresc să lucreze pentru o companie pe care o asociază cu ideea de transparenţă.

    Până acum, domeniile care au manifestat cea mai mare deschidere din acest punct de vedere au fost retail, servicii, entertainment (cu precădere angajatorii din zona de cazinouri şi jocuri de noroc), industria alimentară, turism, logistică şi transport, dar şi call center / BPO.

    „Este adevărat faptul că, în primă fază, angajatorii publică salariile în special pentru poziţiile entry level, iar acestea sunt sectoare de activitate în care cea mai mare parte a angajărilor se face tocmai pentru această categorie de candidaţi, respectiv cei entry level. O altă categorie de angajatori care publică în mare măsură salariile sunt cei din afara ţării”, mai spune Roxana Drăghici.

    Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, pentru aceste domenii, mediile salariale nete la nivel naţional variază între 3.000 şi 4.600 de lei, astfel: angajaţii din turism câştigă în medie, 3.000 de lei pe lună, cei din call – centere 3.400 de lei, în vânzări, media netă la nivel naţional este de 3.900 de lei. 3.700 de lei este salariul mediu net pentru angajaţii din logistică, 3.500 pentru cei din industria alimentară, 4.000 pentru transport / distribuţie, 4.200 pentru crewing / casino / entertainment şi 4.600 pentru industria auto.

     

  • Productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când Germania este cu 22% peste medie. Diferenţa de salarii dintre România şi Germania este de aproape unu la cinci

    ♦ Productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparaţie cu media europeană a fost de 71,8% în România în 2022, pe când în Germania a fost de peste 122% ♦ Salariile medii nete din Germania ajung la circa 4.000 de euro pe lună, pe când cele din România sunt de circa 870 de euro pe lună ♦ Cea mai mare valoare a productivităţii muncii comparată cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

    Productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparaţie cu media europeană a fost de 71,8% în România în 2022, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când ţări precum Germania au avut o productivitate a muncii cu circa 22% mai mare decât media europeană.

    Diferenţa de salarii dintre România şi Germania este de aproape unu la cinci, având în vedere că salariile medii nete din Germania ajung la circa 4.000 de euro pe lună, pe când cele din România sunt de circa 870 de euro pe lună.

    România a avut a opta cea mai mică productivitatea a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene în anul 2022, cu valori mai mici fiind ţări precum Croaţia, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria.

    Cea mai mare valoare a productivităţii muncii pe oră lucrată comparată cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

    De altfel, productivitatea muncii pe oră lucrată a crescut cu 4,5% în anul 2022 faţă de anul precedent. Cu această creştere, România a fost a fost pe a doua poziţie în rândul ţărilor membre ale UE, după Polonia, cu o creştere de 5,2% de la an la an.

    Printre factorii care influenţează creşterea productivităţii sunt nivelul salarial, beneficiile extrasalariale sau stilul de lucru al liderilor, spun oamenii de HR de pe piaţa locală. Florin Rădulescu, partener în cadrul Ascendis, companie de consultanţă şi training în domeniul resurselor umane, este de părere că salariul este un factor motivant pentru creşterea productivităţii până la o anumită limită.

    „Am văzut diverse moduri de a ne uita la productivitate. La început de an, produtcivitatea este în continuare în focus. Asta se vede şi în creşteri, şi în cifre. Pe toate liniile de business pe care adresăm nevoile organizaţiilor se vede dorinţa de a creşte productivitatea prin alte mijloace decât prin presiune. (…) Se pare că salariul este factor motivant în creşterea productivităţii până la o anumită limită. Apoi trebuie să vii cu alte metode de creştere – ţine cont şi de procese“, a spus Florin Rădulescu în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2023.

    Oana Pascu, fondator al Complice.ro, o companie care furnizează beneficii extrasalariale pentru angajaţi, este de părere că salariul nu mai este un factor de influenţă de decizie în productivitatea angajaţilor atât timp cât este la un nivel rezonabil.

    „Salariul este o condiţie de «igienă». Atâta timp cât salariul de bază este foarte departe de ceea ce ar trebui să fie, este o problemă, atunci când salariul este la un nivel rezonabil, partea financiară nu cred că îşi mai poate pune amprenta în productivitate“, a spus ea în cadrul evPaula Rus, operations manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Adecco România a spus, în cadrul aceluiaşi eveniment, că productivitatea muncii este legată şi de relaţiile din angajaţi şi lideri la locul de muncă.

    „Despre productivitate în contextul flexibilizării şi hibridizării, în contextul generaţiilor multiple pe care le avem între noi şi în echipele noastre se poate discuta foarte mult. La trei ani de la pandemie, în continuare se discută despre ore în raport cu productivitatea. Productivitatea este în legătura cu oamenii, cum reuşeşti să îi combini, să îi faci să comunice între ei, să înveţe unii de la ceilalţi, cred că sunt puţine companii care pot să îşi creeze zilnic roluri de conducere“, explică ea.

    Productivitatea muncii pe ora lucrată este calculată ca produsul real al activităţii (PIB deflatat măsurat ca volum, cu referinţa în anul 2015) pe unitatea de muncă depusă, măsurată prin numărul total de ore lucrate. La nivel industrial şi regional, PIB-ul este înlocuit de valoarea brută adăugată. Măsura recomandată pentru măsurarea productivităţii de muncă este numărul total de ore lucrate, deoarece aceasta deoarece elimină diferenţele rezultate din compoziţia forţei de muncă de tip angajat cu normă întreagă/ angajat cu timp redus de lucru.