Tag: romania

  • SOCAR Petroleum, subsidiară a companiei de stat din Azerbadjan, a investit 400 de milioane de lei pânâ acum în România, în reţeaua de benzinării şi vrea să ajungă la 100 de unităţi

    SOCAR Petroleum, subsidiară a State Oil Company of the Republic of Azerbaijan (SOCAR), a investit 400 de milioane de lei pânâ acum în România, în reţeaua de benzinării, care a ajuns la 87 de unităţi.

    Compania estimează că în 2025 va plăti către bugetul de stat taxe şi impozite de aproximativ 900 de milioane de lei.

    „Anul acesta, cel mai probabil, vom depăşi 900 de milioane de lei contribuţii fiscale la bugetul de stat, care reprezintă de 3 ori capitalul propriu al companiei.  De aceea spunem că încrederea se construieşte prin procese demonstrate care oferă garanţii”, a declarat Ramin Aliyev, Director General SOCAR Petroleum S.A.

    În 2024, SOCAR a contribuit la bugetul României cu peste 862 milioane de lei în taxe şi impozite (inclusiv TVA, accize, impozit pe profit, impozit pe cifra de afaceri şi taxe salariale), iar pentru perioada ianuarie–septembrie 2025, contribuţiile fiscale depăşesc 573 milioane de lei.

    În prezent, sub brandul „SOCAR” în România este o reţea de 87 de staţii de alimentare cu combustibil, obiectivul fiind de a ajunge la 100 de staţii.

    În 2024 compania a comercializat 727.000 tone de produse petroliere, în creştere cu 33% faţă de anul 2023. De la înfiinţarea sa în România, SOCAR a creat aproximativ 844 de locuri de muncă.

     

     

  • Alcedo, unul dintre cei mai mari distribuitori de inputuri din România cu afaceri de 500 mil. lei, deţinut de grupul japonez Sumitomo, îl numeşte în funcţia de preşedinte pe Marcel Sîrghiac

    Grupul japonez Sumitomo, care deţine Alcedo în România, unul dintre cei mai mari distribuitori de inputuri agricole, şi Naturevo, la rândul său distribuitor de inputuri agricole, îl numeşte pe Marcel Sîrghiac în funcţia de preşedinte al grupului, începând cu luna noiembrie 2025.

    „Sperăm că prin profesionalismul, experienţa şi viziunea sa de leadership, noul preşedinte va contribui la consolidarea şi dezvoltarea durabilă a grupului Alcedo în anii următori”, a spus Radu Voinea, director general al Alcedo în România.

    Marcel Sîrghiac a fost până acum timp de aproape şase ani director de vânzări în cadrul Agrii România, deţinut de grupul irlandez Origini, producător şi distribuitor de inputuri agricole. Anterior, a activat tot în domeniu la comapniile Limagrain şi Syngenta, având peste 20 de ani de experienţă în domeniu.

    Această decizie marchează o nouă etapă în dezvoltarea Alcedo, iar Marcel Sîrghiac aduce în noul rol o viziune strategică şi o abordare orientată către performanţă, inovaţie şi parteneriate durabile.

    În prezent, Alcedo este în topul celor mai mari zece comapnii distribuitoare de inputuri agricole după cifra de afaceri realizată în 2024, de 480 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Compania cu peste 280 de angajaţi activează pe întreg teritoriul României şi are peste zece depozite de produse.

    În 2024, grupul Sumitomo a preluat Naturevo, care a avut o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei în 2024. Japonezii, prin compania Alcedo, mai deţin acţiuni şi la companiile Alchimex, formulator de produse de protecţia plantelor, Chemical Independent Group, care fabrică pesticide la Câmpia Turzii (jud. Cluj) şi Geea, agenţie de publicitate şi editură, potrivit datelor Termene.ro, platformă de analiză a companiilor. Printre concurenţii Alcedo, de la vârful distribuţiei de inputuri agricole, se numără Agricover (Jabbar Kanani, BERD), liderul pieţei, şi Azochim (Sinel şi Viorel Anton), aflat pe a doua poziţie.
     

  • Ţara lui Mai Bine, platformă care vrea să fie o punte între producători locali şi restaurante, a adus peste 200 de companii împreună: „E un pas înainte, România evoluează”

    Ţara lui Mai Bine, o platformă lansată în urmă cu un an de Edenred şi HORA, care vrea să fie o punte între restaurante şi producători români pentru aprovizionarea cu ingrediente locale, a adus împreună peste 200 de companii, din care 120 de producători şi 85 de restaurante.

    „Sunt 200 de companii pe platformă şi numărul creşte. Indiferent că sunt restaurante sau producători au aderat la această platformă şi este un pas înainte, pentru că nu suntem pregătiţi să ne asociem, suntem sceptici şi ne gândim «de ce să iau eu aceleaşi roşii ca şi vecinul?». România evoluează, dar trebuie să fim conştienţi că în anii ’90-2000 am fost crescuţi într-un anumit fel”, a spus Radu Savopol, preşedintele HORA, Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, care numără peste 200 de membri. El a fondat şi lanţul de cafenele 5 to go şi a făcut afirmaţia la o conferinţă despre importanţa prânzului ca verigă în lanţul economic, organizată de Ziua Mondiala a Alimentaţiei de Edenred şi HORA România.

    Savopol a mai spus că românii caută meniuri tradiţionale, bazate pe prospeţime şi ingrediente locale, iar restaurantele îşi doresc să facă parteneriate directe cu producătorii. Conform celor mai recente date ale barometrului FOOD1, 84% dintre proprietarii de restaurante din România colaborează în prezent cu producătorii locali. Barometru FOOD este un sondaj anual realizat în România pe un eşantion de 1.096 de utilizatori şi 100 proprietari de restaurante, în decursul lunii august 2025.

    „Prin proiectul Ţara lui Mai Bine, Edenred contribuie la transformarea prânzului dintr-o simplă masă zilnică într-o alegere conştientă, care susţine sănătatea noastră a tuturor, precum şi dezvoltarea economiei locale. Prin acest proiect ne propunem să consolidăm principiile sustenabilităţii şi să generăm un impact economic prin facilitarea unei conexiuni autentice între restaurante şi producătorii locali”, a spus Görkem Oran, director general Edenred România. Acesta crede că alimentaţia este cu atât mai importantă cu cât la nivel mondial sunt 2 miliarde de persoane care suferă de obezitate.

    Edenred, listată la bursa Euronext de la Paris, este o platformă digitală pentru servicii şi plăţi, care conectează peste 60 de milioane de utilizatori şi peste 2 milioane de comercianţi din 45 de ţări prin intermediul a 1 milion de clienţi corporativi. 

    Edenred, cu 12.000 de angajaţi, oferă soluţii de plată pentru alimentaţie (cardurile de masă), stimulente (carduri cadou, platforme dedicate angajaţilor), mobilitate (soluţii multy-energy, mentenanţă, taxe de drum, parcări şi vouchere de transport) şi plăţi corporative (carduri de plată virtuale). În 2024, grupul a gestionat un volum de afaceri de aproximativ 45 de miliarde de euro, realizat în principal prin intermediul aplicaţiilor mobile, al platformelor online şi al cardurilor.  

  • Mihai Stănescu, RoCoach: România ca o corabie cargo, imensă, grea, dar fără timonă şi fără hartă

    România se aseamănă astăzi cu o corabie cargo imensă, solidă, cu motorul în funcţiune şi un echipaj care munceşte neobosit. Corabia se află pe apă, transportă mărfuri, îndeplineşte jaloane, raportează viteză şi tonaj. Totuşi, lipseşte esenţialul: timona şi harta. Ştim că ne mişcăm, dar nu ştim încotro mergem. Cristofor Columb a pornit în 1492 spre vest dorind să găsească o rută mai scurtă către Indiile de Est. Neavând o hartă clară, când a ajuns pe insulele din Caraibe, Columb a crezut că se află în Asia. Acest eveniment de navigat fără hartă a rescris istoria Americilor, dar se putea solda cu un naufragiu care să fie acoperit de uitarea istoriei. La această răscruce stăm şi noi azi.

    De pe punte se strigă statistici şi indicatori: vorbim despre creştere economică, despre absorbţia mare de fonduri şi despre ajustări de deficit. Sunt lansate în spaţiul public cifre care dau impresia de progres, dar care nu răspund la întrebarea esenţială: „Încotro ne îndreptăm?”. În lipsa unei direcţii clare, corabia continuă să înainteze, însă fără busolă şi fără un orizont comun, iar întrebarea este – cum ştim că nu ne aşteaptă un naufragiu?”

    Leadershipul românesc pare să fi renunţat la rolul de căpitan al viziunii şi a rămas doar mecanic-şef. Ştie ce pârghii bugetare să acţioneze, cum să gestioneze defecţiunile din sistem, dar nu mai răspunde la întrebarea fundamentală: „Pentru ce facem toate aceste lucruri?”. Vor fi toate acestea suficiente să ajungem la un ţărm?

    Am lucrat două decenii alături de lideri din mediul privat şi public. Toţi confirmă acelaşi adevăr: niciun lider nu poate mobiliza pe termen lung fără să ofere un sens profund. Nu strategiile lipsesc, ci misiunea. Câţi nu au lăsat totul pentru a urma visul de aur al junglelor Americilor? România funcţionează astăzi ca un aparat tehnocratic ce bifează jaloane europene şi atrage fonduri, dar fără o poveste comună care să explice cine vrem să fim împreună şi mai ales ce ţărmuri vrem să atingem.

    Ţările nu cresc doar prin PIB, ci prin naraţiuni care unesc generaţii şi dau coerenţă socială. În lipsa unui fir narativ matur, spaţiul este ocupat de poveşti simpliste şi radicale: frica de străini, resentimentul faţă de elite, iluziile soluţiilor magice. Populismul câştigă teren pentru că oamenii nu pot trăi fără o poveste. Dacă nu li se oferă una solidă şi responsabilă, o adoptă pe cea stridentă şi falsă. Astăzi nu mai există poveşti suficient de puternice cât să ne dea curaj să rezistăm apelor tulburi pe care trebuie să le traversăm până pe malul celălalt.

    România are nevoie de un nou contract social. Nu o listă birocratică de promisiuni, ci un proces colectiv de redefinire: cine suntem, ce ne uneşte, ce vrem să apărăm şi ce vrem să construim. Fără această reflecţie, corabia va continua să plutească încă ani de zile – cu simulări bugetare, dar fără direcţie şi cu strategii fiscale, dar fără sens. Iar momentul coliziunii cu un recif nu va veni dintr-o defecţiune tehnică, ci din absenţa unui „de ce” care să ghideze. A transforma deriva in destinaţie e doar amânarea unui dezastru inevitabil.

    Istoria arată limpede: acolo unde liderii nu oferă o poveste care să adune, apar alţii care oferă poveşti care dezbină. Adevărata miză nu este doar economică, ci de supravieţuire a democraţiei. România are încă şansa de a-şi desena harta şi de a-şi pune timona în mâini. Întrebarea este: cine va avea curajul să îşi asume destinaţia clară?

    Pentru că dacă România nu-şi redefineşte contractul social printr-un sens comun, îl va rescrie prin furie, excludere şi autoritarism, iar asta înseamnă să ne înecăm mult înainte de a spera măcar la un mal.

     

    BIO Mihai Stănescu:

    Mihai Stănescu este senior management advisor, executive coach şi non-executive board member, cu peste 20.000 de ore de practică în leadership şi strategie, dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ) şi fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din România. De-a lungul carierei, a ghidat şi consiliat sute de lideri din companii de retail, producţie, energie şi finanţe din România şi Europa Centrală şi de Est, sprijinindu-i în tranziţii organizaţionale complexe şi contribuind la optimizarea leadershipului şi creşterea agilităţii echipelor de management.

  • Dragoş Damian, Terapia: “Oamenii care lucrează în economia reală duc România în spate”

    Octombrie a fost ce mai bună lună din anul 2025, s-au deschis trei situri noi de fabricaţie. În cronologia ştirilor de pe ZF: PespsiCo a deschis o nouă linie de ambalare, o investiţie de 8,5 milioane de dolari in Dragomireşti Deal; Star Assembly, filiala lui Mercedes Benz, a început fabricaţia într-o investiţie de peste 100 de milioane de Euro, în Sebeş; grupul german STIHL a deschis în Oradea o fabrică de acumulatori în urma unei investiţii de peste 125 milioane de Euro.

    Un amănunt, eu nu ştiam, STIHL este o companie de familie înfiinţată în 1926. Aveam şi noi multe firme de familie înfiinţate atunci şi înainte, care nu au fost puse la pământ de comunişti, ci de capitalişti. Dar asta este o altă poveste, nu mai contează, să nu stricam veştile despre cea mai bună lună anului 2025.

    ZF a relatat despre toate, mai jos aveţi informaţiile copy-paste din ediţia online. Titlul este preluat din discursul lui Ilie Bolojan din Sebeş şi, staţi liniştiţi, nu facem cultul personalităţii, doar batem apropoul că mult mai mulţi mari oficiali din România trebuie să vorbească despre industrializare sii internaţionalizare, despre nevoia de investiţii în fabrici, uzine şi combinate.

    Un alt amănunt. Lăsaţi cele 1.000 de joburi directe nou create, imaginaţi-vă cele 1.000 de micro-întreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii care vor deveni furnizori şi clienţi ale celor trei noi huburi industriale. M-as bucura ca MÎ şi IMM să vorbească mai mult despre nevoia de industrializare şi internaţionalizare, vor avea foarte mult de câştigat din asta.

    ”PepsiCo, unul dintre cei mai mari jucători din industria de produse ali­men­tare şi băuturi, deţinut de investi­tori americani, a deschis o linie nouă de îmbuteliere a băuturilor în doze, în urma unei investiţii de 8,5 mil. dolari în fabrica din Dragomireşti-Deal, aflată în judeţul Ilfov. În urma acestei investiţii, fabrica a ajuns la şapte linii de pro­ducţie şi o capacitate anuală de peste 500 de milioane de litri de bău­turi. „Exportăm în şapte ţări în afara României, circa 20% din producţie, şi acoperim întreg consu­mul intern. Este una dintre cele mai mari fabrici de băuturi din Europa, în top trei şi în ultimii trei ani chiar am fost pe pri­mul loc“, a spus Radu Berevoescu, general manager al PepsiCo East Balkans, care se ocupă de România, Bulgaria şi Republica Moldova. Investiţia s-a derulat pe parcursul ultimului an şi are o capacitate de 1,5 milioane de doze pe zi.

    ”Premierul Ilie Bolojan a participat luni la evenimentul Star Assembly Sebeş, unde a lăudat investiţia Mercedes-Benz de peste 100 de milioane de euro şi a transmis că „oamenii care lucrează în economia reală duc România în spate”.

    Star Assembly, divizia locală a Mercedes-Benz AG din Sebeş (judeţul Alba), inaugurează în octom­brie 2025 noua linie de producţie dedicată unităţilor de propulsie pentru noul model GLC full-electric, con­so­lidând rolul strategic al României în tranziţia grupului german către electromobilitate. Evenimentul oficial va avea loc pe 13 octombrie, în cadrul halei special amenajate pentru asamblarea unităţilor de antrenare electrică, în unitatea de pro­ducţie care până acum a fost dedicată transmisiilor automate cu 8 şi 9 trepte”.

    ”Grupul german de familie STIHL Group a inaugurat prima sa unitate de producţie dedicată exclusiv echipamentelor pe acumulatori, la Oradea, în urma unei investiţii de 125 milioane de euro, fabrica urmând să genereze circa 700 de locuri de muncă până în 2028.

    În prezent, fabrica are aproximativ 135 de angajaţi.

    „Noua fabrică din Oradea extinde reţeaua noastră globală şi consolidează poziţia STIHL pe segmentul  echipamentelor pe acumulatori aflat în plină expansiune. Este o investiţie esenţială, care va asigura competitivitatea noastră pe termen lung în Europa şi va sprijini clienţii prin produse de înaltă performanţă, dezvoltate şi construite pentru profesionişti şi utilizatori exigenţi din întreaga lume”, a declarat Dr. Nikolas Stihl, Preşedintele Consiliului Consultativ şi al Consiliului de Supraveghere”.

  • Gigantul american Apple anunţă noi proiecte de energie regenerabilă în Europa, inclusiv în România. Apple intenţionează să achiziţioneze energie în România de la parcul eolian de 99 MW al Nala Renewables din judeţul Galaţi

    “Apple intenţionează să achiziţioneze energie de la parcul eolian de 99 MW al Nala Renewables din judeţul Galaţi, România, printr-un acord pe termen lung iniţiat de OX2, care construieşte acum proiectul”, a anunţat compania.
     

    Gigantul american Apple, producătorul iPhone, a anunţat că îşi extinde semnificativ proiectele de energie curată în Europa, cu noi parcuri solare şi eoliene de mari dimensiuni, aflate acum în dezvoltare în Grecia, Italia, Letonia, Polonia şi România.

    “Apple intenţionează să achiziţioneze energie de la parcul eolian de 99 MW al Nala Renewables din judeţul Galaţi, România, printr-un acord pe termen lung iniţiat de OX2, care construieşte acum proiectul”, a anunţat compania.

    “În Europa, Apple facilitează construcţia de proiecte de anvergură care vor adăuga anual la reţea aproximativ 3.000 de gigawaţi-oră de energie regenerabilă până în 2030.

    Împreună cu un parc solar nou intrat în funcţiune în Spania, proiectele anunţate astăzi – toate facilitate de Apple – vor adăuga 650 de megawaţi de capacitate de energie regenerabilă la reţelele electrice din Europa în anii următori, deblocând finanţări de peste 600 de milioane de dolari. Acestea vor genera peste 1 milion de megawaţi-oră de electricitate curată pentru utilizatorii Apple până în 2030.

    În Grecia, compania a semnat un acord pe termen lung pentru a achiziţiona energie de la un proiect solar de 110 MW deţinut şi operat de HELLENiQ ENERGY. Acum complet operaţional, proiectul va sprijini tranziţia Greciei către energia regenerabilă. În Italia, Apple sprijină dezvoltarea unui portofoliu de 129 MW de proiecte solare şi eoliene. Primul proiect – un proiect solar în Sicilia – va fi pus în funcţiune luna aceasta.

    În Polonia – unde se află una dintre cele mai poluante reţele de pe continent – Apple a facilitat construcţia parcului solar de 40 MW al Econergy, care va fi operaţional la sfârşitul acestui an. De asemenea,  Şi în Letonia, Apple a semnat unul dintre primele acorduri de achiziţie de energie electrică de tip corporate din ţară cu European Energy. Prin acest acord pe termen lung, Apple va achiziţiona electricitate de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Letonia de până acum, care va adăuga la reţea o capacitate de 110 MW de energie curată odată finalizat. Apple a facilitat, de asemenea, dezvoltarea unui parc solar de 131 MW dezvoltat de ib vogt în Segovia, Spania. Proiectul a devenit operaţional la începutul acestui an”, conform Apple.

    “Până în 2030, dorim ca utilizatorii noştri să ştie că toată energia necesară pentru a-şi încărca iPhone-ul sau a-şi alimenta Mac-ul este compensată cu electricitate curată,” a declarat Lisa Jackson, vicepreşedinte Apple pentru Mediu, Politici şi Iniţiative Sociale. “Noile noastre proiecte din Europa ne vor ajuta să ne atingem obiectivul ambiţios Apple 2030, contribuind în acelaşi timp la comunităţi sănătoase, economii prospere şi surse de energie sigure pe întreg continentul.”
     

  • Ce ştie în plus? Şeful principalului serviciu de informaţii german spune că Rusia ar putea ataca Europa până în 2029. „Nu ne putem permite să stăm liniştiţi. Suntem deja sub atac astăzi”

    Preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să rezistenţa ţărilor UE şi ar putea escalada războiul hibird într-o „confruntare fierbinte” în orice moment, potrivit şefului serviciului de informaţii externe al Germaniei.

    Martin Jäger, noul preşedinte al Serviciului Federal de Informaţii Externe (BND) al Germaniei, le-a transmis parlamentarilor la Berlin, luni, că acţiunile Rusiei sunt concepute pentru a submina NATO, a destabiliza democraţiile europene, a diviza societăţile şi a intimida publicul, notează Bloomberg.

    „Mijloacele hibride pe care Rusia le foloseşte sunt acum omniprezente. Frecvenţa acestor incidente individuale reprezintă un nou nivel de confruntare, o confruntare în care Rusia ne consideră un adversar şi o parte beligerantă”, a spus Jäger.

    „Rusia îşi camuflează intenţiile, dar în realitate urmăreşte să ne testeze”, a spus el. „În cel mai bun caz, în Europa există o pace îngheţată, care s-ar putea transforma într-o confruntare fierbinte ici şi colo, în orice moment. Trebuie să ne pregătim pentru noi escaladări”.

    Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, şi oficiali militari de rang înalt au avertizat în mod repetat că Rusia ar putea fi în măsură să lanseze un atac militar împotriva teritoriului NATO până în 2029.

    Vorbind în timpul audierii publice anuale a preşedinţilor celor trei principale servicii de informaţii ale Germaniei, Jäger a mers chiar mai departe.

    „Nu ne putem permite să stăm liniştiţi şi să presupunem că un posibil atac rusesc nu va veni înainte de 2029”, le-a spus el parlamentarilor. „Suntem deja sub atac astăzi”.

    Jäger a sugerat că o nouă abordare ar putea declanşa şi o reacţie negativă din partea publicului german. „Pe lângă acceptarea socială, acest lucru necesită sprijinul şi încrederea politicienilor şi a legiuitorilor”, a adăugat el.

    Parlamentarii ar trebui, de asemenea, să adapteze Legea BND la „realităţile noii noastre ere”, a spus Jäger. Serviciilor de informaţii germane ar trebui să li se acorde mai multă libertate de acţiune, inclusiv autorizaţia de a desfăşura „contramăsuri active” pe teritoriul străin.

    El a vorbit alături de noul şef al agenţiei de informaţii interne (BfV), Sinan Selen, şi de Martina Rosenberg, şefa serviciului de informaţii militare (BAMAD).

    Întrebat despre sprijinul indirect al Chinei pentru Rusia, Jäger a spus că ambele ţări urmăresc obiective geostrategice diferite, Rusia fiind mai dependentă de China decât invers.

    Selen a reiterat că Germania rămâne una dintre principalele ţinte ale spionajului chinez.

  • Studiu ING: 1 din 4 companii din România este condusă integral de femei; afacerile au o profitabilitate peste media pieţei

    Una din patru companii din România este deţinută integral de femei, potrivit unui studiu ING Bank realizat de Bravva Capital şi Termene.ro, care a luat în calcul doar companiile cu afaceri de peste 100.000 de lei în 2024.

    Astfel, peste 170.000 de afaceri locale au în structura lor o femeie acţionar, iar una din patru companii este deţinută în întregime de către femei din totalul de peste 400.000 companii din România analizate. Profitabilitatea este indicatorul la care antreprenoarele din România performează cel mai bine: firmele deţinute 100% de femei au înregistrat o rată a profitului de 12,3%, depăşind media companiilor mixte şi a celor conduse de bărbaţi (10,2%).

    Pentru majoritatea antreprenoarelor, motivaţiile care stau la baza lansării unui business sunt autonomia şi flexibilitatea (37,5%), urmate de dorinţa de a avea impact şi de împlinirea personală (25,8%), în timp ce câştigul financiar este un obiectiv secundar, menţionat de doar 12,5% dintre respondente.

    Pentru 57% dintre femeile antreprenoare, calitatea produsului livrat este principalul indicator al unei afaceri de succes, în timp ce profitul, cifra de afaceri şi retenţia clienţilor sunt pe locurile 2, 3 şi 4.

    „Constatăm o schimbare de paradigmă în businessul românesc. Femeile antreprenoare pun pe primul loc libertatea de a decide şi satisfacţia pe care o aduce crearea unui produs de calitate. Este un mod diferit de a face business, orientat spre colaborare”, spune Luana Sorescu, Head of Easy Banking, ING Bank România.

    Instituţia a dat startul înscrierilor în cea de-a doua ediţie a programului She’s Next, care susţine dezvoltarea business-urilor deţinute majoritar de femei, prin sesiuni de mentorat personalizat, coaching şi granturi în valoare totală de 60.000 de euro.

    Potrivit studiului ING Bank, pentru 65% dintre femeile antreprenoare din România, parcursul în business nu a avut la bază modele din familie, ceea ce arată că, în multe cazuri, antreprenoriatul feminin este o alegere de primă generaţie.

    În lipsa acestui sprijin direct, resursele din societate devin esenţiale: 68% dintre respondente au menţionat participarea la comunităţi de business ca principală sursă de învăţare şi networking, urmate de comunităţile dedicate femeilor (56%), apreciate pentru mentorat şi sprijin emoţional. Pe locul al treilea, cu 50% dintre opţiuni, se situează cursurile de business, la egalitate de importanţă cu programele de dezvoltare personală.

    „Rezultatele studiului conturează un mediu în care femeile antreprenoare din România construiesc un drum propriu, chiar şi în absenţa unor modele familiale. Ele pun accent pe autonomie, pe satisfacţia de a crea un produs de calitate şi pe comunităţile de sprijin care le oferă resurse de creştere”, adaugă Ilinca Păun, fondatoare Bravva Capital, companie ce a dezvoltat comunităţile Bravva Angels & Bravva Female Founders.

    Cele mai mari provocări pe care le întâmpină antreprenoarele sunt legate în primul rând de marketing şi vânzări, menţionate de peste jumătate dintre femeile din mediul de business românesc (52%), urmate de schimbările fiscale şi legislative (41%) şi de competiţia mare şi presiunea pe preţ (39%).

    Mai mult, peste jumătate dintre antreprenoare consideră că propriile afaceri au un ritm de creştere moderat, în linie cu media sectorului de activitate, în timp ce 1 din 4 antreprenoare evaluează ritmul de creştere al propriei companii ca fiind sub potenţial. Astfel, peste jumătate din femeile antreprenoare preconizează o creştere de până la 25% a propriei afaceri în 2026 faţă de anul 2025, în timp ce doar 12% estimează o creştere între 51% şi 100%.

     

     

     


     

     

  • Gabriel Eremia, Beko România: Noi exportăm de foarte mulţi ani, aproape 4 mil. de produse pe an. Oamenii din celelalte sucursale pot să-şi aleagă unde să îşi pună vânzările şi România este în top

    Diferenţele produselor fabricate în Germania şi fabricate în România încep să dispară, ceea ce înseamnă că brandurile româneşti încep să prindă tracţiune la nivel internaţional, iar România devine din ce în ce mai viziblă.

    „Nu mai văd diferenţe între made în Germany şi made in Romania. Mi se pare că ADN-ul românului a dovedit că este serios, că ştie să răspundă foarte repede. Noi exportăm de foarte mulţi ani, aproape 4 mil. de produse pe an. Oamenii din celelalte sucursale pot să-şi aleagă unde să îşi pună vânzările şi România este în top”, a spus Gabriel Eremia, director de marketing, Beko România.

     

    Ce a mai spus Gabriel Eremia, director de marketing, Beko România:

    ► Mi se pare foarte mişto că în 2025 nu mai există domeniu în care să nu avem un brand românesc care să fie în top. Am reînceput să călătoresc mult prin prisma job-ului şi când văd un brand românesc în altă ţară, mi se pare absolut genial, mai puţin când nu ştiu că e brand românesc.

    ► Pentru cei care îşi permit să iasă din ţară, dacă în ţară am ajuns să fim top în toate categoriile, cred că next level este să împingem un pic şi în afară.

    Din punctul meu de vedere, locul unde s-a născut şi a fost inventat acel brand. Acest lucru face un brand românesc, american etc. De exemplu, Apple proiectat în California, asamblat în China. Nu putem spune că e brand chinezesc.

    În electrocasnicele made în România nu contează aşa de mult brandul.

    ► Afterservice-ul este important pentru că pe lângă produs, clientul are contact cu brandul tău în momentul în care ceva se strică. De exemplu, îmi renovez casa, am cumpărat o lustră de pe un site cunoscut din România. Mi-a venit lustra neambalată corespunzător, cu ambalajul rupt şi lustra desfăcută pe bucăţi aproape. Am încercat să dau de call-center, să primesc un retur, tot ce face un om normal. Mi-au răspuns după 5 zile, au zis că îmi dau discount de 20% la o achiziţie nouă şi nu am mai cumpărat de la ei. În schimb, ce am mai cumpărat de pe alte site-uri s-au dovedit a fi din Cehia şi cand mi-au greşit comanda mi-au răspuns în 4 minute şi mi-au trimis mail, tot foarte repede.

    ► Avem un studiu care arată că un client pleacă de la ideea că vor să cumpere un brand internaţional şi pleacă din magazin cu un Arctic. Am investit foarte mult în partea de design, tehnologie şi atunci arătăm modern, avem tehnologia acolo, deşi nu suntem un brand ieftin. Modernizarea brandurilor româneşti este foarte important. De exemplu, modul în care Dacia s-a rebranduit şi a crescut brandul este exemplul perfect de brand românesc.

    ► Alte exemple de branduri româneşti care au ieşit afară sunt Aqua Carpatica, Borsec, sunt foarte multe branduri, însă ce cred eu că lipseşte este acest, dialogul social în care brandurile care au ieşit afară să vină, să ne povestească şi nouă cum a reuşit şi să facem un dialog pe partea aceasta. Ştim că au ieşit afară, ştim câteva lucruri, dar nu este nimic care să ne spună de provocări. Poate ar trebui mai mediatizate aceste poveşti.

     
  • Radiografia pieţei muncii din România: Care sunt industriile care au dat de greu în 2025. Cea mai mare problemă este lipsa specialiştilor care nu se mai găsesc în ţară VIDEO

    Piaţa muncii se confruntă cu provocări majore în acest an pe fondul dificultăţilor economice interne, dar şi pe fondul turbulenţelor geopolitice şi problemelor din economia mondială. Cele mai afectate sectoare sunt cel auto, unde se înregistrează o contracţie a producţiei de 3%, IT-ul, unde proiectele par că se dezgheaţă, dar totodată unde se găsesc foarte greu specialişti, iar pe fondul avansului tehnologicii juniorii devin mai greu de angajat. Potrivit Sorinei Donisa, CEO în cadrul companiei de resurse umane Prohuman APT, probleme sunt şi în sectorul construcţiilor, mai ales pe fondul lipsei de specialişti greu de găsit in ţară.

    „Suferă încă de anul trecut auto motiv. Pe lângă IT, aş putea să spun că suferă, dar nu din perspectiva comenzilor, ce din perspectiva lipsei de candidaţi. Zona de construcţie, în construcţii avem cereri de ingineri, specialişti în construcţii şi din păcate nu-i mai găsim în piaţă sau nu-i găsim în România. Mă uit, de exemplu, la industria BPO-SSC, că e o industrie importantă pentru România. Multe ţări din Europa de Vest au externalizat anumite servicii în în România, această industrie o văd stagnantă, cel puţin anul acesta.„ a declarat Sorina Donisa la ZF Live.

    Potrivit Sorinei Donisa, anul 2025 este un an al stagnării în multe industrii, iar din perspectiva salariilor 2026 nu va fi spectaculos. În cel mai negativ scenariu, nu vor exista creşteri de salarii, iar acolo unde vor exista se vor situa cel mai probabil sub inflaţie. Singurii câştigători ai anului 2026 sunt cei deja specializaţi, cu experienţă, greu de înlocuit cu cele mai noi tehnologii disponibile şi care automat vor fi singurii care vor încasa mai mulţi bani în anul care vine.

    „Cred că majorările salariale anul viitor vom fi norocoşi dacă se vor situa undeva la cinci-6% probabil că unele companii nici nu vor da majorări salariale. În schimb, vom vedea cu siguranţă majorări salariale pentru poziţii cheie, pentru poziţii de nişă, unde nu se găsesc candidaţi în piaţă şi pentru care orice înlocuire de angajat te costă, de fapt, mai mult decât propriul angajat.” a mai spus Sorina Donisa în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizat cu sprijinul Orange Business.