Tag: retele sociale

  • Retelele sociale vor ucide marketingul traditional

    O femeie de peste Ocean a inventat o cutie de pizza mai buna
    decat cele obisnuite. Neinteresant. |nsa aceeasi femeie a inventat
    si o metoda mai buna de a da sfoara in tara. I-a spus despre cutie
    lui Ashton Kutcher. Pe Twitter. Dupa patru minute a primit
    raspunsul – “smart”.

    Actorul e cel mai urmarit om de pe Twitter si raspunsul sau a
    adus cutia de pizza pe radarul celor 1,3 milioane de urmaritori ai
    sai. O zi mai tarziu, Green Box avea 20.000 de vizitatori pe site.
    Acum, propriul videoclip de pe You Tube are peste 700.000 de
    vizionari. Cati bani a costat toata “campania de marketing”? Cativa
    dolari.

    Acum, sa nu ne-ntelegem gresit; nu trebuie sa-i scrieti lui
    Kutcher, sau vreunui Kutche autohton de fiecare data cand aveti o
    idee de afaceri. Doar cand ideea este buna…
    Un lucru e cert, cine nu se gandeste serios la modurile in care
    sa-si atinga publicul tinta prin intermediul retelelor sociale, va
    pierde trenul competitiei, nu va face parte din tendinta si, mai
    devreme sau mai tarziu, probabil ca nu va face parte din piata.

    Cine si ce retea sociala foloseste

    Twitter:

    Persoana cu cont pe Twitter are intre 18 si 49 de ani, 55% sunt
    femei, 45% barbati, jumatate dintre useri au studii superioare, si
    cei mai multi castiga binisor peste medie;
    Este una dintre retelele sociale cu cea mai mare crestere –
    momentan are peste 22 de milioane de vizitatori lunar.

    Facebook:

    Userul obisnuit are intre 12 si 34 de ani, 54% sunt femei, 46%
    barbati, cei mai multi au studii superioare si au venituri cel
    putin de nivel mediu;
    Facebook e cea mai mare retea sociala din lume, cu 100 de milioane
    de conturi in lume si peste 90 de milioane in SUA.

    Linkedin

    Cel care si-a facut cont aici are intre 35 si 50 de ani, cei mai
    multi sunt barbati cu studii superioare si castiguri peste
    medie;
    Linkedin are mai bine de 42 de milioane de membri in peste 200 de
    tari (toti executivii companiilor din Fortune 500 au cont pe
    Linkedin)

    Sursa: Quantcast

  • Hi5: Cea mai populara retea sociala din Romania

    Tinerii internauti intre 18 si 24 de ani sunt cei mai activi,
    atat ca apartenenta la retele sociale cat si ca frecventa de
    accesare a conturilor personale. Doar 20% dintre tinerii intre 18
    si 24 de ani nu au cont in cel putin una dintre retelele sociale,
    la polul opus aflandu-se persoanele peste 45 de ani, 80% dintre
    acestea nu apartin nici unei comunitati.

    Spre deosebire de membrii altor retele sociale, membrii Hi5 au o
    deschidere mai mare catre noi prieteni sau grupuri, numarul mediu
    de prieteni in retea fiind de peste 140, iar 17% apartin unui grup
    din aceasta retea.

    Ca frecventa de accesare, peste jumatate dintre membrii HI5 si
    Facebook isi acceseaza contul personal de cel putin o data pe
    saptamana, din nou tinerii fiind cei mai prezenti. Spre exemplu,
    70% dintre membrii HI5 cu varsta intre 18 si 24 de ani se
    conecteaza de cel putin 1 data pe saptamana, spre deosebire de o
    treime dintre persoanele intre 25 si 34 de ani care se conecteaza
    cu aceeasi frecventa. O situatie asemanatoare se intalneste si la
    Facebook, unde 74% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani isi
    acceseaza contul de cel putin o data pe saptamana, spre deosebire
    de 45% intre 25 si 34 de ani.

  • Facebook pentru iPhone

    “Este pentru prima data cand aplicatiile pentru iPhone pot sa aiba prieteni”, a comentat in gluma Dave Morin, senior platform manager in cadrul Facebook. Mai exact, posesorii de iPhone pot sa se joace sau sa comunice nu numai cu cei din cercul lor de cunostinte care au iPhone, ci si cu cei ce nu au, dar in schimb sunt membri ai Facebook. Prin intermediul a noua aplicatii (pentru inceput) disponibile in magazinul iTunes al Apple, utilizatorii de iPhone pot sa vada care dintre prietenii lor de pe Facebook sunt online si sa faca schimb de continut cu acestia. De pilda, una dintre aplicatiile disponibile in iTunes, Urbanspoon, permite postarea pe Facebook de articole si fotografii despre restaurantele vizitate de utilizatori. O alta, “Who has the bigger brain?”(dezvoltata de Playfish), a adaptat pentru iPhone si iPod Touch un joc de inteligenta lansat pe Facebook.
     
    “Impreuna cu platforma sociala Facebook, iPhone si iPod Touch reprezinta noua generatie in ce priveste platformele de divertisment”, sustine Kristian Segerstrale, director executiv din cadrul Playfish. Conexiunea cu iPhone este doar ultima din noutatile oferite recent de Facebook Connect, dupa ce gratie aceleiasi platforme membrii Facebook care au cont pe magazinul online de muzica Emusic isi pot posta acum direct pe Facebook muzica de aici, cronici de albume sau lista cu ultimele albume sau piese descarcate de pe Emusic. Timpul petrecut de catre utilizatorii de internet in retelele sociale si pe bloguri reprezinta aproximativ 10% din totalul intervalului petrecut pe internet, potrivit unui studiu realizat de compania americana de cercetare Nielsen.
     
    Retelele de socializare online si blogurile ocupa locul al patrulea in acest sens, dupa motoarele de cautare, site-urile de interes general si site-urile de unde poate fi descarcat continut digital. In perioada decembrie 2007-decembrie 2008, timpul petrecut in retelele online la nivel global a crescut cu 63%, la 45 de miliarde de minute, dintre care 20,5 miliarde de minute reprezinta timpul petrecut de utilizatorii de internet pe Facebook, mai mult cu 566% decat in anul anterior.

  • Cei doi centi ai mei

     “Facebook Causes si Save Darfur au lansat petitia pentru campania de stopare a crimelor in regiunea Darfur din Sudan. Daca esti utilizator Facebook Causes, poti sa accesezi si sa semnezi petitia, iar celor care reusesc sa obtina 100 de semnaturi, Save Darfur le ofera cadou un tricou ca recompensa.” Acesta era mesajul transmis de cea de-a treia invitatie de a participa la o cauza umanitara pe care a primit-o tanarul de 18 ani Christopher Chan din San Francisco, in urma cu doi ani, de la un prieten din Mexic, prin intermediul aplicatiei Causes din cadrul platformei Facebook. In momentul in care a primit invitatia, comunitatea celor ce aderasera la campania online avea deja 18.500 de membri si primise donatii in valoare de peste 3.000 de dolari (2.312 euro). “Pentru a ajuta la ameliorarea situatiei din Darfur am trimis si eu invitatia la cei 200 de prieteni pe care ii am si am donat 10 dolari”, a spus Christopher.

     
    La fel ca el, zeci de mii de oameni acceseaza zilnic Facebook Causes, o aplicatie a retelelor sociale Facebook si MySpace, lansata in 2007 cu o investitie de 7,3 milioane de dolari si care are ca scop obtinerea de donatii pentru fundatii de caritate si organizatiile non-profit. Aplicatia Causes a fost fondata de catre Joe Green si Sean Parker, partener al companiei americane Founders Fund si cel care a participat la crearea companiilor Facebook, Napster si Plaxo.
     
    “Am creat aplicatia Facebook Causes cu scopul de a raspandi ideea de altruism”, a declarat Joe Green, care precizeaza ca aplicatia va ramane gratuita pentru utilizatori, iar sursa principala de venit va fi reprezentata de publicitatea postata pe site. “Aplicatia Facebook Causes reprezinta o evolutie naturala a retelelor sociale”, sustine el. La momentul lansarii aplicatiei, Sean Parker anticipa ca aceasta va avea succes in mare parte gratie faptului ca jumatate dintre utilizatorii Facebook petrec in medie pe site mai mult de o ora zilnic.
     
    In primul an de la lansare, aplicatia Facebook Causes a inregistrat 12 milioane de utilizatori, care lupta pentru mai mult de 80.000 de cauze filantropice la nivel mondial. Pana acum, de pe urma donatiilor facute de utilizatori s-au strans peste 2,5 milioane de dolari (1,9 milioane de euro) pentru fundatiile de caritate si pentru organizatiile non-profit. Spre exemplu, anul trecut, pentru stoparea violentei impotriva copiilor, un numar de 2.300.000 de utilizatori au donat in jur de 22.400 de euro, iar pentru drepturile animalelor au fost donati aproximativ 30.000 de euro din partea a 2.305.000 de utilizatori. In afara de Darfur, celelalte doua cauze pentru care tanarul Christopher Chan a primit invitatie sunt abolirea pedepsei cu moartea si stoparea incalzirii globale.

     
    Cine are astfel de idei? Principalii fondatori ai comunitatilor care sustin diverse cauze sunt insisi utilizatorii Facebook. In fiecare zi, aplicatia Causes e accesata pe Facebook de 60.000 de oameni, iar aplicatia asemanatoare de pe MySpace are 25.000 de vizitatori. Cu toate ca platforma Facebook, care se lauda cu 150 de milioane de utilizatori la nivel mondial, se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, majoritatea celor interesati de aplicatia Causes sunt tineri pana in 24 de ani, desi cele mai importante donatii sunt facute de catre persoane de peste 30 de ani, potrivit fondatorilor site-ului. Popularitatea unei cauze printre utilizatori depinde de cel care a creat-o si evident ca e mult mai important numarul de prieteni din retea ai unui membru Facebook decat propria vechime in retea; o persoana care are in jur de 500 de prieteni poate avea mult mai mult succes in lansarea unei cauze decat una care foloseste de mult reteaua. Deocamdata, media de prieteni a unui utilizator pe Facebook este de 120, iar intensitatea cu care membrii traiesc in retea e ilustrata de cifre (furnizate de reteaua insasi) ce arata ca 15 milioane de utilizatori isi schimba statusul zilnic sau ca in fiecare luna sunt adaugate pe site in jur de 850 de milioane de poze.
     
    Atunci cand vor sa creeze o cauza umanitara, membrii trebuie sa completeze cinci sectiuni cu informatii despre ceea ce vor sa faca. In primul rand, trebuie sa precizeze informatiile de baza ale cauzei – denumirea si descrierea acesteia, apoi trebuie sa specifice in ce categorie de interes se incadreaza respectiva cauza. Apoi, trebuie sa precizeze care este regiunea de pe glob afectata de fenomenul impotriva caruia ar trebui luptat, sa aleaga o poza standard pentru a putea promova cauza si o organizatie non-profit, din cele existente pe platforma de socializare, care sa beneficieze de donatiile oferite. In SUA sunt inscrise pe Facebook un numar de 1,5 milioane de astfel de organizatii. Ulterior, membrii retelei au optiunea de a-si invita prietenii sa participe sau pot astepta pana cand aceasta va avea vizitatori. Cei ce au cont pe Facebook pot participa la cauzele umanitare atat prin donatii, cat si prin trimiterea de invitatii prietenilor.
     
    “Lucrul la Facebook de cinci ani n-a fost usor si inca nu am terminat ceea ce mi-am propus”, comenteaza Mark Zuckerberg, cel care a fondat site-ul in urma cu cinci ani, referindu-se la viteza cu care e nevoie sa se vina cu aplicatii noi pentru intretinerea interesului membrilor. Ideea de a strange bani prin internet nu insa e deloc apanajul marilor retele, care n-au facut decat sa-si ofere imensa baza de membri pentru a se alatura unei tendinte deja bine conturate a epocii Web 2.0 – microfilantropia.

     

  • Internet pentru gulere albe

     

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact. Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana.
     
    “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%).
    Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet. “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori.
     
    In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua. “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea.
     
    Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan. “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe. “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor.
     
    “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti. Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”.
     
    Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile aflate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean. Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate.
     
    “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean. Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

     

  • O retea numai a lor

    Koolro.com, reteaua sociala dedicata exclusiv romanilor lansata in septembrie 2007, ar vrea sa fie locul de intalnire pentru toti romanii aflati in afara granitelor Romaniei, spune Horatiu Boeriu (28 ani), fondatorul site-ului. “In loc sa caute prieteni si compatrioti printre milioanele de membri MySpace sau Hi5, romanii stabiliti in strainatate ii pot gasi in cateva secunde pe Koolro.com”, continua el, cu mentiunea ca, in acelasi timp, reteaua sociala este o cale pentru cei plecati in strainatate de a tine legatura cu familia si prietenii din Romania. In prima faza insa, Koolro.com putea fi accesata numai de romanii din SUA si Canada, dar Boeriu spune ca va extinde ulterior accesul si pentru utilizatorii romani din Europa. 
     
    Investitia in dezvoltarea site-ului a fost de 1.500 de dolari (1.200 de euro) si a inclus materialele promotionale, infrastructura si costurile initiale asociate cu serverele, iar in acest moment costurile de operare se ridica la 3.000 de dolari (2.400 de euro) anual. Asemenea marilor retele sociale, site-ul le permite utilizatorilor romani sa creeze profiluri personale si sa faca schimb de muzica, poze, filme sau evenimente culturale, sociale si sportive cu prietenii. Pentru urmatoarea perioada, Koolro.com are in plan sa caute pentru comunitatea romaneasca din diaspora diferite servicii utile, precum convorbiri ieftine cu Romania, bilete de avion mai ieftine, transfer de bani online si transport de pachete sau import de produse roma­nesti. “Pentru a le oferi membrilor aceste avantaje, am vorbit deja cu anumite firme ce furnizeaza acest gen de servicii si urmeaza sa facem un anunt oficial”, afirma Boeriu. Scopul imediat al lui Boeriu este insa cresterea traficului. In fiecare luna, traficul creste cu aproximativ 30-40%, sustine el, ceea ce inseamna ca pana la sfarsitul lui 2009, potrivit calculelor antreprenorului, reteaua va numara 10.000 de utilizatori. “In ultimul timp am observat o crestere a numarului de membri cu domiciliul in Romania, proportia acestora fiind de 8-9% din totalul utilizatorilor retelei”, precizeaza Boeriu. 

  • Tranzactii in miniatura

    Modelul de business este insa acum altul: in loc sa vanda aplicatiile software suplimentare sau produsele virtuale separat, companiile care accepta microplati prefera fie sa impuna un credit minim ce poate fi luat de consumatori si folosit ulterior, fie sa vanda pachete de servicii sau produse, strategie cu sanse mult mai mari de reusita, dupa parerea analistilor din domeniu.
     
    Nexon, spre exemplu, si-a cladit afacerea de 266 de milioane de dolari (186,4 milioane de euro) in jurul acestei strategii, oferind jocurile gratuit si castigand din comertul cu obiecte virtuale. Producatorul de jocuri Electronic Arts are de asemenea in plan sa se concentreze din ce in ce mai mult catre comertul “marunt”, John Riccitiello, directorul executiv al companiei, declarand in cadrul unei conferinte recente cu investitorii ca microplatile vor fi esentiale pentru afacerea EA. Compania va lansa anul acesta jocul “Battlefield Heroes”, primul sau joc online care va genera venituri strict din vanzarea de obiecte virtuale. “Microplatile au un potential urias mai ales in randul consumatorilor tineri, care sunt obisnuiti cu achizitionarea de produse virtuale si care, pe masura ce inainteaza in varsta, sunt dispusi sa cheltuie din ce in ce mai mult”, crede Ben Cousins, producatorul executiv al jocului “Battlefield Heroes”. In ultima vreme, majoritatea companiilor din industria jocurilor au inceput sa ia in considerare microplatile, urmarind sa castige teren pe o piata care, dupa spusele lui Min Kim, vicepresedintele departamentului de marketing al Nexon, “ar urma sa explodeze” in urmatorii doi-trei ani.

  • Celelalte fete ale Facebook








    Mark Zuckerberg, tanarul care a infiintat la doar 22 de ani reteaua sociala Facebook, in 2004, cocheteaza de mai multa vreme cu ideea de a-si creste prezenta in unele tari europene sau asiatice, dar pana acum si-a tot amanat planurile, pentru a-si consolida pozitia in interiorul granitelor SUA, unde competitia cu rivalul MySpace este tot mai stransa.




     

    O prima initiativa a luat-o Zuckerberg la inceputul acestui an, cand a lansat o invitatie in randul membrilor retelei, cu scopul de a gasi cativa voluntari pentru traducerea paginilor Facebook in orice limba straina, de la italiana, portugheza sau spaniola si pana la mandarina. Iar la scurt timp a lansat cate o versiune a retelei sociale in limba germana, franceza si spaniola. Dar americanul nu se multumeste numai cu atat, planurile sale urmarind ca reteaua lui sa fie disponibila in cat mai multe limbi straine.

     

    Germania este o piata pe care Facebook a ajuns sa o cunoasca indeaproape, in special prin prisma concurentei cu reteaua nemteasca StudiVZ, care a atras pana acum peste sase milioane de utilizatori. Disponibila si in franceza, italiana si poloneza, reteaua mai are inca patru milioane de utilizatori si in alte tari europene, precum Austria sau Elvetia, popularitatea ei fiind tocmai motivul pentru care grupul Hotzbrink, actualul proprietar al StudiVZ, a cumparat in 2006 reteaua de la fondatorii sai pentru o suma de aproximativ 110 milioane de dolari (aproape 70 de milioane de euro).

     

    Dar nu competitia in sine este cel mai ingrijorator lucru pentru Zuckerberg, ci faptul ca StudiVZ este de fapt o copie aproape fidela a Facebook. Singura diferenta semnificativa este culoarea rosie predominanta in locul celei albastre; in rest, reteaua nemteasca foloseste aceeasi structura si design adoptate initial de Facebook, asemanari care l-au determinat in urma cu mai putin de doua saptamani pe Mark Zuckerberg sa actioneze in justitie StudiVZ pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala.

     

    “Acuzatiile sunt nefondate din punctul nostru de vedere. Pe internet exista o multime de retele sociale si, evident, Facebook nu este nici prima, nici ultima”, a comentat Marcus Riecke, directorul executiv al StudiVZ, cand a aflat acuzatiile care i s-au adus companiei sale. “Acum ca a constatat ca nu prea are sanse de extindere in Germania, Facebook incearca de fapt sa ne impiedice pe noi sa ne dezvoltam printr-o decizie a justitiei.”


    Mark Zuckerberg isi sustine insa punctul de vedere, argumentand ca este destul de evident ca StudiVZ este un “produs contrafacut”, avand la baza modelul Facebook. Iar pentru prejudiciile aduse prin furtul de proprietate intelectuala, se asteapta ca reteaua germana sa-i plateasca despagubiri, desi suma nu a fost specificata.

     

    StudiVZ este numai una dintre primele zece cele mai profitabile clone ale Facebook din lume, problema in acest sens fiind mult mai veche, iar pe langa cele cateva afaceri cunoscute, exista zeci de antreprenori care au sperat ca pot obtine faima si castiga bani frumosi pe seama unei idei copiate chiar fara a mai incerca sa-si creeze propriul concept de retea sociala, mai ales ca pentru Facebook au fost lansate inclusiv aplicatii software pe care oricine le poate folosi pentru a-si concepe propria clona a retelei.

     

    Compania Agriya Infoway din India vinde cu 400 de dolari (250 de euro) o asemenea aplicatie, denumita Kootali, prin care pot fi copiate in amanunt designul si functionalitatile Facebook pe o alta pagina de internet. “In ultimele sase luni, aplicatia a fost vanduta in 50 de exemplare, in timp ce alte cateva sute au fost distribuite in mod ilegal, prin intermediul retelelor de piraterie software”, spune Aravind Kumar, directorul tehnic al Agriya Infoway. Totusi, compania nu isi face griji ca ar putea incalca legea prin vanzarea aplicatiei care copiaza Facebook. “Atat timp cat nu am furat continutul sau imaginile Facebook, ci le-am creat pentru clientii nostri, nu am gresit cu nimic”, sustine Kumar.

     

    Clientii despre care vorbeste, in cea mai mare parte site-uri necunoscute precum FaceClub.com sau Umicity.com, nu sunt insa o amenintare foarte mare pentru Facebook. “O problema este mai degraba aplicatia software a Agriya Infoway si altele de acest gen”, considera Jeremiah Owyang, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Forrester Research. Cu alte cuvinte, nu platforma software este avantajul principal al Facebook, mai ales ca orice doritor o are la indemana, ci baza de peste 30 de milioane de vizitatori unici care ii acceseaza paginile in fiecare luna. Numai ca in tarile unde Facebook nu este prezenta, aceste copii au sanse mai mari sa castige utilizatori, lucru care s-a si intamplat. Dincolo de exemplul Germaniei, clone ale Facebook exista si in Rusia, China sau Australia.